Crocodilul de Nil (Reptile)

Crocodilul de Nil (Reptile)

Crocodilul de Nil traieste in fluviul Nil sau in lacurile formate de acesta. Iese pe uscat pentru a se incalzi sau cand depune oua.

Crocodilul de Nil poate atinge 6 m lungime.

Capul mare si plat are un bot lung, in varful caruia, pe partea superioara, se gasesc narile.Gura larga are pe maxilare dinti conici, neegali, puternici, infipti in niste cavitati ale maxilarelor, denumite alveole. Ochii, asezati inapoi si mult in sus, au o privire crunta. Datorita asezarii narilor, cand animalul se retrage in apa si ramane numai cu capul la suprafata, poate respira aerul atmosferic. In apa, narile si urechile se inchid.

Corpul este acoperit cu placi cornoase, dublate dedesubt cu placi osoase; ele formeaza un excelent scut de aparare pentru animal.

Coada este aproximativ de aceiasi lungime cu corpul si foarte puternica, este turtita lateral; ea este organul principal pentru miscarea in apa.

Membrele scurte, asezate pe laturile corpului, se termina cu degete; cele anterioare au degetele libere, iar cele posterioare au degetele unite printr-o membrana inotatoare. Bun inotator, crocodilul se taraste greu pe uscat.

Crocodilul de Nil se hraneste cu pesti, moluste, pasari acvatice, dar ataca si capre sau pui decamila. Cand este iritat sau ranit devine periculos pentru om; el este un animal de prada. Deseori, crocodilul inghite pietre, care raman in stomacul lui; devenind mai greu, animalul se poate mentine la un anumit nivel al apei si, de asemenea, poate trage mai usor prada in adanc.

Primavara femela sapa un cuib pe malul raului, unde isi depune ouale. Cuibul trebuie sa fie suficient de aproape de apa pentru ca femela sa-l poata pazi de acolo, dar in acelasi timp suficient de departe, pentru ca eventualele iesiri din albie ale apelor sa nu-l distruga. Imperecherea are loc dupa catevaritualuri introductive, in apa putin adanca. Cele 30-70 de oua, cu coaja groasa, acoperite de nisip, sunt pazite de femela timp de 90 de zile, pana cand puii incep sa tipe. La acest semnal femela iese dinapa si ii dezgroapa, iar in caz de necesitate sparge coaja oualor. Daca femela nu ajunge la timp, puii au un dinte special numit 'dinte de ou' cu care sparg coaja oului. Dupa iesirea din ou, puilor le cade acest dinte. De indata ce puii au iesit din ou, femela ii ia unul cate unul in gura si ii duce in apa. Numai cativa crocodili ating maturitatea. Daca ouale nu sunt mancate de varani, hiene sau berze, atunci puii cad victima altor crocodili, vulturilor sau pestilor mai mari cand ajung in apa.

O pasare pluvian mancand resturile dintre dintii crocodilului

Un prieten nedespartit al crocodilului este pasarea pluvian. Ea se hraneste cu resturile de carne dintre dintii crocodilului, iar crocodilul primeste un spalat pe dinti, astfel exista o relatie de simbioza.