Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


EXPRESIVITATEA CULORII

Pictura

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FACTORII GENERATORI AI CULORII
Planse de colorat
SIMBOLISMUL CULORILOR
CARACTERELE FIZICE ALE CULORII
Cum sa desenam o natura statica?
TRATAREA STIINTIFICO-PLASTICǍ A CATEGORIILOR CROMATICE
AMESTECUL CULORILOR
EXPRESIVITATEA CULORII
Cum pictam o natura statica?


EXPRESIVITATEA CULORII

Reprezinta dimensiunea spirituala a culorii. Este caracteristica operei de arta, creatiei

vizuale in general, care se refera la modul viu, elocvent, nemijlocit si sugestiv prin care sunt puse in evidenta o idee, un sentiment, un mesaj artistic.



Pentru ca o culoare sa devina expresiva e nevoie de interventia artistului care coordoneaza efectele cromatice, directionandu-le conform gandirii, experientei si intuitiei sale.

Culorile au un efect puternic, adanc asupra creierului nostru, indiferent daca ne dam seama sau nu.

Artistul este dator a sti cum sa foloseasca aceste efecte si stari profunde, provocate de culori.

Modalitati de subliniere a expresivitatii

Relatia dintre culoare si perceptie: atentia artistului fata de reactiile colective la culori (impresivitate) si simbolismul culorilor

Relatia dintre culoare si forma va tine seama de obisnuintele cromatice: culoarea unui chip sanatos/bolnav, culoarea frunzelor tinere/uscate, culoarea florilor etc

Relatia dintre culoare si alimente se refera la aceleasi reactii comune la culori: ar fi greu de conceput si de acceptat o banana albastra, un mar negru sau un lapte rosu.

Relatia dintre culoare si peisaj

- un cer albastru intr-un peisaj pare firesc, dar acelasi albastru devine stanjenitor

pe peretii unei camere

- un bleu asociat unui cer senin pare deasemenea firesc, dar nefiresc asociat cu

lumina lunii

- albul asociat cu zapada ofera o senzatie de inviorare, iar ca ton de interior intr-

o incapere inseamna pasivitate

- culorile caracteristice celor patru anotimpuri dovedesc ca simtul culorii si

trairea ei pot fi obiective, cu toate ca fiecare om vede, simte si judeca intr-un

fel propriu; parerea generala asupra culorilor placute sau neplacute („de

gustibus et coloribus non disputandum”) nu constituie o masura valabila

pentru redarea corecta, coerenta si comprehensibila a culorilor. O masura utila

obtinem doar atunci cand, formuland o critica, plecam de la relatia unei culori

fata de culoarea alaturata si fata de ansamblu (relatia element continut – spatiu

continator). Revenind la exemplul anotimpurilor, vom observa ca pentru

fiecare dintre ele putem selecta acele culori care, in raport cu totalitatea

tonurilor si nuantelor le definesc, dand expresia unui anumit anotimp:

Iarna – miscare spre interior a fortelor naturii: tonuri polare (clar-obscur), culori reci, transparente, grizate, accente de inchis pe deschis

Primavara – tonuri luminoase: galbenuri, verzuri, albastru pal, violet deschis, verde rece

Vara – in ton cu natura care ajunge la o putere si densitate maxima, nuantele folosite vor fi cele ale plenitudinii expresive: culori pute, vii, saturate, in special din sfera calda, neexcluzand nici complementaritatea cromatica, prin care culorile se pun in valoare unele pe altele si se auto-exalta

Toamna – in opozitie cu primavara, se exprima printr-o cromatica surda, mohorata: tonuri rupte (prin excelenta cele rupte natural), galbenuri stinse, alterate, violeturi grele, rosuri brunisate, brunuri si negruri lipsite de stralucire, albastruri abia ghicite, griuri colorate, metalice, accente zgarcite de lumina

Relatia cuiloare-sunet

Analogia pleaca de la relatia 7 culori – 7 sunete si se continua cu elemente care tin de armonia ansamblului: ritmuri (ruperi de ritmuri), gradatii ascendente/descendente, repetitii, accente, game, acorduri etc. Cu toate acestea, vorbim despre doua arte distince, cu mijloace de expresie si limbaje proprii, chiar daca avand universuri asemanatoare.

Kandinsky gaseste corespondente intre culori si timbrul sunetelor:

- albul si negrul pauze cromatice = pauze muzicale

- galben trompeta

- albastru deschis flaut

- albastru mediu violoncel

- albastru inchis contrabas

- albastru profund orga



- verde mediu vioara

- rosu deschis si rece vioara

- rosu mediu, intens tuba

- oranj clopot de seara, voce de soprana (la femei), voce de contraalto (la barbati)

- violet mediu corn englez

- violet inchis fagot

Opere muzicale care urmaresc intentionat/programat relatia dintre muzica si imagine:

„Anotimpurile” – Vivaldi

„Reflexe in apa”, „Gradina sub ploaie”, „Catedrala scufundata” –

Debussy

„Simfonia albastra” – Berlioz

„Zborul carabusului” – Rimsky-Korsakov

„Zborul fluturelui” – Grieg

„Spargatorul de nuci” – Ceaikovski

„Oglinzile” – Ravel

„Petruska” – Stravinski

„Tablouri dintr-o expozitie” – Musorgsky

„Carnavalul animalelor” – Saint-Saëns

Relatia culoare – poezie

Este o relatie care nu poate fi facuta decat pe fondul nostru receptiv, fortand analogia intre imagine vizuala si imagine poetica, intre sugestiile oferite de culoare si cele oferite de cuvant, de metafora.

Elemente comune de limbaj:

- ritm

- ton, nunata

- contrast

- repetitie

- armonie

- comparatie

- lirism

- suavitate, prospetime (asociate pastelului sau acuarelei)

- dramatism (asociat expresionismului)

- suprarealismul (existent in ambele arte)

- simbolismul (existent in ambele arte)

Prin extensie, relatie culoare-cuvant se refera de fapt la relatia poezie-pictura. Bacovia scria despre „o pictura parfumata / cu vibrari de violet”, iar Rimbaud a incercat o asociere intre vocale si culori:

- a = negru

- e = alb

- i = rosu

- o = azuriu

- u = verde

TEMA: creati-va propria asociere intre litere si culori

Concluzii

Cea mai utila cale de descifrare a expresivitatii culorilor este contactul cu operele

maestrilor, fie direct - in muzee si colectii, fie indirect – in albumele de arta; acest contact este, pe de o parte formativ, iar pe de alta parte instructiv.

Prin cunoasterea maestrilor ne creem propriul nostru etalon de apreciere. Studiul capodoperelor din epoci, scoli si stiluri diferite ne largeste baza de cunostinte pe care vom construi propria noastra opera.

Putem alcatui o lista a pictorilor care au cultivat, in mod constient, expresivitatea prin culoare: Van Gogh, Matisse, Chagal, Soutine, Vassarelly, Kandinsky, Miró, Klee, Ensor, Picasso, Cezanne, fara sa-i uitam pe impresionisti si pointilisti (divizionisti), iar la noi, in special Ciucurencu si Tuculescu.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3069
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site