Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Mass–media din Europa si SUA din perspectiva comparativa

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Mass–media din Europa si SUA din perspectiva comparativa

Prin calitatea informatiei si modul de prezentare a ei, mass–media din Europa si SUA reprezinta pe piata media din lume modele specifice de presa. SUA ramine a fi pentru Europa un concurent serios in domeniul presei. Analistii considera ca Europa poate reprezenta o provocare pentru Statele Unite numai ca o uniune de state si nicidecum in cazul fiecarui stat european in parte. Afirmatia este valabila si pentru caracteristica situatiei in domeniul mediatic. Totusi balanta presei europene inclina, oarecum, in favoarea presei Marii Britanii, acolo unde traditia si imaginea clasica a presei se imbina reusit cu modernismul si tehnologiile performante de transmitere a informatiilor. Si aceasta, in ciuda faptului ca in Marea Britanie nu exista o lege a presei, precum nici Constitutie in sensul adevarat al cuvintului. Exista totusi un set de norme si principii legale, in baza carora functioneaza statul. Acest set de norme si principii legale include, evident, niste drepturi si obligatii ale presei, dar ele actioneaza in mod separat, nefiind exprimate intr-o singura lege a presei.



de mentionat faptul ca atit in SUA, cit si in Europa, presa scrisa se divizeaza in presa de calitate si presa de bulevard sau de mocirla, asa cum mai este denumita aceasta de catre cititori. Totusi statistica arata ca preferintele populatiei ambelor maluri ale Oceanului Atlantic sint in favoarea presei galbene, al carei tiraj inregistreaza milioanele de exemplare in fiecare zi. Nu acelasi lucru se poate spune despre presa de calitate, al carei tiraj este numai de citeva sute de mii zilnic, si este intr-o continua scadere. Astfel, ziarul londonez „The Times”, care are o traditie de mai mult de doua sute de ani pe piata media din Marea Britanie, are un tiraj zilnic de numai 100.000 exemplare, pe cind publicatia „The Sun”, care a fost infiintata in 1964 si care este considerat ziarul cu cea mai rea faima in Marea Britanie, are un tiraj zilnic de 4 milioane de exemplare.

A fi cotidian in Marea Britanie, cit si in SUA, inseamna un ziar editat de 6–7 ori pe saptamana. In Republica Moldova, publicatiile cu statut de cotidian apar, de regula, de doua ori, maximum trei ori pe saptamana. Cu alte cuvinte, statutul de cotidian, in acest context, este perfect indreptatit numai in Occident.

Mass–media nord-americane, conform unei vechi traditii, sint considerate cele mai libere din intreaga lume. Nu in ultimul rind, aceasta se datoreaza principiilor constitutionale stipulate in Legea Suprema a statului. Spre exemplu, unul din aceste principii vorbeste despre faptul ca Congresul SUA nu poate adopta vre-o lege care ar limita libertatea cuvintului sau libertatea presei. Drept consecinta, jurnalistii Statelor Unite sint cunoscuti in lume datorita reportajelor bazate pe o sinceritate enorma si comentariilor critice la adresa autoritatilor statului.

Spre deosebire de Marea Britanie, unde cotidianele se bucura de o popularitate insemnata, SUA, pe parcursul secolului al XX-lea, s-au evidentiat prin tendinta de a micsora numarul de cotidiane si de a edita in majoritate saptaminale si publicatii de week-end. Motivul principal este lipsa de profit in cazul cotidianelor. Este cunoscut faptul ca editorii de ziare depind intr-o mare masura de publicitatea care apare in ziare, de aceea ei sint nevoiti uneori sa sacrifice punctul de vedere al jurnalistilor, al colectivului redactiei in favoarea intereselor comerciale.

Statele Unite ale Americii nu dispun de o lege a presei, desi au o Constitutie. Ca si in cazul Marii Britanii, drepturile si, mai putin, obligatiile presei sint reflectate in intregul continut al Constitutiei, fara a fi adunate intr-o lege aparte. Presa americana dispune de prevederi constitutionale insa foarte multe, deoarece, pe linga Constitutia federala a tarii, fiecare stat din cele care intra in componenta SUA, isi are prevederile constitutionale proprii, unde sint incluse si norme aparte pentru presa fiecarui stat.

Mass – media din Europa si SUA este concentrata nu in miinile statului, ci in miinile proprietarilor de presa. De obicei, acestia formeaza concerne de presa foarte mari, precum BBC in Marea Britanie si NBC, CBS sau ABC in Statele Unite. In componenta acestor companii intra posturi de radio, televiziune, nu numai in tarile de origine, ci si in foarte multe tari din strainatate. Spre exemplu, BBC (British Broadcasting Company), compania media din Marea Britanie, cuprinde 18 statii radio, pe linga statiile locale si aproximativ tot atitea posturi de televiziune. Compania in cauza ramine a fi pe primele locuri in lume la categoria cele mai urmarite posturi televizate. BBC are un post de radio si in republica Moldova, reprezentat de BBC Moldova, care se bucura de popularitate in rindul celor care sustin cercurile politice de dreapta din tara.

Presa scrisa in Marea Britanie apartine numai celor patru companii transnationale, statul implicandu-se foarte putin in activitatea cotidiana a publicatiilor. SUA insa detin monopolul de stat asupra semnalului de transmisie. Dilema despre eficacitatea participarii statului in activitatea publicatiilor ramine a fi, prin urmare, destul de actuala.

In ciuda faptului ca mass–media reprezentativa este concentrata in mainile proprietarilor individuali, in Marea Britanie, spre exemplu, exista niste prevederi foarte stricte, care limiteaza posibilitatile doritorilor de a procura un ziar in scopul unei afaceri. Astfel, cei care doresc sa procure un ziar in scop de afaceri, al carui tiraj este mai mare de 500.000 exemplare, au nevoie de permisiunea Ministerului Comertului. Limitele nu se rasfrang numai asupra celor care procura un ziar cu tematica comerciala.

Franta, desi in ultimul timp a mai pierdut din audienta mondiala, din cauza atitudinii ofensive pe care a adoptat-o impotriva globalizarii si a limbii engleze ca limba de comunicare internationala, ramine a fi o tara cu traditii in domeniu. atitudinea rezervata fata de fenomenele in cauza insa nu-i stirbeste din calitatea prestarii informatiilor. Postul francez de televiziune TV5 este transmis pe majoritatea continentelor lumii si reprezinta un post de televiziune cu pondere si, totodata, model de presa pentru tarile din Europa de Sud–Est, care-si cauta o identitate in domeniul mass–media.

Agentiile de presa Reuters din Marea Britanie, France–press din Franta reprezinta institutii media cu renume mondial. Pe linga informatia de calitate pe care o distribuie in majoritatea de tari ale lumii, agentiile mai reprezinta forte economice considerabile pentru tarile de origine.



Institutiile cu acelasi profil de peste ocean sint Associated Press, care mai este si cea mai veche agentie de presa din lume si United Press International, fondata mai tirziu. Atit agentiile din Europa, cit si cele din Statele Unite ale Americii, functioneaza dupa aceleasi principii si toate concureaza asupra intiietatii in lume in rindul institutiilor mediatice de acest gen. Agentiile, mentionate mai sus, au reprezentante in peste 100 de tari ale lumii. Totusi agentia de presa americana Associated Press se bucura de cele mai multe premii internationale, colaboratorii ei detinind 47 premii Pulitzer, dintre care 28 de premii sint obtinute pentru fotografie. La moment, aceasta agentie de presa are cea mai sofisticata industrie de fotografie digitala si asigura cu diverse informatii mai mult de 1000 de Web-site-uri. Britanicul Reuters a cedat intiietatea agentiei americane, ce-i drept, nu si la categoria informatie economica, rezervindu-si aici primul loc.

Concurenta este factorul principal si notoriu, care face ca mijloacele de comunicare de masa sa se dezvolte si sa tinda spre perfectiune. Exista o lege nescrisa pentru tarile cu o economie de piata avansata: agentii economici aici sint nevoiti sa lupte dur pentru a obtine succese in domeniul pe care-l profeseaza, si in majoritatea cazurilor scopul scuza mijloacele prin care se ajunge la rezultatul dorit.

Doctrinele europeana si americana de libertate a presei provin de la o singura radacina – teoria despre drepturile esentiale ale omului, mentionata in cadrul Declaratiei Franceze despre Drepturile Omului, si in Bill of rights, adoptat in SUA. In ambele cazuri, legile au parcurs un drum lung pina a fi recunoscute plenar de catre societate. Totodata, asemanarea, care exista in rindul legilor despre economia de piata, determina intr-o masura mai mare sau mai mica asemanarea intre modelele de de dezvoltare a presei in Europa si in SUA.

referinte

Emery Michael, Emery Edwin. American Press. – New York, 1998.

Gladys Engel. Politics and Television. – London: Land and Sage publications, 2000.

Smith Hedrick. The power game: How Washington works”. - New York: Random House, 1988.

E , Aмерике и A

Werner J. Severin, James W. Tankaed. Teorii ale comunicarii. Origini, metode si practici in mass-media. – Iasi: Polirom, 1998.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 852
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site