APA - IZVORUL VIETII, ESENTA SUPRAVIETUIRII

Argument privind alegerea temei:

Prin elabolarea acestei lucrari am dorit sa:

*identific formele de existenta a apei in natura;

*analizez relatia directa natura-apa-viata;

*analizez impactul activitatii umane asupra ecosistemelor acvatice din zona Calarasi, Lehliu;

*constientizez importanta consumului de apa potabila in vederea prevenirii riscului de aparitie a unor epidemii hidrice (mai ales in randul populatiei rurale);

*formez opinii critice despre consecintele poluarii apei si neglijenta activitatii umane;

*ma documentez si realizez activitate practica (analize) din probe de apa din zona Lehliu-Calarasi.

"Nu distruge ceea ce nu tu ai creat!"

"Participa activ la schimbarespune si altora!"

22 martie - Ziua Mondiala a Apei

5 iunie - Ziua Internationala a Mediului Inconjurator a fost constituita in iunie 1972 cu ocazia primei Conferinte O.N.U. asupra mediului inconjurator de la Stockholm. A fost adresata lumii Declaratia privind necesitatea protectiei Terrei impotriva distrugerii, degradarii apelor, solului, padurilor si mediului.

7 iunie - Ziua Mondiala a Dunarii in Romania   

*Romania a cerut UE un ragaz de 15 ani pentru indeplinirea standardelor europene in privinta calitatii apei potabile.

Introducere

I. Ce este, de fapt, apa?

1. Apa si perpetua transformare in natura

2. Totul despre apa din organismul nostru

3. "Apa si adaptarea"

II. Apa intre normal si patologic

1. Apa potabila

2. Boli provocate de consumul de apa nepotabila

III. Activitate practica-"Trei zile in laborator"

1. Analiza bacteriologica a apei

2. Analiza chimica a apei

IV. S.O.S. apa poluata

Apa si dezechilibrele din natura

V. Concluzii

VI. Bibliografie

VII. Anexe ale lucrarii

INTRODUCERE

Viata a aparut in mediul acvatic, s-a dezvoltat si a evoluat in acest mediu, cu toate ca un mare numar de unitati sistematice au parasit mediul acvatic, totusi peste 75% din numarul gruparilor sistematice superioare genului traiesc in acest mediu. Mediul acvatic este un mediu favorabil vietii si aceasta datorita calitatilor fizico-chimice si mecano-dinamice.

Apa constituie "inima biosferei" deoarece se gaseste intotdeauna acolo unde exista viata si reprezinta componenta cea mai raspandita de pe Terra. Oceanul Planetar (mari, oceane) ocupa 71% (361 mil km²) din suprafata Terrei inconjurand din toate partile cele cinci continente care nu depasesc 179 mil km² (29%).

Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare, 15,5 dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, o mare parte este inglobata in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite!

In conditiile dezvoltarii si diversificarii industriei, a dezvoltarii si chimizarii agriculturii, a modernizarii si cresterii permanente a nivelului de trai al populatiei, apa reprezinta un element indispensabil pentru viata, materie prima pentru industrie, sursa de energie, cale de transport, element turistic.

I.          CE ESTE, DE FAPT, APA?

Apa este o substanta compusa, continand atomi de hidrogen si oxigen, in raport atomic de 2:1 si exista in natura sub forma de apa grea, apa supragrea, dupa speciile atomilor de hidrogen continuti. Combinarea speciilor de izotopi ai oxigenului cu cei trei izotopi ai hidrogenului, genereaza 18 specii de molecule de apa. Datorita interactiunilor cu mediul, apa contine gaze, substante minerale si organice.

1.

Apa si perpetua transformare in natura

Pe Pamant, apa exista in multe forme, in cele mai variate locuri.

Sub forma de apa sarata, exista in oceane si mari. Sub forma de apa dulce in stare solida, apa se gaseste in calote glaciare, iceberguri, ghetari, zapada, dar si ca precipitatii solide, ninsoare.

Sub forma de apa dulce lichida, apa se gaseste in ape curgatoare, statatoare, precipitatii lichide, ploi si ape freatice sau subterane.

In atmosfera, apa se gaseste sub forma gazoasa alcatuind nori sau difuzata in aer determinand umiditatea acestuia.

Considerand intreaga planeta, apa se gaseste continuu in miscare si transformare, evaporarea, condensarea, solidificarea si topirea alternand mereu.

In cursul parcurgerii circuitului complet in natura, apa isi schimba starea de agregare fiind succesiv in stare solida, lichida si gazoasa.

2. Totul despre apa din organismul nostru

Continutul apei in diferite organe.

Apa este constituentul de baza al organismelor vii, intre 50-90% din greutatea acestora fiind apa.

S-au facut cercetari precise care indica continutul de apa al tesuturilor / organelor corpului.

Tesutul adipos si oasele contin 33% apa, muschii 77%, plamanii si rinichii 80%, substanta cenusie 85%, lichidele biologice:plasma 90%, saliva 99,5%, sucul gastric, pancreatic 99% si bila 97%.

Pe masura ce oamenii imbatranesc, cantitatea de apa din organism scade. Inainte de nastere, cat timp este invelit in camasile apoase din uterul matern (in lichidul amniotic) embrionul este format din 92% apa; organismul noului nascut contine 70%, al adolescentului 69%, iar al individului matur 60%. Omul in varsta are numai 58% apa.

Toate reactiile biochimice din interiorul corpului au nevoie de apa pentru a se desfasura; procesele metabolice din organism se petrec in mediul hidratat.

Ca importanta pentru viata omului, apa se situeaza pe locul II, imediat dupa aer.

Fara hrana ,omul, poate rezista cateva saptamani, dar fara apa este imposibil de supravietuit.

Apa este necesara pentru:

*mentinerea tonusului muscular si a temperaturii corpului;

*o buna digestie-previne constipatia, asigura peristaltismul intestinal, asigura functia hepatica, transformarile alimentelor in tubul digestiv, prin hidroliza etc.

*functionarea normala a rinichilor (eliminarea produsilor finali de catabolism si a toxinelor);

*mentinerea homeostaziei (echilibrul hidro-salin, hidro-electrolitic, acido-bazic) si a constantelor biologice din sange si urina;

*imbunatateste activitatea cardiaca si a glandelor endocrine;

*asigura echilibrul imunologic;

*desfasurarea normala a proceselor fizico-chimice (difuzia, osmoza etc).

Limitarea consumului de apa altereaza si dezechilibreaza fizic organismul. Celulele se deshidrateaza, componentele celulare incep sa se distruga, organismul nu le mai recunoaste ca fiind proprii, incep sa consume celule "modificate", ducand la aparitia unor boli autoimune (scleroza in placi, lupus etc.)

Un parametru important al apei (pH) influenteaza si calitatea sangelui. Valoarea indicelui acido-bazic, ne arata daca apa este acida (pH mai mic decat 7), neutra (pH egal cu 7), alcalina (pH mai mare de 7). pH-ul sangelui unei persoane sanatoase este de 7,35-7,40 , doar daca scade la 7,2 , persoana intra in coma si la 7,1 moare.

Scaderea pH-ului duce la tulbulari imunitare. Mentinerea organismului intr-o stare buna de alcalinitate, activeaza limfocitele responsabile de intarirea imunitatii.

Apa hidrateaza celulele dar in acelasi timp este si un mijloc de transport in doua sensuri:

a) duce substante hranitoare in celule;

b) scoate din celule substante reziduale.

Celulele corpului au membrane formate din fosfolipide si proteine. Fara o tensiune superficiala scazuta, apa nu poate sa treaca prin peretele gros al celulei. Celulele nu sunt hidratate suficient, toxinele nu pot parasi celula, iar hrana nu poate patrunde.

Necesarul pe zi este de 1,5-3 L - cantitate ce variaza in functie de varsta, anotimp, stare fiziologica.

Apa, atat de pretioasa pentru sanatate, este adesea inlocuita cu bauturi acidulate, cafea, alcool. Cofeina si alcoolul deshidrateaza organismul, astfel incat este nevoie tot de apa pentru a putea elimina substantele nocive din compozitia lor.

Datorita evaporarii apei la nivelul plamanilor si pielii, temperatura corpului se mentine la valori in jurul a 37 C, chiar daca temperatura ambientala este de 40-50˚C

Corpul uman furnizeaza pentru evaporare, doar o cantitate mica de caldura; astfel transpiratia nu poate asigura racirea corpului, dar permite evitarea supraincalzirii.

Pe cale pulmonara se evapora 150-500g apa/zi, iar prin piele prin transpiratie, pe vreme rece, se evapora 250-500g apa si prin urina 1 500ml. In cazul unei munci fizice dificile, pe vreme calda si uscata, cantitatea de apa poate atinge chiar 10-15 l/24h. Pe aceasta cale organismul combate supraincalzirea. Pentru evaporare se consuma o cantitate de caldura de 600 calorii pentru 1l sudoare.

Daca aceasta caldura ar fi toata furnizata de corpul uman, temperatura lui ar cobori cu aproximativ 10˚C.

3. "Apa si adaptarea"

*Omul s-a adaptat la conditiile mediului inconjurator - populatia nomada a deserturilor consuma o cantitate mai mica de apa decat populatia sedentara.

*Camilele traversand desertul isi pot produce aproximativ 40 l apa prin oxidarea grasimilor ce se gasesc in cocoasa (apa metabolica). In conditii normale, ele se hranesc cu plante cu un continut ridicat de apa.

*Rozatoarele din deserturi pot trai in absenta apei consumand doar ierburi, scoarta de copac, frunze uscate. In captivitate apa este procurata pe cale endogena, prin oxidari celulare, reusind sa traiasca fara sa bea chiar 6 luni.

*Carnivorele, care au nevoie imediata de apa, pentru a-si elibera reziduurile azotoase se hranesc cu erbivore ale caror tesuturi contin multa apa.

*Animalele din stepele uscate si deserturi, au capacitatea de a acumula mari cantitati de lipide prin oxidarea carora rezulta apa. Viata nu ar fi posibila in zonele de desert daca animalele din aceste zone nu ar fi invatat sa se ascunda ziua de caldura si daca nu ar fi avut posibilitatea de a impiedica evaporarea apei din organism.

*Sporii inchistati, semintele plantelor superioare pot trai intr-un mediu aparent uscat, putandu-si relua functiile in prezenta apei si a temperaturii corespunzatoare.

Pe Glob intalnim o varietate mare de climate cu caracter arid si semiarid. Corespunzator acestora, au aparut o multitudine de forme biologice de plante xerofite legate de particularitatile mediului.

*Plantele suculente suporta seceta solului datorita rezervelor de apa acumulate in tesuturi, transformarea frunzelor in tepi pentru a limita evaporo-transpiratia. La supraincalzire rezista pe baza unei vascozitati si elasticitati ridicate a protoplasmei si a unei cantitati mari de "apa legata" .

Plantele adaptate dispun si de un sistem radicular intensiv; de un sistem de transport si de circulatie a apei si a substantelor minerale.

Plantele de cultura sunt, in general, slab rezistente la seceta si deshidratare.

La institutul de cercetari pentru Cereale si plante tehnice (ICCPT-Fundulea din jud. Calarasi) s -a incercat obtinerea unor plante rezistente la seceta, supunand materialul semincer, de floarea-soarelui, grau, porumb, de abia incoltite la umectari si uscari repetate.

Prin calire se poate imprima o predominanta mai buna a proceselor sintetice fata de cele hidrolitice.

Au fost ani cand prin astfel de metode s-au obtinut productii multumitoare in jud. Calarasi.

II. APA INTRE NORMAL SI PATOLOGIC

1. Apa potabila

Microflora normala a apelor naturale este formata de bacterii sulfuroase, feruginoase.

Apele de profunzime sunt cele mai sarace in microorganisme.

Apele curgatoare - la izvor sunt pure microbiologic dar se pot contamina la trecerea prin centre populate.

Marile si oceanele au o microflora bogata, adaptata c% mari de saruri si presiunii hidrostatice mari.

Numarul de microorganisme se poate reduce sub actiunea factorilor naturali (raze solare, UV, variatii de temperatura, bacteriofagi) prin proces de AUTOPURIFICARE.

2. Boli provocate de consumul de apa nepotabila

Legatura directa existenta intre apa si sanatate, este vizibila in special in cazul imbolnavirilor asociate insuficientei calitative si cantitative de apa potabila si lipsei sistemelor adecvate de tratare a apelor uzate.

Calitatea si caracteristicile apei au inceput sa se degradeze din ce in ce mai mult, ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic, bacteriologic, dar si datorita unor defectiuni la reteaua de canalizare sau a unui grad ridicat de uzura, pierderii de apa , intersectii ale retelei de canalizare cu depozitele de gunoi, dejectii de la microferme, facand-o daunatoare pentru sanatate.

GENOTOXICITATEA APELOR (in special a apei de baut) este studiata cu atentie din cauza efectelor deosebit de grave asupra organismelor, daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate.

Termenul implica totalitatea efectelor asupra genomului. Se poate exprima prin efecte mutagene (perturbari ADN, aberatii CR ), carcinogene (induc cancerul), toxicitate generala.

In folosirea apei potabile, ridica serioase probleme, prezenta H₂S in apa, ce confera gust si miros neplacut (de ou stricat, detectabil in apa rece) → pericol de corodare a instalatiei si de intoxicatii:

*C% mare de Ba si Na → este corelata cu hipertensiunea;

*C% mare de nitrati → este corelata cu mortalitatea infantila datorita formarii methemoglobinei la nou-nascuti (la adult provoaca hipertensiune).

Institutul de Sanatate Publica Calarasi, arata ca 36% fantani din mediul rural prezinta C% de nitrati peste limite admise. Inundatiile pot afecta calitatea apei.Foto anexa

*C% mare de nitrozamine, hidrocarburi halogenete aparute din pesticide si din tratamentul apelor (clorinare, florurare) sunt corelate cu cresterea incidentei cancerului;

*Clorul - cancerul - bolile de inima;

Clorinarea apei nu o folosim pentru ca ar fi cea mai buna modalitate de dezinfectare a apei, ci pentru ca este cea mai ieftina.

Clorul este suspectat ca favorizeaza depunerile pe artere si bolile cardiovasculare.

*Folosirea apei dure pentru baut favorizeaza aparitia de calculi renali.

Apa care contine dizolvati ioni de Ca⁺² sau Mg⁺² =apa dura.

Daca ionii se gasesc in apa sub forma de:

* bicarbonat de Ca, Mg =duritate temporara

* cloruri, sulfati de Ca, Mg =duritate permanenta

Clorul, in combinatie cu alti compusi din apa, favorizeaza eliberarea radicalilor liberi cu potential cancerigen (femeile cu cancer la san au un nivel cu 50-60% mai mare de produs derivat al clorinarii in tesuturi, comparativ cu restul femeilor).

Instalatia de clorinare a apei din Lehliu Gara

*Imbolnavirile produse de apa poluata se pot grupa in mai multe categorii.

SIMPTOME: oboseala nejustificata, dureri de cap, ameteli, scaderea tensiunii arteriale, dureri epigastrice, diaree, tulbulari vizuale, afectiuni hepato-renale,cefalee, greata, cianoza, afectiuni SN etc.

Numeroase specii de organisme pot suporta anumite incarcaturi ale apei cu materie organica, cele mai adaptate au fost grupate in SISTEMUL SAPROBILOR - folosit pentru identificarea poluarii.

*Organisme care traiesc in apa:

a) curata: larve de plecoptere, efemere, trihoptere, planarii

b) moderat poluata: larva de trihoptere, Gammarus, limnee mica, bitinie mica, larva de efemer

c)intens poluata: Asellus, lipitoare

d)foarte intens poluata: Tubifex , Sphaerotilus, larva de Chironomus, larva de Eristalis tenax, Euglena viridis, Vorticella microstoma.

III. APLICATIE PRACTICA - "Trei zile in laborator"

In continuarea lucrarii, am realizat o activitate practica pentru evidentierea calitatii apei (analiza bacteriologica si chimica).

A. Pentru examenul bacteriologic :

1. Prelevarea probelor

Am recoltat doua probe de apa :

a)apa bruta (neprelucrata) din Borcea- brat al Dunarii si sursa din care se alimenteaza populatia orasului Calarasi.

b)apa de la robinet- consumator -(prelucrata) dupa tratare (clorinare)- iesire din retea

Recoltarea probelor de apa am realizat-o in conditii de asepsie, cu materiale sterile. Am folosit sticle de 250 ml.

De la reteaua de distributie, am ales un robinet bransat la o conducta principala. Am curatat si flambat robinetul, am lasat apa sa curga 10 minute, am umplut flaconul pana la 2-3 cm sub dop. Pentru ca apa prelucrata este clorinata, in flacon am introdus un mililitru solutie de tiosulfat de Na 1,8% pentru a neutraliza Cl. Dupa prelevare, recipientul l-am inchis ermetic pentru a evita contaminarea.

2.Notarea probelor-etichetarea

Probele de apa sunt insotite de o fisa in care am mentionat:

* numele si calitatea persoanei care a recoltat proba / sursa de apa:

Asistent igiena mediu-Marin Atena- apa bruta Borcea

Eleva Suditu Georgiana-apa robinet

*utilizarea apei: pentru consumul populatiei

*data si ora cand s-a recoltat proba - 8.04.2008, ora 9:00, apa Borcea

- 8.04.2008, ora 11:00, apa robinet

*scopul analizei: verificarea indicatorilor microbiologici in vederea stabilirii nivelului de contaminare bacteriologica si de constituire a pontentialului de risc, pentru sanatatea locuitorilor din Calarasi.

3.Transportul apei la laborator

Proba de apa recoltata (apa bruta Borcea) a fost transportata in lada izoterma (T=8s C).

4.Inregistrarea probelor

Dupa recoltare si transport, probele le-am inregistrat in registrul unic de laborator alocandu-le un cod care insotesc probele de la recoltare pana la eliminarea lor si emiterea buletinului de analize (2 zile).

5.Pregatirea probelor

Inainte de examinare, am omogenizat, prin barbotare probele pentru a realiza distributia uniforma a microorganismelor .

Am utilizat proba nediluata (cea de la iesire din retea - robinet consumator) si proba apa bruta pana la dilutia -3. Pentru probele cu numar mare de bacterii este necesara efectuarea unor dilutii.

Prin aceasta analiza , am urmarit, pentru ambele probe :

*detectarea si numararea bacteriilor coliforme si Escherichia coli prin metoda filtrarii prin membrana

*detectarea si numararea enterococilor intestinali prin metoda filtrarii prin membrana.

Detectarea bacteriilor coliforme/ Escherichia coli prin metoda filtrarii prin membrana: Schema anexa

ETAPE DE LUCRU

a) Filtrarea: am filtrat 1000 ml de apa prin membrana ce retine bacteriile. Dupa filtrare , am fixat membrana pe un mediu selectiv cu geloza vegetala si lactoza.

b) Incubarea: placutele insamantate le-am introdus in termostat la 37 s pentru 24 ore

De la insamantare pana dupa incubare se fac TESTE DE PREZUMTIE

Dupa 24 ore se fac TESTE DE CONFIRMARE.

c) Interpretare si diferentiere: dupa incubare am examinat membranele si am numarat ca si bacterii lactozo-pozitive toate coloniile caracteristice, indiferent de marime, ce au dezvoltat in mediu o culoare galbena.

Pentru confirmarea prezentei bacteriilor coliforme si a bacteriilor Escherichia-coli, am facut subculturi din 10 colonii reprezentative suspecte de a fi bacterii coliforme / Echerichia- coli. Confirmarea necesita testul oxidazei si producerea de indol.

Testul oxidazei:

-am utilizat subculturi facute pe mediu agar nutritiv (Tryptona Soy Agar-TSA)incubate la 37 C timp de 24 ore.

-din cultura crescuta am facut testul oxidazei (am pus 2-3 picaturi de reactiv pentru oxidaza proaspat preparata pe o hartie de filtru. Cu un aplicator din sticla am pus o parte din colonie pe hartia de filtru. Am observat, in cadrul coloniilor o reactie oxidaza negativa, numai pe placutele insamantate din apa bruta Borcea.

CONCLUZIE: Coloniile care au dat reactie oxidaza negativa sunt considerate bacterii coliforme.

Testul Indol:

Am utilizat subcultura pe mediul bulion -triptofan incubat la 44s C timp de 24 ore, urmarind producerea indolului prin adaugarea 0,3 ml reactiv Kovacs.

CONCLUZIE: La suprafata bulionului triptofan, nu s-a observat o reactie pozitiva la producerea indol, ceea ce inseamna absenta Escherichei-coli.

Doar coloniile care ar fi avut reactii oxidaza negativa si reactie pozitiva la producerea de indol se considerau Echerichia coli.

Detectarea si numararea enterococilor intestinali prin metoda filtrarii prin membrana: Schema anexa

a) Filtrarea: am filtrat prin membrana ce retine bacteriile cate 100 mL apa (atat apa bruta cat si apa de la robinet).

Dupa filtrare, membrana am depus-o pe mediul selectiv (Slanetz Bartley).

b) Incubarea: placutele ce contin membrana depusa pe mediul selectiv se incubeaza la 37sC timp de 48 ore.

c) Confirmare si numarare:

Dupa incubare, am considerat toate coloniile care au culoare rosie, maron sau roz (numai in centru sau colonia in intregime) ca si colonii tipice.

Placutele cu, colonii suspecte se pot confirma prin trecerea membranei cu colonii pe un mediu de agar bila-aesculin-azida, care a fost preincalzit 2 ore la 44sC.

Am urmarit coloniile ce dezvolta o culoare cafenie →negru, insemnand o reactie pozitiva, deci enterococi prezenti.

CONCLUZIE: Placutele insamantate din proba (dilutie-3) apa bruta Borcea contin enterococi (streptococi fecali).

Exprimarea rezultatelor:

a) Apa bruta Borcea (neprelucrata):

• bacili coliformi totali = 45 000 / 100 ml (fig.1)
• bacili coliformi fecali = 25 000 / 100 ml
• streptococi fecali(enterococi) = 2 000 / 100 m    (fig.2)
• Salmonella = absent / 5 000 ml

b) Apa robinet (prelucrata): corespunde cerintilor de calitate (fig.3)

• bacili coliformi = 0 / 100 ml   

E. coli = 0 / 100 ml   

• Enterococi = 0 /100 ml   

fig.1    fig.2    fig.3

Cs=NC / NX NT

*Cs=numar de unitati formatoare de colonii

*NC=numar de colonii confirmate

*NX=numar de colonii luate spre confirmare

*NT=numar total de colonii numarate

Germenii coliformi (bacterii coliforme totale -bacili mobili Gram negativi, Bacterii coliforme termotolerante (coliformi fecali / Echerichia coli), reprezinta un indicator pretios de poluare fecala a apei;prezenta lor in apa ar indica pericol de contaminare cu germeni patogeni. Limita admisa a germenilor coliformi in apa este sub 10 germeni / 1l apa recoltata din instalatiile in care apa se trateaza.

Enterococii (streptococii fecali ): coci sferici imobili Gram pozitiv.

Observatie: Pana sa ajunga in reteaua de distributie - robinet consumator, apa bruta Borcea va fi supusa unor metode de epurare in instalatia de tratare ( sedimentare, filtrare, desulfurare, dezinfectie prin clorinare).

B. Pentru analiza chimica, am utilizat apa recoltata de la o retea consumator (robinet) atat din municipiul Calarasi cat si din Lehliu (unitatea scolara).

Apa utilizata la T= 25sC

Redau, in tabelul de mai jos, tipurile de determinari (valorile obtinute in urma activitatii practice si valorile normale).

S.O.S. APA POLUATA!

APA SI DEZECHILIBRELE DIN NATURA

Forta deosebita a comunitatilor umane, de a transforma mediul ambiant, se datoreaza in egala masura muncii si ratiunii, care au situat omul in pozitia de fiinta dominanta la scara globala.

In prezent, actiunea omului se desfasoara cu amploare perturband echilibre naturale durabile care s-au stabilit in decurs de sute de ani.

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara.

Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase asupra animalelor, vegetatiei si chiar vremii.

Circuitul apei de la sursa si pana la folosinta (casnica, agricola, industriala) poate ingloba si transporta o serie de reziduuri rezultate din activitatea umana care modifica si altereaza calitatile sale fundamentale.

In continuare, voi prezenta cateva din consecintele nefaste ale actiunii omului asupra elementelor naturii din zona Baraganului (jud. Calarasi).

Deteriorarea ecosistemelor acvatice

a) prin supraexploatare si pescuitul excesiv in balti (Radu Voda, Valea Argovei, Sarulesti,raul Mostistea). Foarte multi pescari amatori din jurul Bucurestiului practica braconajul. Foto anexa

Aceste ecosisteme (tip crescatorii) sunt create si dirijate de om (efectele poluante fiind acelerate de om).

Specii piscicole: caras, platica, biban, salau, stiuca, rosioara si specia dominanta este crapul.

b) distrugerea zooplanctonului

c) modificari in structura fitoplanctonului

d) acumularea unor cantitati crescute de substante organice, favorizeaza dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme (bacterii filamentoase, protozoare ciliate, ciuperci) (vara apa are temperatura ridicate, este saraca in oxigen, este tulbure si maloasa).    Foto anexa

Din cauza deversarii accidentale a unor substante chimice in apa, pestii au fost cele dintai victime. Excrementele acide, de la Complexul zootehnic Nucetu,au dus la acumularea dejectiilor, modificarea calitatii apei si contaminarea unui bazin al baltii Radu Voda.

Degradarea apelor s-a produs ca urmare a activitatii umane neglijente (gunoiul menajer, animale moarte aruncate, spalatul covoarelor si autoturismelor cu detergenti, amplasarea unui cimitir chiar in apropierea baltilor, igienizarea si adapatul animalelor cu apa din rau, incendierea vegetatiei din apropierea baltilor). Foto anexa

Poluantii deversati contribuie la reducerea cantitatii de oxigen dizolvat, absorbtia unor cantitati crescute de substante nocive cu efecte mortale pentru organismele acvatice.

2. Lucrarile agricole si calitatea apei

Pesticidele si ierbicidele administrate prin lucrarile agricole migreaza prin sol, sunt transportate in apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza de apa freatica. (sunt zone in Lehliu Gara unde panza de apa freatica este la 3 m).

Lipsa de umiditate (seceta) prelungita pe timpul verii este combatuta prin irigatie.

Administrarea unor cantitati prea mari determina evaporarea si saraturarea solului. Excesul de saruri duce si la cresterea duritatii apei, facand-o inutilizabila pentru alimentatia populatiei si irigatii.

In solul irigat cu ape de dejectie fecaloid - menajere sau ingrasat cu gunoi de grajd se pot gasi oua de paraziti intestinali si un numar mare de microorganisme patogene (Salmonella, Echerichia coli, Shigella, virusuri).

3. Modificarea regimului hidrologic, evidentiata in zona Calarasului prin secete prelungite (vara anului 2006/2007) care au alternat cu inundatii de proportii (2005/2007).

Efecte directe si indirecte:   

Imagini din localitatea Manastirea (jud. Calarasi)

*calamitarea culturilor (porumb, grau, floarea soarelui)

*regresia ecosistemelor naturale (balti care au secat)

*distrugerea habitatelor - multe vietuitoare nu isi mai gasesc teritorii pe care sa traiasca din cauza inundatiilor

*efecte asupra cresterii animalelor si a activitatii umane

Ploile acide cu continut ridicat de CO₂, pulberi, poluanti atmosferici distrug vegetatia, au efect asupra apelor de suprafata si vietuitoarelor acvatice.

4. Construirea Autostrazii Soarelui - in inima Baraganului (la 1 km de orasul Lehliu Gara) a adus numeroase beneficii dar:

*a dus la disparitia unor zone mari de vegetatie

*poluarea de la autovehicule modifica biotopul si biocenoza acvatica (raul Mostistea, Benga)

*sarea presarata in timpul iernii este purtata prin sol de catre apa de ploaie, zapada topita si ajunge in panza de apa freatica.

V. CONCLUZII

Savantul roman Henri Coanda (1885-1972)- a studiat timp de 60 de ani structura si calitatea apei potabile. Era capabil sa testeze calitatea apei potabile din orice zona geografica de pe mapamond si sa prezica, folosind o formula proprie, longevitatea locuitorilor din zona respectiva doar cunoscand calitatile apei potabile.

VI. BIBLIOGRAFIE

Biosfera - N. Lupei Ed. Albatros 1987;

Manual complet al microscopului - K. Rogers , P. Dowswell Ed. Aquila 1993;

Biologie pentru toti - G. Svestarov 2001 Ed. All;

Ecologia si protectia mediului - Gh. Mohan , A. Ardelean Ed. Scaiul 1993;

Omul sau natura? Ed. Bonnefous, Ed. Politica 2000;

Notiuni fundamentale de igiena - Dr, N.Pooll , A. Serban Ed. Coresi 2003;

Lucrari practice de biologie - V. Lazar , M. Nita , V. Buse Ed. Arves 2007;

*Album Romania , autor Petre Barom ,Ed. Royal Company , Bucuresti 1997;

Atlas-Intreaga lume la dispozitia ta, nr.1 si 2. Editura Petros

Kampanistos.Ed.DeAGOSTINI;

Descopera. Anul IV , nr 11 decembrie 2006-ianuarie 2007;

Terra Magazin , nr 106 , Ed. CD Press 2006;

Omul si biosfera - V. Soran , M. Borcea Ed. Stiintifica si Enciclopedica 2000;

Biogeografie ecologica - I. Pop Ed. Dacia 1990;

*Biologia microorganismelor - W.H. Telfer , D. Kenned Ed. Stiintifica si Enciclopedica 1989;

*internet: www.google.ro , www.yahoo.ro;

ANEXA I

In ultimii ani, in orasul Lehliu-Gara, s-au reabilitat si s-au dezvoltat lucrarile legate de exploatarea de apa pentru populatie.

Va prezentam drumul urmat de apa de la sursa la consumator.

Comform schemei, apa este preluata din sursa prin priza (1) si prin intermediul pompelor statiei de pompare treapta I (2,a) ,este trimisa spre STATIA DE TRATARE (3) apoi este inmagazinata in rezervorul (4). O alta statie de pompare II (2.b) asigura presiunea necesara transportului apei potabile prin conducte (5) la rezervorul de presiune (6) de unde, prin intermediul retelei de distributie exterioara (7) apa ajunge in reteaua interioara.

►Schema sistemului de alimentare cu apa in Lehliu - Gara◄   

Alimentarea cu apa a orasului se face din surse subterane, 6 puturi forate la o adancime de aproximativ 130 metri.

O prima etapa a tratarii apei, consta in decantarea (retinerea suspensiilor), filtrarea (finisarea limpezirii retinand microparticulele si microorganismele) si desulfurarea apei, apa trecand peste 2 straturi de cocs metalurgic. Cea de-a II a etapa, consta in dezinfectia prin clorinare cu, clor gazos intr-un rezervor semiingropat. Distributia apei in retea se face printr-o statie de pompare formata din patru pompe. Cerintele de apa au crescut odata cu urbanizarea.

Ozonizarea este o faza nou introdusa in scopul indepartarii eficiente a sulfurilor, tiosulfatilor si azotatilor.

Absorbtia = retinerea gustului si mirosului neplacut;

Coagularea = reducerea turbiditatii si culorii apei.

Date generale privind epurarea apelor uzate:

Reteaua de canalizare a apelor uzate din orasul Lehliu Gara se intinde pe o lungime de 7,25 km. Din retea, apele uzate sunt preluate de un colector principal, stocate intr-un rezervor cilindric de unde sunt pompate in statia de epurare.

Deoarece in oras un exista mari poluatori, apele uzate brute au un caracter menajer.

Statia de epurare mecano-biologica si chimica este formata dintr-un:

*Decantor primar bicompartimentat;

*Bazin de aerare;

*Decantor secundar;

*3 platforme de deshidratare namol;

*Statie de pompare namol;

*Statie de pompare ape epurate;

*Statie de clorinare cu Cl gazos.

Pana anul acesta clorinarea sa facut in conditii rudimentare; s-au achizitionat instalatii noi de manipulare a buteliilor, dozator pentru clorul gazos, senzori de alarma in cazul unor eventuale scapari accidentale de Cl in atmosfera.

*Consumul de apa pentru populatia orasului Lehliu Gara cu 3113 locuitori, este de 111 mii m³/an, cu o medie de 97,69 m³/zi.

*Consumul general de apa pentru populatia din mediul rural (Lehliu Sat, Dor Marunt) este de 50-60 l/24h pe cap de locuitor.

ANEXA II

Fiecare persoana foloseste zilnic

*2-10 litri apa pentru baut si gatit

*3-15 litri apa pentru spalatul autoturismelor

*5-25 litri apa    pentru spalat vesela

*20-50 litri apa    pentru grupul sanitar

*10-80 litri apa    pentru spalat rufe si curatenie in casa

*20-90 litri apa    pentru baie si dus

adica 70-270 litri de apa

ANEXA III

Culoarea apei poate de indicatii asupra modificarii calitatii astfel:

*apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier;

*apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza; substantele toxice de la Combinatul de Celuloza si Hartie din Calarasi au modificat calitatea apelor din jurul orasului.

*apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra;

*ionii de fier dau apelor o culoare galbena;

*ionii de cupru confera apei o culoare albastra.

ANEXA IV

Consumul excesiv de apa dauneaza grav sanatatii. FALS: Cu exceptia unor cazuri provocate de boala, corpul tau foloseste numai apa de care are nevoie, eliminand restul. In conditii normale, nu exista riscuri asociate cu consumul excesiv de apa.

Apa trece, pietrele la rinichi raman. FALS: Nu este adevarat ca daca bei apa multa, te poti imbolnavi de rinichi. Dimpotriva, cand aportul de apa este insuficient, rinichi compenseaza acest lucru prin eliminarea urinei concentrate, ceea ce duce la formarea pietrei la rinichi.

Setea este un bun indicator al deshidratarii. ADEVARAT: Setea este un mecanism care se declanseaza cand omul se afla deja in starea de deshidratare. Monitorizarea culorii urinei este cel mai bun indicator al hidratarii. Urina transparenta sau usor colorata denota o hidratare adecvata, in timp ce urina puternic colorata indica o nevoie de a bea mai multa apa.

ANEXA V

Clasificarea principalelor ape minerale din Romania dupa compozitia lor

ANEXA VI

Conservarea apelor se impune datorita caracterului limitat al resurselor de apa.

Daca populatia planetei va creste in ritmurile halucinante prevazute si daca actualul consum de apa, risipa, seceta si irigatiile se vor mentine la nivelurile de acum, in anul 2025, jumatate din populatia planetei va ramane fara apa. Si cum apa inseamna viata, ca si aerul, sumbra perspectiva, atat de apropiata, ar trebui sa fie cea dintai grija a celor care guverneaza destinele acestei planete, pana nu demult atat de albastra.

In anul 2000, peste un miliard de oameni nu aveau acces la apa potabila, doua miliarde - la nici o sursa de apa, iar aproape 12 milioane de persoane mor in fiecare an din cauza lipsei apei sau a apei poluate.

"Raurile si mlastinile dispar, ecosistemele sunt distruse. Nu suntem decat una dintre speciile planetei, dar suntem pe cale de a le elimina pe toate celelalte."

Situatia este, intra-adevar, dramatica, dar trebuie sa ramanem optimisti, mai ales ca, asa cum s-a dovedit de atatea ori, natura este.mai inteleapta decat omul.

  A

 

E

N

C

E

F

A

L

O

P

A

T

I

A

T

E

R

R

A

 

 

I

N

U

N

D

A

T

I

I

 

 

I

Z

V

O

R

 

 

A

C

V

A

T

I

C

O

R

I

 

 

G

R

I

N

D

I

N

A

 

 

M

O

L

E

C

U

L

E

 

 

P

O

L

U

A

R

E

 

V

A

P

O

R

I

 

P

A

C

I

F

I

C

 

M

E

T

H

E

M

O

G

L

O

B

I

N

E

M

I

A

 

 

T

E

M

P

E

R

A

T

U

R

A

 

 

P

O

T

A

B

I

L

A

 

 

H

I

D

R

O

G

E

N

 

1. Apa intretine.

2. Numiti o boala provocata de intoxicatia cu plumb.

3. Planeta albastra.

4. Dezastru provocat de apa.

5. Locul unde o apa curgatoare iese la suprafata.

6. Mediul in care a aparut viata.

7. Masa de vapori sau de picaturi de apa aflate in suspensie in atmosfera.

8. Precipitatii atmosferice alcatuite din particule de gheata avand forma unor pietricele.

9. Apa este alcatuita din de hidrogen si oxigen.

10. Infectarea cu impuritati daunatoare.

11. Substanta aflata in stare gazoasa, la o temperatura inferioara celei critice.

12. Cel mai mare ocean al Terrei.

13. Boala provocata de consumul de apa cu un continut ridicat de nitriti

14. Gradul de caldura ridicata al corpului omenesc, reprezentand un simptom patologic, febra.

15. Apa care indeplineste toate conditiile pentru a fi buna de baut.

16. Gaz incolor si inodor, inflamabil mai usor decat aerul, care impreuna cu oxigenul formeaza apa.

Apa reziduala deversata in    canalul de irigatie

Animale moarte in helesteul

din com. Ulmu

Imagini din perioada inundatiilor 2007

(Revarsarea bratului Dunarii - Borcea)

Activitatea experimentala s-a desfasurat la Institutul de Sanatate Publica (Centrul de Medicina Preventiva Calarasi).