Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Muzica Usoara - Semnificatii, Inceputul la romani

Muzica



+ Font mai mare | - Font mai mic



Muzica Usoara

Muzica usoara reprezinta un gen muzical eterogen, adeseori definit prin raportare la alte genuri de muzica. In mod nejustificat, denumirea capata, nu de putine ori, o tenta depreciativa. Muzica usoara, fiind mai veche decat multe alte genuri promovate azi ca muzici de consum, suporta mai multe grade de deschidere in privinta cronologiei, dar in sens general se vorbeste in ziua de astazi de muzica creata incepand cu a doua jumatate a secolului XX.



Echivalente in alte limbi

Sintagma nu are un corespondent precis in limbile de mare circulatie, iar acolo unde exista sintagme similare, intelesul lor poate sa difere. "Echivalarile" oferite cel mai des expresiei romanesti sunt frantuzescul musique lgère si sintagma englezeasca easy listening. In cazul limbii engleze, atributele muzicii usoare sunt impartite intre subgenurile music-hall, light music, beautiful music s.a., astfel incat o relatie de echivalenta precisa nu poate fi stabilita. Totusi, mergand pe criteriul limbii, nu se poate conchide ca muzica usoara exista numai in Romania (cu toate ca, sintagma fiind autohtona, vom stabili muzica usoara romaneasca ca prim reper de comparatie), ci este si situatia altor culturi care se apropie intr-o masura semnificativa de stilistica data. Asemanarea muzicii usoare romanesti cu cea franceza, italiana s.a.m.d. se justifica in primul rand ca un numar de influente exercitate din afara.

Semnificatii

Muzica usoara, in constiinta publicului actual, isi are radacinile situate nu mai devreme de anii 1950. In consecinta, cadrul ei este determinat prin opozitie cu alte genuri ale muzicii de consum in functie de context. Uneori, ea este prezentata ca insumarea tuturor acestor genuri si pusa in opozitie cu muzica de factura culta.

Cultura europeana timpurie

Mai sus s-a aratat de ce muzica usoara romaneasca va fi folosita ca punct de pornire pentru a urmari granitele - si asa, dificil de trasat, ale - genului privit din perspectiva mondiala, pe parcursul evolutiei ei. Originile nu pot fi delimitate cu claritate, dat fiind ca Europa a avut dintotdeauna un fond al muzicii maselor. Grecia antica consemneaza aparitia modului lidic , specific muzicii tinerilor si privit de invatati ca un sacrilegiu, temei al unei muzici decadente. Evul mediu european infatiseaza o muzica disciplinata, severa, de origine savanta, care se lasa treptat inspirata de practicile muzicii din popor, imprumutandu-i speciile de scurta durata, modelul de cant vocal, muzica instrumentala si orchestratia specifica. O data cu deschiderea facuta de Renastere, muzica maselor si muzica culta se apropie mai mult stilistic, iar publicul se intrepatrunde intr-o oarecare masura.

Muzica poporului si muzica "clasica" europeana

Din baroc, creatorii culti isi aleg ca sursa pretioasa muzica si dansurile practicate de popor. Suitele de dansuri baroce pornesc de la dansuri populare, caracteristicile metrice si agogice. In timp ce menuetul face deliciul secolului XVIII, secolul XIX va prelua un nou dans popular in trei timpi, valsul.

Pana in secolul XIX, muzica savanta se apropie si departeaza de publicul simplu in cateva ocazii succesive; Romantismul tarziu reprezinta desprinderea de ascultatorul neinitiat, prin continua intelectualizare a limbajului muzical (si parasirea tonalitatii pentru alte sisteme, create artificial); consonantele pierd numeric in fata disonantelor. Drept marturie actuala a procesului in cauza sta asa-numita "muzica contemporana", foarte pretentioasa cu ascultatorii ei, adesea disonanta si neatragatoare la primul nivel de lectura.

Inceputul la romani

Situatia prezentata este, totusi, tipica Occidentului european; pana la formarea "Scolilor nationale" in nordul si estul Europei, lucrurile s-au desfasurat aici intr-un regim mai lent. Demarcatia muzicii create de popor de tendintele muzicii culte este cu atat mai evidenta. Romanii nu resimt influentele culturii vestice intr-o prea mare masura, iar muzica pastreaza pana la jumatatea secolului XIX sonoritati orientale, atat in muzica de cult , dar si in cultura populara. In ultimele decenii ale secolului XIX sunt importate tot mai multe elemente ale culturii muzicale vestice, dintre care cele adresate oamenilor lipsiti de pregatire muzicala au mult mai multa trecere. Patrunde romanta, ca monodie acompaniata de pian ori chitara, ruda indepartata a lied-ului. Romanta s-a pastrat pana astazi, dar popularitatea ei a scazut simtitor in a doua jumatate a secolului XX.

Primii compozitori romani de romante si valsuri atesta existenta unei muzici usoare dupa 1850. Cunoscand insa notatii si compozitii laice semnate de Anton Pann si alti precursori ai generatiei 1848, se pune problema de ce nu vor fi ele, de asemenea, incadrate drept muzica usoara. Explicatia vine pe calea unei traditii a jurnalistilor si criticilor de muzica, in viziunea carora nu intra compozitori romani mai timpurii decat creatorii primelor romante. Un alt aspect al acestei conventii este, insa, recunoasterea unor influente importante din Occident, foarte pregnante la acea vreme. Mai tarziu ele vor porni pe un fagas propriu, astfel incat influentele timpurii ajung irecognoscibile in deceniile sase-sapte ale secolului XX.

Perioada interbelica

Daca prima "varsta" a muzicii usoare romanesti aduce cu alte creatii din vestul Europei, iar apartenenta la genul muzical studiat este discutabila, secolul XX aduce mai multa originalitate pe partea de compozitie. Totusi, ambitia de a fi mereu "in voga" obliga muzica usoara romaneasca sa parcurga, macar formal (pentru ca rezultatele sunt destul de diferite, din pricina deficientelor tehnice, banesti si, nu in ultimul rand, a concentrarii pe alte interese), unii pasi adoptati in Vest (multi, din cele doua Americi).

Astfel, se importa tangoul in anii douazeci; la romani, compozitorii studiaza forma, initial si apoi scriu tangouri noi, pe versuri in limba romana. Ii amintim pe compozitorii Ionel Fernic si Ion Vasilescu, ai caror tangouri au fost interpretate de cantaretii Cristian Vasile, Jean Moscopol, Gion s.a.

Alte noutati aparute in muzica usoara, preluate si de muzicienii romani, includ imprumuturile din muzica de jazz - incepand cu dansurile de societate si cu adoptarea instrumentatiei specifice .Fara a trimite la practica de jazz, unii cantareti romani practica improvizatia, inventand pe loc melodii si versuri (renumit este cazul lui Alfred Pagoni, grec la origine); se practica mult "fluieratul artistic". In mod obisnuit, cantaretii sunt fideli unui local pentru un numar de ani.

Daca in Occident tangoul se bucura de mai putin succes, in Romania va ramane la moda pana la inceputul celui de Al Doilea Razboi Mondial. Perioada interbelica in Occident cuprinde musical-uri, music-hal-ul, primii interpreti europeni de swing jazz. Viziunile mai conservatoare vor determina inflorirea noului "lied" englez, a sansonetei si a valsului la acordeon ambele frantuzesti, a cantonetei italiene - ele depasesc hotarele tarii lor si raman imortalizate prin inregistrari sonore si filme .

Dupa razboi

La incheierea celui de Al Doilea Razboi Mondial, situatia politica a romanilor se schimba foarte mult, prin instalarea regimului socialist. Modelul de viata occidental este cenzurat si deformat in interes politic de catre noile autoritati, folosind mijloace diverse. Ca urmare, viata muzicala romaneasca se desprinde de Vest si incepe o evolutie distincta, in legatura tot mai slaba cu cele petrecute dincolo de Cortina de Fier. Prin urmare, daca inainte de razboi se putea vorbi de muzica usoara in Europa sau chiar America, dupa anii patruzeci nu vor mai exista decat suprapuneri pe termen scurt (unde calitatea produselor romanesti are de pierdut din lipsa de interes a autoritatilor, ba chiar artistii fiind uneori oprimati).

In anii cincizeci, proletcultismul isi face simtita prezenta puternic in toate manifestarile de arta, inclusiv in muzica usoara. Totusi, se apeleaza la jazz-ul vocal, comercial, ocazie care introduce atat elemente demodate (acompanierea unui solist cu bigband in stil swing), dar si mult mai recentele ritmuri de jazz latin.

Deceniul 1960 aduce in primii sai ani muzica rock, iar de la jumatatea deceniului incepe miscarea underground, asociata noii muzici. Rock-ul ajunge in opozitie cu muzica usoara, atat stilistic, dar si prin ideologia promovata. Numele catorva interpreti de muzica usoara romaneasca de dupa Al Doilea Razboi Mondial: Elena Carstea, Corina Chiriac, Mirabela Daur, Stela Enache, Luigi Ionescu, Horia Moculescu, Margareta Paslaru, Gica Petrescu, Angela Similea, Dan Spataru. Pentru inceputurile anilor saizeci, un nume semnificativ este cel al trioului fratilor Grigoriu, unii dintre primii artisti romani de muzica usoara care au adoptat elemente de sintaxa rock in muzica lor (de altfel, si una dintre primele formatii de rock'n'roll din Romania). Intre compozitorii mai apreciati ii amintim pe Florin Bogardo, Cornel Fugaru, George Grigoriu.

Muzica usoara astazi

In acceptiunea actuala, muzica usoara continua sa fie inregistrata si ascultata astazi; interpretii raman insa cei ai anilor optzeci, saptezeci, (mai rar) saizeci. Artistii tineri, avand si un stil foarte diferit, considera ca apartin de muzica pop, nu usoara. Se marcheaza, in acest fel, o delimitare intre generatii.

In ce priveste muzica usoara mai, din anii nouazeci se manifesta un interes sporit pentru atmosfera Romaniei interbelice, in special a "Micului Paris - casa celor mai cunoscuti compozitori si interpreti de muzica usoara ai vremii.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1977
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved