Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


CONLUCRAREA STRUCTURILOR (SPECIALISTUL) DE RELATII PUBLICE CU MASS-MEDIA

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Rolul presei in societate si influenta ei
CONLUCRAREA STRUCTURILOR (SPECIALISTUL) DE RELATII PUBLICE CU MASS-MEDIA
Libertatea presei – cea mai importanta valoare a jurnalistilor


CONLUCRAREA STRUCTURILOR (SPECIALISTUL) DE RELATII PUBLICE CU MASS-MEDIA

1. Relatiile cu mass-media

Relatia cu mass media nu este un scop in sine, mass media fiind in primul rand un mijloc prin care mesajul organizatiei poate ajunge la diverse categorii de public. Adesea considerate singurul aspect palpabil al acestei profesii, relatiile cu mass media sunt de fapt una dintre componentele unei campanii de PR corect construite.



Marea majoritate a organizatiilor recunosc importanta si puterea mijloacelor de comunicare in masa. Ziarele, revistele, radioul si televiziunea sunt cele mai importante mijloace pe care le avem la dispozitie pentru a transmite mesajele organizatiei catre un public larg. Acesta este evident motivul pentru care organizatiile cumpara spatiu pentru a transmite diverse mesaje. Relatiile cu mass media asigura de asemenea transmiterea mesajului, dar nu contra cost. Prin munca de relatii publice, convingi canalele mass media sa iti difuzeze mesajul gratis. Cum? Canalele mass media traiesc din stiri, iar organizatiile le furnizeaza aceste stiri. Cumpararea spatiului publicitar este singura tactica ce garanteaza controlul total asupra mesajului. Cu toate acestea, un program bine pus la punct de PR poate garanta un control crescut asupra mesajului transmis prin mass media. Astfel, scopul relatiilor cu mass media este cresterea controlului mesajului transmis prin mass media.

2. Relatia dintre specialistii in relatii publice si jurnalisti- intre cooperare si conflict

Intre cele doua profesii, cea de relationist si cea de jurnalist, a existat intotdeuna un conflict dar si o colaborare permanenta. Si totusi, de ce acest conflict? Pe de o parte jurnalistul considera ca relationistul manipuleaza prea mult informatia, iar relationistul reprosaza jurnalistului lipsa de rigoare, fiecare considerand ca celalalt nu este la inaltimea asteptarilor. Cercetatorii Ryan si Martinson[1] (1988), intr-un articol din Journalism Quarterly, analizeaza antagonismul dintre jurnalisti si practicienii relatiilor publice. Acestia considera ca jurnalistii lucreaza pentru interesul general pe cand relationistii apara interesul privat. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un conflict de interese.

Pe langa toate aceste tensiuni, ei au nevoie unul de celalalt pentru a lucra: ziaristul fara surse este lipsit de oxigen, el are nevoie de informatii veridice si de materiale de presa elaborate conform standardelor jurnalistice, iar relationistul fara mass-media este privat de cel mai important emitator al mesajelor si informatiilor pe care doresc sa le transmita publicului lor. Dupa J.Charron relatiile dintre cele doua profesii se bazeaza pe „procese de schimb si cooperare”. Astfel, „pe de o parte, jurnalistul are nevoie de surse pentru a-si face meseria, dar, pe de alta parte, el este reticient fata de sursa care, toretic, ar putea sa-l manipuleze – cu atat mai mult cand aceasta sursa este un profesionist (specialistul in relatii publice) care poseda o competenta specifica. La randul ei, sursa are nevoie de jurnalist, pe care nu il poate ocoli, dar se teme de reactiile lui, nu are incredere in modul in care jurnalistul va transmite publicului mesajul ei”. Acelasi autor concluzioneaza: „Putem asimila relatia dintre jurnalist si surse unui joc in care se intersecteaza conflictul si cooperarea”.

Increderea si respectul reciproc reprezinta cheia succesului pentru o buna cooperare, recunoasterea profesionalismul partenerului fiind primordiala. Ca sa-l convinga pe jurnalist sa vada in el un partener de munca, relationistul, trebuie sa dea dovada de flexibilitate, adaptandu-se la solicitarile profesionale ale acestuia.

Ca o sinteza a mai multor cercetari (J.Deschepper, 1990, E.Dupuy, Y.Cintas, 1990, B.Dagenais, 1990) putem spune ca jurnalisti asteapta ca reprezentantul biroului de presa sa aiba urmatoarele calitati:

Ø      sa aiba usurinta comunicarii si a relatiilor sociale (sa fie sociabil, rabdator, dezinvolt, sincer);

Ø      sa aiba usurinta exprimarii scrise si orale;

Ø      sa aiba memorie buna, capacitate de sinteza si analiza;

Ø      sa fie un bun organizator, sa stie sa evalueze rapid o situatie si sa ia imediat decizii, fara a tergiversa raspunsul in asteptarea unor aprobari de la conducerea organizatiei;

Ø      sa aiba multa putere de munca, adaptandu-se orarelor neregulate ale jurnalistilor;

Ø      sa cunoasca bine lumea presei si sa inteleaga modul ei de functionare; sa cunoasca jurnalistii si exigentele lor profesionale;

Ø      sa cunoasca bine organizatia pe care o reprezinta pentru a putea furniza oricand informatiile solicitate; sa cunoasca bine subiectele pe care le prezinta;

Ø      sa aiba simtul „stirii”, sa fie capabil sa discearna acele evenimente, procese sau situatii care pot fi interesante pentru jurnalisti;

Ø      sa fie capabil sa intermedieze intre presa si organizatie, fara a deveni un ecran impenetrabil, fara a bloca accesul jurnalistilor la sursele de informare (lideri ai organizatiei, banci de date, locuri si persoane etc.);

Ø      sa aiba o formatie profesionala adecvata, dobandita, fie prin studii de profil, fie printr-o experienta intr-un departament de relatii publice reprezentativ.

Toate aceste calitati insa nu le vom gasi niciodata la o singura persoana, drept pentru care in spatele departamentului de relatii publice se afla o intreaga echipa care functioneaza ca un tot unitar. Functionarea si mai ales perfectionarea acestui „sistem” este datorata, pe de o parte, experientei dobandite prin relatiile constante cu juralistii iar, pe de alta parte, efortului de auto-perfectionare, impreuna contribuind la atingerea scopurilor propuse.

De foarte multe ori situatiile de comunicare de criza au aratat rolul major al cooperarii dintre jurnalisti si specialistii in relatii publice pentru a elimina consecintele negative ale acestor crize. Cu toate acestea bibliografia de specialitate subliniaza faptul ca intre cele doua categorii profesionale exista relatii tensionate fiecare in parte apreciid, uneori, negativ munca celeilalte categorii.

Asadar, de cele mai multe ori, conflictul intre jurnalist si omul din PR apare in situatiile de criza. Acest lucru se intampla, deseori, fiindca atat specialistul in relatii publice cat si jurnalistul, lucreaza sub presiunea dead-line-ului. Jean Charon, un cercetator canadian descrie astfel aceasta relatie: “Aceasta relatie poate fi definita ca un joc de negocieri intre actori interdependenti; acest joc implica existenta unui raport de influenta care uneste cooperarea si conflictul. Jurnalistii cauta informatia pe langa reprezentantii politicului, iar acestia cauta vizibilitatea pe care o ofera jurnalistii. In acelasi timp, fiecare actor cauta sa exercite o influenta asupra comportamentului celuilalt, sa castige si sa mentina controlul asupra mecanismelor de construire a actualitatii politice.”

Interdependenta dintre jurnalisti si specialistii in relatii publice se bazeaza pe interesul manifestat de fiecare in colaborarea mutuala; dar dependenta dintre acestia poate sa varieze in functie de alternativele disponibile. Oamenii din PR stiu ca in orice strategie de comunicare, dezvoltarea si mentinerea unor contacte de lucru benefice cu presa reprezinta un punct cheie, intrucit printr-o informare publica bine planificata se poate construi in cadrul opiniei publice o imagine favorabila, pozitiva. Marea majoritate a organizatiilor recunosc importanta si puterea mijloacelor de comunicare in masa. Ziarele, revistele, radioul si televiziunea sunt cele mai importante mijloace pe care le au la dispozitie pentru a transmite mesajele organizatiei catre un public larg. Relatiile cu mass-media sunt de fapt una dintre componentele unei campanii de PR corect construite. Dar daca pot folosi si alte mijloace de comunicare, cum ar fi: afisele, brosurile, scrisorile, etc., specialistii in PR depind mai putin de jurnalisti. La fel se intampla si cu jurnalistii, care la randul lor daca reusesc sa obtina informatia din alte parti, adica sa gaseasca mai multe surse, vor fi mai putin dependenti de oamenii din PR.

Pe de o parte jurnalistii le confera celor din relatii publice rolul de sursa, pe care, desi conform normelor ar trebui, nu o verifica de cele mai multe ori. Pe de alta parte ei afirma ca nu au incredere in specialistii in relatii publice deoarece cred ca acestia din urma incearca sa se autopromoveze prin mesajele lor. Informatiile primite pot fi verificate din alte surse, dar cand se intampla ca acestea sa nu existe jurnalistii depind integral de oamenii din PR.

Relationistii isi accepta rolul de sursa a informatiilor dar ii acuza pe oamenii din presa ca adesea selecteaza in mod subiectiv informatiile si le publica incomplete.

3. Metode si tehnici de relatii publice folosite in relatiile cu presa

a) Comunicatul de presa este, cum am mai spus, o forma de difuzare in scris a informatiilor de actualitate, un punct de vedere oficial care nu este destinat exclusiv publicarii, ci, mai ales, informarii mass-media. Un comunicat de presa se difuzeaza atunci cand o organizatie „are ceva de spus unui public larg si doreste sa faca acest lucu fara a cumpara spatiu tiparit si timp de antena”[5]. Prin intermediul acestuia se „comunica cu publicul extern, se gratuleaza clientii, se atrag simpatii, se atenuiaza crize si se sting scndaluri, se demonteaza zvonuri, se mediatizeaza oferte, produse, idei, oameni si evenimente importante pentru expeditorul comunicatului si publicul sau” . Cu toate acestea, informatia va fi preluata numai daca este considerata atractiva si importanta pentru opinia publica. Asadar, specialistul in relatii publice are misiune de a redacta comunicatul de presa in stil jurnalistic, astfel incat sa castige competitia cu celelalte mesaje care invadeaza zilnic redactiile mass-media. Iata cateva reguli de baza in procesul de pregatire al unui comunicat de presa, prezentate sub forma de intrebari :

Ø      subiectul comunicatului are valoare ca stire de presa?

Ø      cui ii este adresat comunicatul?

Ø      comunicatul respecta structura formala ceruta unui asemenea document?

Ø      comunicatul raspunde la cele sase intrebari (sau cel putin la patru dintre ele:cine? ce? unde? cand?)?

Ø      comunicatul a fost transmis la cele mai potrivite mass-media pentru a putea ajunge la publicurile – tinta vizate?este continutul suficient de incitant pentru ca redactorul-sef sa trimita un reporter sa aprofundeze acea problema?

Ø      comunicatul este suficient de concis (de regula, nu trebuie sa depasasca o pagina)?

Ø      data este corecta?

Ø      continutul comunicatului a fost coordonat cu ceilaltii membrii ai staff-ului si acceptat de conducerea organizatiei?

Ø      exista o copie a comunicatului care sa fie pastrata ca inregistrare?

b) Dosarul de presa este un ansamblu de documente, prezentat intr-o forma eleganta si pus la dispozitia presei, periodic sau cu ocazia conferintelor de presa, avand ca scop promovarea unor evenimente sau oferte ale organizatiei. Documentele incluse in dosarul de presa se refera la anumite informatii, care sunt prezentate „mult mai detaliat decat intr-un comunicat de presa”[8]. Mai mult de cat atat, dosarul de presa reprezinta „o veritabila carte de vizita a unei organizatii, stand la baza tuturor contactelor cu presa; el ofera un fond documentar in care gazetarii pot gasi informatii generale despre activitatea acesteia sau anumite detalii referitoare la personalitatea specifica a organizatiei” .

Eficienta dosarului de presa consta in informatiile de „background” ( statistici, comunicate, extracte din presa care sprijina punctul de vedere al organizatiei, biografii si fotografii ale liderilor institutiei si grafice ) , in baza carora jurnalistul va putea redacta un articol complet care sa contina informatii clare, originale si relevante despre organizatie si activitatea sa. Intotdeauna continutul dosarului difera in functie de evenimentul promovat, scopul urmarit de organizatie si contextul in care urmeaza sa fie inmanat jurnalistilor. Intregul dosar trebuie sa se limiteze la maximum 12 pagini si, de la caz la caz, poate fi insotit de dischete, casete video, anexe, care pot fi utile jurnalistului ce doreste sa aprofundeze informatia.

c) Conferinta de presa constituie „un eveniment cheie in politica de comunicare a unei organizatii. Ea ofera un loc si un moment privilegiat pentru a transmite o informatie de maxima importanta”[11]. Mai mult decat atat, R. Haywood numeste conferinta de presa „eveniment-stire” in cadrul careia noi informatii sunt dezvaluite si discutate cu reprezentantii presei. Ingloband toate aceste caracteristici, conferinta de presa este o actiune organizata periodic, oficiala si protocolara, interactiva si deschisa, special destinata ziaristilor, prin care acestia primesc de la o persoana avizata, informatii noi foarte importante despre organizatie.

Organizarea unei conferinte de presa este oportuna numai in situatii deosebite, atunci cand exista un eveniment foarte important, care prezinta interes pentru o larga parte a publicului sau atunci cand ziaristilor li se ofera posibilitatea sa puna intrebari conducatorilor organizatiei. Exista totusi cazuri in care subiectul nu este foarte important sau reprezentantii organizatiei nu sunt dispusi sa raspunda la toate intrebarile ziaristilor. In aceasta situatie este bine sa se renunte la convocarea unei conferinte de presa si sa se recurga la un comunicat de presa.

Conferintele de presa au avantajul ca reunesc simultan un mare numar de jurnalisti interesati de un anumit subiect, stimuleaza realizarea unui dialog fructuos (suscita intrebari si aduce raspunsuri precise) si schimbul util de informatii.

d) Publi-redactionalul este o tehnica abila de relationare publica, un instrument echivoc de comunicare, ce „ia forma unei actiuni publicitare si promotionale mascate, deghizate, inserata direct in materialul redactional curent sau intr-o rubrica de specialitate”. El se afla la intersectia mai multor tehnici jurnalistice cum sunt textul redactional curent, cronica si recenzia de specialitate, reportajul de teren, comunicatul de presa si anuntul publicitar, fara a fi ina unul in mod explicit. Publi-redactionalul este greu de incriminat si usor de crezut pentru ca, aparent, nu pare sa aiba nimic partizan.

e) Calatoria de presa este o deplasare organizata special pentru jurnalisti, in vederea pariciparii lor in mod direct la o demonstratie sau pentru a avea posibilitatea de a judeca „la fata locului” un fapt anume. Pe timpul calatoriei de presa se pot organiza si alte activitati de presa cum ar fi realizarea de interviuri, inmanarea de dosare, etc.

f) Interviul - Spre deosebire de comunicatul de presa care reprezinta o forma activa de difuzare a informatiilor, initiativa apartinand posesorului acestora, interviul este o forma pasiva, in care intervievatul raspunde intrebarilor ziaristului. In relatiile publice interviul este folosit pentru mediatizarea unui individ, a unei cauze, a unei organizatii, prin intermediul presei scrise, radioului si televiziunii. O metoda noua, care devine din ce in ce mai populara, este interviul on-line (prin computer). Pentru ziaristi, interviul reprezinta atat o forma de prezentare a informatiilor, cat si un mijloc de documentare proprie.

Specialistul in relatii publice este cel care ia toate masurile necesare pentru desfasurarea interviului:

Ø      claritatea scopului;

Ø      selectarea cu atentie a problemele care trebuiesc lamurite;

Ø      pregatirea persoanelor din cadrul organizatiei solicitate de ziaristi;

Ø      asumarea propriei raspunderi pentru interviurile acordate.

Interviul se poate prezenta si sub forma unui chestionar nominalizat sau nenominalizat cu scopul de a investiga anumite aspecte ale unui fenomen atat din puct de vedere al tehnicilor ce trebuie folosite pentru formarea sau reforamrea imaginii publice, cat si al cuantificarii rezultatului procesului de relatii publice, in general.



g) Dineul de presa - este o intalnire sociala initiata de corporatii sau personalitati politice destinata transmiterii unui mesaj sau construirii unei relatii cu presa intr-un mod mai personal. Poate fi sub forma unui pranz de afaceri, a unui dineu sau receptii. Gazda apare la sfarsitul perioadei de socializare si face oscurta declaratie (un anunt de presa, o scurta declaratie politica) urmata de un timp destinat raspunsurilor la intrebari sau pur si simplu o multumire adresata invitatilor pentru participare.

h) The Pitch Letter este o metoda in relatiile publice destinata mediatizarii unui eveniment in media tiparita si electronica. Este un tip de scrisoare conceputa clar si inteligent, pentru a atrage atentia in cadrul corespondentei zilnice, include datele de baza ale evenimentului sau ale unui nou produs, elemente care ar trebui sa ofere suficiente motive editorului pentru a desemna pe cineva sa se ocupe de ele.

i) Anuntul la mica publicitate, cea mai simpla si accesibila forma de comunicare si relationare publica, cu risc scazut, prin care se incearca sa se atraga atentia unor clienti potentiali asupra ofertelor organizatiei.

4. Reguli de baza in conlucrarea cu mass-media

Pentru a putea comunica eficient cu opinia publica, specialistul in relatii publice trebuie sa cunoasca unele reguli de lucru cu mass-media si cu reprezentantii acestora. Drept urmare, se impune ca relationistii sa construiasca relatii puternice cu jurnalistii si sa monitorizeze aparitiile in presa pentru a fi siguri ca mesajul lor este transmis corect. Modul de conlucrare ci jurnalistii se repercuteaza asupra calitatii reportajelor despre organizati, de aceea este indicat ca relationostii sa respecte cateva reguli esentiale .

a) Spune exact ceea ce vrei – credibilitatea unei organizatii si a relationistului depinde de corectitudinea in relatiile cu media si increderea reciproca. Astfel incat:

Ø      daca nu poti spune adevarul, atunci nu spune nimic – de cele mai multe ori minciuna este descoperita, acest lucru reprezentad cel mai mare pericol pentru imaginea si, implicit, credibilitatea organizatiei respective. In acest caz, recladirea imaginii se face foarte greu si cu costuri substantiale.

Ø      nu favoriza o sursa de stiri in defavoarea alteia – atitudinea preferentiala fata de anumiti ziaristi sau mijloace de comunicare nu reprezinta nici un avntaj pentru organizatie. Ba din potriva, jurnalistii defavorizati se vor considera nedreptatiti si, drept urmare, vor adopta o atitudine ostila fata de organizatia respectiva. Deaceea subiectele bune trebuie date tuturor, nu doar reporterului preferat.

Ø      stirile sa fie trimise cat mai repede cu putinta lasand media sa stabileasca ordinea in care le publica – daca cumva un subiect nu a fost acceptat, probabil ca nu a prezentat interes jurnalistic; in acest caz, de preferat este sa nu cicalim sau sa ne milogim pentru publicarea lui; in caz contrar, specialistul in relatii publice s-ar injosi fara rost;

Ø      relationistii trebuie sa incurajeze initiativa jurnalistica – daca un reporter pimeste un pont si cere informatii, trebuie sa i se dea; aceste informatii nu vor fi date si altor canale, decat in cazul in care vin sa le ceara.

b) Ajuta

Cea mai rapida si sigura cale de a otine cooperarea jurnalistilor consta in a le oferi stiri si imagini noi, interesante si publicabile intr-o forma in care sa le poata folosi imediat.

Relatia cu reprezentantii mass-media este conditionata si de faptul ca acestia sunt niste persoane foarte ocupate, presati tot timpul de tremenele limita. Astfel incat, atunci cand incercam sa-i abordam pentru a le furniza un subiect, fie verbal sau scris, trebuie sa fim succinti si obiectivi.

c) Nu cere sa fie „distrusi” altii

Relationistii nu au dreptul sa ceara presei sa suprime un subiect. O asemenea actiune dovedeste lipsa de profesionalism si produce opozitie din partea jurnalistilor. Situatia poate fi acceptata doar atunci cand apare o stire falsa sau derutanta care trebuie corectata.

d) Nu inunda media

In acest caz principala problema este respectarea granitei intre valoarea de stire a unui eveniment si bunul simt. Ca urmare:

Ø      trebuie sa ne rezumam la ceea ce juranalistul va considera ca sunt stiri;

Ø      sa se tina o evidenta a ceea ce s-a transmis catre media;

Ø      este indicat sa se lucreze cu un jurnalist – cel mai potrivit – de la fiecare mijloc de comunicare pentru stiri.

5. Indrumari pentru lucrul cu presa

Pentru a avea o prezenta favorabila in media relationistii trebuie sa inteleaga sistemul acestora de lucru, sa se familiarizeze cu modul de redare al stirilor si, foarte important, sa se faca placuti si utili in relatiile cu jurnalistii. Pentru aceasta este necesar ca relationistii :

Ø      sa vorbeasca din punctul de vedere al interesului public si nu al organizatiei;

Ø      sa redacteze stirile in stil jurnalistic ca sa fie usor de folosit sau, de ce nu, gata de tipar;

Ø      daca nu vor ca o afirmati sa nu fie citata, sa nu o faca;

Ø      sa puna accentul de la bun inceput pe faptele cele mai importante;

Ø      sa fie politicosi cu ziaristii, dar fermi;

Ø      daca ziaristul foloseste un limbaj agresiv, relationistul trebuie sa dea dovada de profesionalism si sa nu-si piarda cumpatul, evitand sa foloseasca acelasi limbaj cu al reporterului;

Ø      daca reporterul pune o intrebare directa, sa dea un raspuns tot atat de direct;

Ø      daca purtatorul de cuvat nu stie raspunsul la o intrebare, el trebuie sa spuna pur si simplu „nu stiu, dar va voi trimite raspunsul”;

Ø      sa spuna adevarul, altfel va avea de suferit;

Ø      sa nu convoace o conferinta de presa pana nu sunt in posesia unor informatii pe care reporterii sa le considere stiri.

STUDIU DE CAZ

Tema: Festivalul Brazilor de Craciun 2006 – Eveniment de strangere de fonduri.

Scopul: identificarea activitatilor de relatii publice si a modului in care mass-media a fost implicata in promovarea acestui eveniment.

Documentarea: la organizatia Salvati Copiii Romania, prin aplicarea unui ghid de interviu (Anexa nr. 1), precum si prin studiul materialelor pentru promovarea evenimentului care au aparut in presa si a site-urile www.salvaticopiii.ro www.festivalulbrazilor.ro.

Descrierea cazului

Incepand cu 2001, organizatia Salvati Copiii Romania desfasoara anual cel mai prestigios eveniment caritabil din Romania - Festivalul Brazilor de Craciun. Acesta consta intr-o licitatie de brazi de Craciun, creati exclusiv pentru aceasta ocazie de catre cunoscuti designeri sau companii, fondurile rezultate fiind destinate proiectelor desfasurate in beneficiul copiilor.

De ce Festivalul Brazilor de Craciun?

Totul a plecat de la faptul ca, in Romania, nu se organizase niciodata o gala in stil international in scopuri caritabile. Hotarati sa schimbe acest aspect, Salvati Copiii s-a decis sa preia formatul unui eveniment de amploare si cu traditie in Marea Britanie – „Festival of Christmas Trees” (Festivalul Brazilor de Craciun) care, asa cum o dovedesc rezultatele, s-a bucurat de un real succes.

Referindu-se la scopul acestui eveniment Presedintele Executiv al organizatiei Salvati Copiii Romania, D-na Gabriela Alexandrescu, afirma: „Dorim ca Festivalul

Brazilor de Craciun sa devina unul dintre cele mai importante evenimente de strangere de fonduri pentru copii. Ideea de la care a pornit organizarea acestei actiuni a fost de a aduce impreuna sectorul privat si cel non-profit, de a dezvolta o cultura a caritatii si in Romania si de a strange fonduri pentru proiectele pe care le dezvolta in beneficiul copiilor”

Festivalul Brazilor de Craciun este un eveniment de strangere de fonduri organizat anual de Salvati Copiii Romania, care are ca centru de interes o licitatie speciala de braduti de Craciun, creati exclusiv pentru aceasta ocazie de unii dintre cei mai cunoscuti designeri romani. Devenit una dintre atractiile calendarului social al sezonului, Festivalul Brazilor de Craciun sprijina proiectele derulate de Salvati Copiii Romania.

Festivalul Brazilor de Craciun daruieste de sase ani, prin sprijinul tuturor partenerilor implicati, o sansa la o lume mai buna pentru copiii aflati in dificultate, care sunt obligati sa munceasca..

Festivalul a strans de-a lungul existentei sale 705.200 EUR, care au fost investiti in proiectele derulate de Salvati Copiii Romania. Gratie acestor fonduri, Salvati Copiii Romania dezvolta in fiecare an programe de reintegrare sociala si scolara a copiilor care traiesc sau muncesc pe strada si care au abandonat scoala siliti de dificultatile financiare ale familiilor lor, precum si programe de prevenire a abandonului scolar prin oferire de asistenta suplimentara si educatie prescolara. De asemenea, Salvati Copiii Romania deruleaza programe sociale, precum activitatile de asistenta sociala, consiliere psihologica, asistenta medicala, consiliere juridica.

Festivalul Brazilor de Craciun este sustinut de comunitatea diplomatica si de afaceri, reunita intr-un Comitet Onorific, un sprijin, dar si o garantie in plus asupra modului de selectionare si ajutorare a beneficiarilor acestui proiect de anvergura. Salvati Copiii Romania a fost recunoscuta mereu drept un exemplu de transparenta si bune practici in ceea ce priveste folosirea fondurilor stranse din diverse actiuni, iar rapoartele sale anuale sunt inca o dovada in acest sens.

Prima editie a Festivalului din Romania a avut loc in anul 2001 si, in numai cativa ani, s-a transformat in unul dintre cele mai cunoscute evenimente de strangere de fonduri. Lansat in anul 1989 in Marea Britanie, festivalul a devenit o traditie in multe tari membre ale Aliantei Internationale Salvati Copiii. Evenimentul din Anglia se desfasoara traditional in incinta Muzeului de Istorie Naturala din Londra, este patronat de Excelenta Sa, Printesa Regala Anne, Presedinte Salvati Copiii Anglia.

Pe 5 decembrie, la JW Marriott Grand Hotel, s-a desfasurat cea de-a sasea editie a Galei Festivalului Brazilor de Craciun. Cei 17 brazi licitati au reusit sa stranga in total suma de 272.500 Euro. Alti 6.100 Euro au fost obtinuti din vanzarea biletelor de tombola, unde s-au castigat premii atractive donate de diferiti sponsori (obiecte de decor, produse cosmetice, articole de vestimentatie si accesorii, sesiuni de infrumusetare la saloane exclusiviste din Bucuresti etc.) Suma a fost completata de alti 59.000 de euro adunati din donatii inaintea evenimentului. Recordul licitatiei a fost detinut in acest an de bradul Togo Design, care a fost achizitionat in comun de patru participanti la licitatie contra sumei de 36.000 de Euro. Cei patru sunt Henkel Romania (prin Liviu Sfrija, presedinte Henkel Romania, Classmob (director general Camelia Sucu), Marius Ivan (in nume personal) si Bogdan Enoiu (Managing Director McCann Erickson). Alt brad vedeta fost cel realizat de voluntarii si copiii din centrele Salvati Copiii achizitionat de McCann Erickson prin Bogdan Enoiu contra sumei de 35.000 de euro.

Licitatia are urmatoarele rezultate:

- Bradul Agnes Toma – 10.000 Euro, achizitionat de Marius Ivan

- Bradul Alexandru Ghildus – 12.000 Euro, achitizionat de Rolex

- Bradul Lena Criveanu – 10.000 Euro, achizitionat de Marius Ivan

- Bradul Razvan Ciobanu – 13.000 Euro, achizitionat de Marius Ivan

- Bradul Beau Monde – 10.000 Euro, achizitionat de Dufa

- Bradul Wilhelmina Arz – 15.000 Euro, achizitionat de Bogdan Enoiu (in

nume personal)

- Bradul Leon Mocanu – 9.000 Euro, achizitionat de Artima

- Bradul Larisa Claru – 10.000 Euro, achizitionat de Adrian Ispravnic

- Bradul Ericsson Telecommunications – 11.500 Euro, achizitionat de

McCann Erickson

- Bradul Veuve Clicquot & ID Sarrieri – 22.000 Euro, achizitionat de Adrian

Ispravnic

- Bradul Ingrid Vlasov – 30.000 Euro, achizitionat de BRD GSG

- Bradul Oxette – 17.000 Euro, achizitionat de Marius Ivan

- Bradul Rita Muresan – 10.000 Euro, achizitionat de BBDO Romania

- Bradul Voluntarilor si Copiilor din Centrele “Salvati Copiii” – 35.000 Euro,

cumparator: achizitionat de McCann Erickson

- Bradul Irina Marinescu – 12.000 Euro, achizitionat de Unilever

- Bradul Junior Achievement - 10.000 Euro, achizitionat de Avangarde

- Bradul Togo Design – 36.000 Euro, achizitionat de Henkel, Mobexpert,

Marius Ivan, McCann Erickson

O alta premiera a fost imnul festivalului compus de Marius Moga si interpretat de

trupa Simplu care a cantat alaturi de copiii beneficiari ai programelor Salvati Copiii. Marius Moga a creat si doi braduti din diapazoane, darul sau pentru muzica si pentru copiii centrelor Salvati Copiii. Gazda serii a fost Andi Moisescu, care a intretinut atmosfera si a condus licitatia brazilor, alaturi de prezentatorii fiecarui brad printre care s-au numarat: Mihaela Radulescu, Ilie Nastase, Loredana Groza, Dana Razboiu, Venera Arapu, Marius Vintila si familia, Oana Cuzino, Florin Chilian, Ovidiu Buta, Corina Barladeanu, care au reusit sa stranga, prin implicarea lor, cea mai mare suma obtinuta in

cadrul Festivalului Brazilor de Craciun de pana acum.

Cei peste 250 de participanti, reprezentanti ai companiilor, mediului de afaceri si

cultural romanesc, s-au putut astfel bucura de o seara speciala, cu o atmosfera deosebita, intretinuta si de prezenta trupei Simplu si a copiilor din centrele Salvati Copiii.

Banii stransi in cadrul serii de gala vor fi folositi pentru continuarea proiectului de reintegrare sociala a copiilor obligati sa munceasca, derulat de Salvati Copiii Romania.

Sponsorii principali ai editiei 2006 a Festivalului Brazilor de Craciun sunt

Artima si Henkel Bautechnik, alaturi de care s-au implicat: Ericsson Telecommunications, Rolex, JW Marriott Grand Hotel, ApaNova, American Express, Avon, BRD Group Société Génerale, Cosmote, Düfa, Germanos, Motorola, Ultex, Artvista.

Festivalul Brazilor de Craciun a fost sustinut de comunitatea diplomatica si de afaceri, reunita intr-un comitet onorific prezidat pana anul acesta de Excelenta Sa, Dl. Svante Kilander, Ambasadorul Suediei. Printre personalitatile si companiile care sprijina acest proiect se numara: dl. Andi Moisescu (realizator TV), dl. Liviu Sfrija (Presedinte Henkel Romania), dl. Dan Moraru (CEO BBDO Romania), dna. Corina Barladeanu (Manager 2activePR), dna. Tereza Munteanu (Managing Director Young&Rubicam), dna. Ileana Pescariu (Managing Partner Publicis Dialog), dl. Patrick Gelin (Presedinte, Director General BRD – Groupe Société Générale), dl. Pierre Poupard (reprezentant UNICEF pentru Romania), dna. Mihaela Geoana (Presedinte Fundatia Renasterea), dna. Veronica Savanciuc (Lowe & Partners, Presedinte IAA Romania), dna. Rodica Moise (Coordonator National ILO-IPEC).



Rezultatele editiei 2006

Salvati Copiii si sustinatorii Festivalului Brazilor de Craciun au considerat editia 2006 un adevarat succes, fiind atinse toate obiectivele propuse:

Ø      strangerea unei sume importante de bani ;

Ø      promovarea imaginii si castigarea notorietatii in randul sponsorilor a oragnizatiei Salvati Copiii Romania;

Ø      informarea opiniei publice despre formele grave de exploatare a copiilor;

Ø      sensibilizarea unei game variate de publicuri incepand cu sectorul de afaceri, organizatiile guvernamentale si terminand cu marele public;

Ø      participarea in numar mare la seara de gala – peste 300 de persoane, reprezentantii ai companiilor, mass-media, mediul de afaceri, cultural;

Ø      sustinerea materiala a evenimentului din partea a 40 de firme si companii;

Ø      mediatizarea fara precedent, pe toata durata campaniei ( mai bine de doua luni ) si promovarea pe toate canalele media a Festivalului;

Ø      furnizarea publicitatii gratuite pentru promovarea evenimentului;

Ø      sustinerea si implicarea directa a mai multor agentii de publicitate care au lucrat pro-bono pentru aceasta actiune.

„Fiind vorba de un eveniment in scopuri caritabile, presa a jucat cel mai important rol in desfasurarea cu succes a intregii campanii de strangere de fonduri. Cu siguranta in absenta acesteia nu am fi reusit sa ne indeplinim obiectivele propuse, oricat de mult ne-am fi straduit!”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii.

Cine este organizatia Salvati Copiii Romania?

Salvati Copiii Romania este o asociatie neguvernamentala, non-profit, nationala, bazata pe activitatea voluntara a membrilor sai, infiintata in aprilie 1990. Membra a Aliantei Internationale Salvati Copiii, organizatia considera ca toti copiii, indiferent de rasa, religie sau provenienta sociala au aceleasi drepturi, de care trebuie sa beneficieze. Drept urmare, pe langa programele organizate in beneficiul tuturor copiilor, Salvati Copiii acorda o atentie deosebita celor aflati in situatii dificile – copii din institutii, copiii strazii, copii seropozitivi, copii cu dizabilitati, copii de etnie rroma, copii victime ale abuzului si violentei, copii refugiati, copii cu risc de abandon familial.

Ø      30.000 de copii sunt cuprinsi anual in programele si actiunile Salvati Copiii;

Ø      6.000 de voluntari si membri sustin activ Salvati Copiii;

Ø      anual, la nivelul celor 15 filiale judetene, se desfasoara 20 de programe (programe de educatie si prevenire, programe de asistenta, lobby si advocacy)

Cu toate ca legislatia este cuprinzatoare si accepta diversitatea, in societate romaneasca discriminarea exista si aceasta afecteaza in primul rand copiii. In Romania, multi copii se afla pe o pozitie de inegalitate in raport cu majoritatea cetatenilor datorita originii sociale ori a unui handicap sau intampina un comportament de respingere sau marginalizare datorita unor cauze specifice cum ar fi: originea etnica, starea de sanatate, starea materiala, statutul social etc. Salvati Copiii impreuna cu voluntarii, membrii sau partenerii acestora incearca sa influenteze opinia publica, sa imbunatateasca cadrul legislativ si politicile sociale si sa gaseasca cele mai bune solutii pentru copiii in situatii de risc. Experienta si profesionalismul dovedite pe parcursul celor 13 ani de activitate au facut din organizatia Salvati Copiii un partener de nadejde in eforturile institutiilor statului de a gasi cele mai bune masuri de protectie a copiilor aflati in situatii dificile.

Salvati Copiii Romania este membru in importante foruri si organisme internationale si nationale:

Ø      Alianta Internationala Salvati Copiii

Ø      Serviciul Social International

Ø      European Network on Street Children Worldwide

Ø      Child Rights Information Network

Ø      Child Focus

Ø      End Child Prostitution, child Pornography and Trafficking of Children for Sexual Purposes (ECPAT)

Ø      Global March Against Child Labour

Ø      Federatia ONG-urilor active in Protectia Copilului

Ø      Comisia Interministeriala pentru Prevenirea si Combaterea Consumului Ilicit de Droguri

Ø      Fundatia pentru Dezvoltare Societatii Civile

Ø      Comisia nationala pentru supravegherea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie HIV/SIDA

Ø      Comitetul National Director privind Munca Copilului

Ø      Grupul Executiv al Grupului Inalt privind Protectia Copilului

Ø      Subgrupul de lucrul pentru prevenirea si combatere a traficului de copii in cadrul Grupului Interministerial pentru coordonarea si evaluarea activitatii de prevenire si combatere a traficului de persoane

Ø      RENINCO

Parteneri: Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Institutul pentru Stiinte ale Educatiei, Brigada Generala pentru Comabaterea Crimei Organizate si Antidrog, Agentia Nationala Antidrog, Directiile Judetene pentru Protectia Copilului, Directia de Sanatate Publica Bucuresti si Directiile Judetene de Sanatate Publica, Inspectoratul Scolar al Muncipiului Bucuresti si Inspectoratele Scolare Judetene, Agentia Nationala pentru protectia Copilului si Adoptie, Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar, ILO-IPEC, ARCA, Eurotin, ASCHF-R, Trebuie, Adolescentul, ARAS, UNICEF, Speed Promotion, Young & Rubicam.

Desfasurarea campaniei de comunicare

Campania de comunicare a fost structurata in trei etape, desfasurate consecutiv pe o perioada de mai bine de doua luni (octombrie – decembrie 2006), dupa cum urmeaza:

a) preinformarea care a constat in anuntarea obiectivelor editiei 2006 a Festivalului Brazilor de Craciun, precum si informatii referitoare la desfasurarea evenimentului

b) conferinta de presa a lansat Festivalul

c) seara de gala si licitatia brazilor

In continuare prezint, in cifre si date, intreaga campanie de comunicare pentru promovarea acestui eveniment, indeosebi prin intermediul presei.

Preinformarea

A inceput din 6 octombrie, 2006 si a constat in trimiterea de comunicate de presa catre o gama media extrem de variata care, in functie de planul editorial propriu, au preluat stirea publicand-o pana la data conferintei de presa.

Comunicatul de presa anunta obiectivele editiei 2006 a Festivalului, prezenta sponsorii si sustinatorii acestuia, si oferea informatii cu privire la desfasurarea evenimentului;

Tot in aceasta prima etapa, organizatia Salvati Copiii a oferit presei diferite materiale, cum ar fi: cercetarea de piata realizata de Salvati Copiii cu privire la situatia copiilor care muncesc raportul anual al organizatiei privind implicare in sustinerea diverselor proiecte legate de protectia copilului si declaratii ale membrilor comitetului de organizare .

In urma acestor demersuri presa a publicat 21 de materiale, astfel:

Ø      8 materiale in principalele cotidiene (Libertatea, Romania Libera, Averea,Gardianul , Monitorul de Bucuresti, Jurnalul National, Bursa – doua materiale);

Ø      13 materiale se regasesc in cadrul: saptamanalelor (Business Review, Lumea Femeilor), a bilunarului (BIZ), a lunarelor (Confort Magazin, Ideal Decor, Mami, Deco Style, Caminul, Olivia, Elle) si a paginilor de Internet (Bizcity.ro si Bumerang.ro) sau sub forma unui news flow (Media & Advertising).

Incepand cu 1 decembrie si pana la gala festiva au mai fost difuzate un spot video de 35 de secunde si unul audio de catre Prima Tv, Antena 1, TVR 1, Europa Fm si Radio Total, precum si o serie de machete de presa care au fost publicate in ziarele si revistele cu cel mai mare tiraj din Romania. Tot in aceasta perioada a fost desfasurata si o campanie outdoor cu un continut sugestiv.

S-au folosit si alte tehnici asa cum au fost scrisori din partea Salvati Copiii, contactarea persoanelor cunoscute din diverse firme care au fost abordate fie prin mailing direct fie telefonic, de catre membrii comitetului de organizare. Ulterior, acestia s-au ocupat si de confirmarile de sponsorizare.

Mesajul acestor actiuni nu a vrut nici sa sperie, nici sa traga semnale de alarma, ci sa sensibilizeze opinia publica si, prin extensie, factorii de decizie din firmele dispuse sa contribiue la strangerea fondurilor. Spotul a folosit duiosie, tandrete, dragoste, soapta, tocmai pentru a crea contrast cu gravitatea problemei si pentru a crea impact in finalul lui, atunci cand mesajul se dezvaluie cu toata forta. Dragos Popescu, Deputy Creative Director declara: „Puteam sa fac aceasta poveste si cu un tata abrutizat care isi trimite copilul in suturi la cersit, dar am ales o mama iubitoare care isi trimite copilul la munca de nevoie; in prima secventa in pat mai motaie inca trei bebelusi pe care cineva trebuie sa-i ingrijasca”. Machetele de presa urmaresc aceeasi idee, dar adaptandu-se mediului, infatisaza niste copii cu maini imense, muncite, batatorite, inrosite, crapate, cu unghii negre si degete deformate, din cauza muncilor prestate.

2. Conferinta de presa

Ø      Mass-media a fost anuntata cu privire la conferita printr-un comunicat de presa sau e-mail emis chiar in data de 27 noiembrie. Tinand cont de planul editorial propriu, presa a preluat aceasta stire publicand-o intr-un interval de 1 pana la 10 zile de la eveniment. In plus, pentru publicatiile ce nu au putut trimite reprezentanti la conferinta, le-a fost trimis ulterior comunicatul pe fax sau au preluat stirea de pe fluxurile agentiilor de presa. La conferinta au participat circa 50 – 60 de ziaristi.

Ø      Conferinta de presa a fost sustinuta de catre Presedintele Executiv al organizatiei Salvati Copiii, D-na Gabriela Alexandrescu, alaturi de membrii Comitetul Onorific al Festivalului in frunte cu Ambasadorul Suediei la Bucuresti – Svante Kilander si reprezentantii companiilor care au sponsorizat evenimentul.

Ø      Organizarea conferintei de presa s-a facut in scopul informarii jurnalistilor si a tuturor sustinatorilor acestui evenimet, in legatura cu exploatarea muncii copilului in Romania si prezentarea obiectivelor editiei cu numarul sase a Festivalului.

Ø      Cu acest prilej, jurnalistii, alaturi de diverse personalitati, au avut ocazia sa admire „bradutii” unicat si sa-i cunoasca pe designerii acestora cat si pe sponsorii evenimentului.

„Speram ca si in acest an vor exista oameni cu suflet, carora le pasa de soarta zecilor de copii cu probleme din aceasta tara. Este important sa inteleaga ca, printr-un efort financiar cat de mic, au puterea sa schimbe viata unor copii aparent pierduti pentru societate. Brazii scosi la licitatie in acest an sunt obiecte unicat, care, odata achizitionate, le vor putea aminti posesorilor, in fiecare an, de sarbatori, fapta buna pe care au facut-o”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii.

In urma conferintei de presa au fost publicate 19 materiale continand informatii si comentarii despre Festival, care au contribuit la mediatizarea acestuia si la succesul serii de gala.

Ø      6 materiale au fost publicate in importante cotidiene (Realitate Romaneasca, Cronica Romana, Adevarul, Ultima Ora, Romania Libera, Libertatea)

Ø      alte 12 materiale au aparut in publicatii saptamanale (Business Review, Pro TV, Bucharest Hebdo Magazin, Banii Nostri, Story, Media & Advertising), lunare (Caminul, Bucharest What? Where? When?, Casa Mea, VIVA) sau la adrese de Internet (Bumerang.ro, Bizcity.ro)

Ø      1 material de circa 35” a fost difuzat de postul de televiziune Realitatea TV

3. Seara de gala si licitatia brazilor

Data: 5 decembrie

Locatia: Marriott Grand Hotel

Seara de gala a Festivalului Brazilor de Craciun a reprezentat momentul mult asteptat al tuturor celor implicati in organizarea acestui proiect cat si a invitatilor acestora.

  • Cei 17 brazi licitati in cadrul festivalului au reusit sa stranga in total suma de 272.500 Euro.
  • Alti 6.100 Euro au fost obtinuti din vanzarea biletelor de tombola, unde s-au

castigat premii atractive donate de diferiti sponsori (obiecte de decor, produse cosmetice, articole de vestimentatie si accesorii, sesiuni de infrumusetare la saloane exclusiviste din Bucuresti etc.) Suma este completata de alti 59.000 de euro adunati din donatii inaintea evenimentului.

  • Recordul licitatiei a fost detinut in acest an de bradul Togo Design, care a fost achizitionat in comun de patru participanti la licitatie contra sumei de 36.000 de Euro. Cei patru sunt Henkel Romania (prin Liviu Sfrija, presedinte Henkel Romania, Classmob (director general Camelia Sucu), Marius Ivan (in nume personal) si Bogdan Enoiu (Managing Director McCann Erickson).Alt brad vedeta a fost cel realizat de voluntarii si copiii din centrele Salvati Copiii achizitionat de McCann Erickson prin Bogdan Enoiu contra sumei de 35.000 de euro.

Evenimentul a fost puternic mediatizat prin 18 materiale care au aparut in presa scrisa si in cea audio-vizuala:



Ø      9 materiale au fost publicate in cotidiene de succes (Ultima Ora, Monitorul de Bucuresti, Bursa, Adevarul, Libertatea, Ziarul Financiar, Evenimentul Zilei, Romania Libera – Bucharest edition, Realitatea Romaneasca)

Ø      alte 9 articole au aparut in publicatii saptamanale precum – Lumea Femeilor, VIP – in lunare – Caminul, Deco Style, Elle, Beau Monde, VIVA, Story – sau sub forma unui news flow in Media & Advertising;

Ø      7 materiale au fost difuzate de cele mai importante televiziuni – Antena 1, Pro Tv, TVR 1, Prima TV, Acasa TV – in cadrul buletinelor de stiri, la o ora de maxima audienta (Antena 1 si Pro Tv au transmis in direct, in seara galei)

Totalul estimat al pachetelor de publicitate se ridica la suma de 166.016,97 euro

Agentiile implicate in eveniment

Pentru desfasurarea unui eveniment de o asemenea amploare organizatia Salvati Copiii a fost sustinuta, in principal, de doua agentii de publicitate - Young & Rubicam si Graffiti BBDO, care au lucrat pro-bono pentru aceasta actiune.

Campania de relatii publice a Festivalului a fost realizata de Graffiti BBDO. Agentia s-a ocupat de toata partea de organizare, incepand cu conferinta de presa, mentinerea legaturii cu mass-media, invitarea unor jurnalisti la eveniment, pana la organizarea serii de gala si a transmisiunilor in direct de la fata locului.

Graffiti BBDO s-a alaturat grupului de organizare prin intermediul Henkel, datorita competentelor lor foarte bune in comunicare neconventionala (business to business) si organizare de evenimente

Young & Rubicam pe langa materialele publicitare create a contactat posturile Prima Tv, Antena 1, TVR 1, Europa FM si Radio Total pentru sustinerea evenimentului si a luat direct legatura cu Dl. Ralu Filip de la CNA, care a recomandat posturilor radio si TV difuzarea gratuita a spoturilor.

In campania de comunicare s-au mai implicat agentiile Proximity si Prospero, alaturi de Henkel, partener fidel al evenimentului.

Alegerea publicurilor tinta

Festivalul a vizat o gama larga de publicuri, printre care:

Ø      sectorul privat, de afaceri contribuie, cu precadere, material la acest eveniment, oferind sume importante de bani;

Ø      organizatiile guvernamentale – de la care se urmareste obtinerea de fonduri in cadrul programelor PHARE sau ale Comisiei Europene, pentru diverse proiecte ale organizatiei Salvati Copiii;

Ø      mass-media – care sustine mediatizarea festivalului pe intreaga desfasurare a campaniei;

Ø      marele public – alcatuit din oameni simpli care fac donatii in numele propriu sau care vor sa devina voluntari in cadrul Salvati Copiii.

Fiecare din aceste publicuri a jucat un rol deosebit de important la realizarea cu succes a evenimentului. Organizatorii aveau insa, de licitat, nu mai putin de 17 braduti unicat, care trebuiau sa aduca venituri cat mai mari. De aceea s-a pus accentul pe comunitatea diplomatica si de afaceri, de unde si sloganul campaniei „ Lumea buna face lumea mai buna!”.

Evaluarea impactului campaniei de comunicare s-a facut pe etape si la incheierea Festivalului, mai intai la nivelul fiecarei agentii implicate pe obiective, publicuri tinta, tipuri de actiuni si canale de difuzare si apoi centralizat de catre comitetul de organizare al Festivalului in care fiecare agentie avea reprezentant.

Am asistat cu placere la o parada a generozitatii si constat ca exista oameni de mare

calitateiin randul celor foarte bogati. Sunt mandra ca mi-am adus contributia la sansa

unor copii nefericiti, fac asta mereu, cu convingerea ca doar asa putem sa ne definim ca

oameni.” a declarat Mihaela Radulescu care a prezentat bradul Veuve Clicquot & ID

Sarrieri si bradul Ingrid Vlasov.

Imi doresc sa ma implic si mai mult, in mod constant, sa ajutam

copiii care nu au alta sansa sa se integreze. Sunt mandru ca si copiii mei sunt implicati in

diferite proiecte pentru copiii defavorizati s incearca sa schimbe ceva. Am venit decis sa

ma implic si sunt fericit ca am putut sa ajut acesti copiii. As vrea sa transmit cu aceasta

ocazie un mesaj tuturor celor care au posibilitati materiale: sa incerce sa se implice in

acest proces de reabilitare si ajutorare a copiilor defavorizati. Cu totii trebuie sa reusim

sa le schimbam viata in mai bine, sa avem grija de ei pana cand se integreaza in

societate.' Marius Ivan actionarul principal al companiei Creativ Invest / Global Real Invest.

„Intotdeauna ma implic in cauze sociale si in special in cele privind copiii si in

seara aceasta am venit decis sa sprijin si mai mult programele desfasurate de catre

Salvati Copiii. Prea putini oameni care ar putea sa schimbe ceva prin contributiile lor se

implica in astfel de proiecte.” a declarat dl Bogdan Enoiu dupa eveniment.

Liviu Sfrija, presedinte Henkel Romania si membru al Comitetului Onorific al

Festivalului Brazilor de Craciun a fost fericit sa afirme dupa terminarea evenimentului:

Henkel Romania a fost alaturi de organizatia Salvati Copiii chiar de la prima editie a

Festivalului Brazilor de Craciun. Este un proiect “de suflet” pentru noi in care investim

an de an timp si bani si sunt extrem de mandru de faptul ca in acest an am reusit sa

depasim pragul de 300.000 Euro stransi in folosul copiilor defavorizati. Ma bucur ca de

la editie la editie, creste valoarea donatiilor si implicit din ce in ce mai multi copiii pot fi

salvati. Este un semn ca oamenii sunt interesati de aceasta problema si doresc sa se

alature cauzei noastre in numar din in ce mai mare

Gabriela Alexandrescu, presedinte executiv Salvati Copiii anunta noi proiecte care vor fi

posibile datorita fondurilor stranse in Festivalul Brazilor de Craciun: „Datorita

generozitatii companiilor si persoanelor care au contribuit la aceasta editie a

Festivalului Brazilor, vom extinde la 800 numarul copiilor care vor beneficia de educatie

si protectie si vom stabili inca doua centre educationale in Timisoara si Brasov

Concluzii

Inainte de a concluziona, vreau sa reamintesc faptul ca Salvati Copiii este o organizatie non-profit care, ca orice alta organizatie de acest fel, pune accentul pe relatiile publice si nu pe publicitate asa cum se intampla in sectorul profit. Ca urmare, agentiile implicate in campania de comunicare au folosit cu preponderenta actiuni de acest tip, promovate indeosebi prin intermediul mass-media, ceea ce a dus, asa cum am aratat mai sus, la o impresionanta expunere in social a Festivalului.

Faptul ca demersul comunicational a fost penetrant si convingator este demonstrat de amploarea evenimentului ca numar de participanti interesati de problemele copiilor, dar si sa contribuie la strangerea de fonduri pentru rezolvarea lor, implicarea presei scrise si audio-vizuale si, nu in ultimul rand, de volumul fondurilor adunate..

In acest demers rolul presei a fost fundamental. Astfel, intr-o prima etapa, presa a informat opinia publica cu privire la eveniment. Apoi, pe tot parcursul Festivalului presa a fost in prim planul promovarii intrucat a fost informata tot timpul cu privire la pasii urmatori si a primit permanent materiale de calitate si semnificative din perspectiva temei. Se poate spune ca jurnalistii au fost implicati in mod direct in etapele esentiale ale evenimentului.

Daca privim si din alt punct de vedere, mass-media a reprezentat un atu important pentru organizatori, deoarece participantii la eveniment, in speta personalitatile, doreau ca actiunile lor caritabile sa devina publice. Fapt care s-a si intamplat, presa, la randul ei, fiind atrasa de numarul impresionant al persoanelor publice care au luat parte la aceasta actiune sociala.

Tot datorita presei, organizatia Salvati Copiii si-a promovat imaginea castigand, in acelasi timp, notorietate in randul sponsorilor cat si a marelui public.

Mass-media a jucat un rol primordial in crearea unui mediu propice de sensibilizare a publicului, Festivalul bucurandu-se asfel de sustinerea, in numar mare, a personalitatilor din diferite domenii – cultura, advertising, mass-media. Acestia au capatat o data in plus convingerea ca au fost alaturi de un eveniment important si ca au facut ceva cu adevarat util pentru societatea romaneasca, in ajun de Craciun.

CONCLUZII

Am abordat in lucrarea de licenta o problematica apreciata de specialisti ca foarte importanta pentru evolutia oricarei organizatii in social. In urma acestui demers principalele concluzii sunt:

In legatura cu domeniul relatiilor publice, incercarea definirii acestui concept a dus la aparitia a sute de definitii. Ceea ce merita mentionat, este faptul ca definirea conceptului de relatii publice este impartit, in general, in doua categorii:

Ø      activitatea de relatii publice ( ce sunt relatiile publice? )

Ø      efectele relatiilor publice ( ce proceduri de lucru folosesc cei ce le practica ? ).

Incercarea delimitarii conceptului de relatii publice si alte forme de comunicare (publicitate, reclama, propaganda, relatiile cu publicul, marketingul, etc.) are mai mult un scop didactic, deoarece in viata de zi cu zi ele se intrepatrund din ce in ce mai mult, nefiind altceva decat activitatii ale aceluiasi proces: comunicarea interumana.

Ca orice alta activitate, relatiile publice sunt caracterizate de o serie de functii si trasaturi specifice, care duc la indeplinirea unor obiective bine delimitate. Toate acestea, insa, ar fi de prisos daca nu ar exista niste principii de baza ale relatiilor publice (onestitatea, reputatia, conducerea, oportunitatea, continuitate).

De ce este importanta aceasta activitate? Pentru simplu fapt ca traim in secolul comunicarii, in care daca nu comunici, nu existi.

Si daca tot suntem intr-o lume in care totul a devenit comunicare, informatia si-a pierdut reperele. Inca de la mijlocul secolului nostru, teoreticienii au accentuat asupra faptului ca trebuie sa comunicam, nu doar sa informam, „mesajul de comunicare” fiind redactat in functie de destinatarul sau, spre deosebire de un asa-zis „mesaj de informare” care s-ar adresa tuturor si n-ar viza pe nimeni anume.

Selectia mesajului se face in raport cu natura informatiei, a canalului de transmisie si cu tipul de text pe care autorul intentioneaza sa-l realizeze (stire, reportaj, ancheta, interviu, comentariu) si nu in ultimul rand de canalul de transmitere. O informatie trebuie sa indeplineasca mai multe conditii pentru a putea fi difuzata: sa fie originala, inteligibila, sa implice publicul si sa aiba impact asupra psihicului acestuia.

Specialistul in relatii publice trebuie sa cunoasca foarte bine mass-media si tot ce este legat de comunicarea mediatica (functii, efecte sau teorii) pentru a putea lua cele mai potrivite, daca nu cele mai bune decizii in privinta activitatii de relatii publice. Un lucru este cert – mass-media reprezinta, pe plan mondial, cel mai raspandit, in unele cazuri chiar si cel mai puternic, mijloc de informare in masa.

In cazul relatiei dintre cele doua profesii, cea de jurnalist si cea de relationist, a existat intotdeauna un conflict de interese. Acesta se datoreaza faptului ca jurnalistii lucreaza pentru interesul general pe cand relationistii apara interesul privat. Cu toate acestea ei au nevoie unii de ceilalti: specialistii in relatii publice au nevoie de jurnalisti pentru ca mesajele lor sa ajunga la publicul tinta, iar jurnalistii au nevoie de acestia pentru a putea ajunge mai repede la surse si pentru a beneficia atat de inforrmatii verificate cat si de materiale elaborate conform standardelor jurnalistice. In acest caz cele doua tabere trebuie sa coopereze si sa se bazeze intotdeauna pe incredere si pe respect reciproc, adica pe recunoasterea profesionalismului partenerului.

Notiunile teoretice prezentate in capitolele lucrarii nu fac decat sa sublinieze necesitatea conlucrarii structurilor de relatii publice cu mass-media. Si acest lucru este subliniat si in cadrul studiului de caz. Astfel, in acest demers, presa si relatiile publice au jucat un rol fundamental in reusita evenimentului studiat ( vezi Concluzii - Studiu de caz - p. 53).



Bernard Dagenais, Profesia de relationist, Editura Polirom, 2002, p.179

Cristina Coman, op.cit., p.40

Ibidem, p. 40-41

J. Charron, La production de l'actualité,ed. Boreal 1994, p. 19

Stefan Prutianu, apud Constantin Hariuc, Mihail Muntean, Simona Spulber, op.cit., p.89

Ibidem, p. 89

George David, op.cit.,p.246-247

C.Schneider, apud Cristina Coman, op.cit., p.117.

E.Dupuy, Y.Cintas, apud Cristina Coman, op.cit., p.117

K.Tucker et alii, apud Cristina Coman, op.cit., p.118

C.Darroy si colab., apud Cristina Coman, op.cit., p.126.

Stefan Prutianu, apud Constantin Hariuc, Mihail Muntean, Simona Spulber, op.cit., p.90

Constantin Hariuc, Mihail Muntean, Simona Spulber, op.cit., p. 152-153

Ibidem, p. 153-154






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1669
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site