CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
Curriculumul de biologie pentru ciclul inferior al liceului a fost elaborat in conformitate cu Planurile-cadru de invatamant pentru clasele a IX-a si a X-a, aprobate prin O.M.E.C.T. nr. 5723/23.12.2003.
In proiectarea prezentului curriculum s-au avut in vedere cerintele unui invatamant modern, competitiv, precum si realizarile obtinute in invatamantul european. S-a mai luat in considerare faptul ca biologia, ca disciplina integrata in aria curriculara "Matematica si stiintele naturii", are menirea de a participa la formarea competentelor de care au nevoie toti indivizii pentru implinire si dezvoltare personala, pentru incluzie sociala si insertie profesionala. Aceste competente trebuie dezvoltate pana la finalizarea invatamantului general de 10 clase si trebuie sa actioneze ca un fundament pentru invatarea continua ca parte a invatarii permanente.
Studiul biologiei vizeaza:
pregatirea scolara temeinica pentru integrarea optima in viata activa;
educatia pentru sanatate a generatiei tinere;
formarea unui comportament ecologic la elevi;
initierea in specialitate, ca baza de orientare scolara si profesionala.
Din aceasta perspectiva, predarea biologiei in ciclul inferior al liceului, se realizeaza prin curriculum nucleu (trunchiul comun), obligatoriu de parcurs de catre toti elevii, cat si prin curriculum diferentiat - cuprinzand, in programa, continuturi obligatorii numai pentru filiera teoretica, profilul real.
Trunchiul comun reprezinta oferta educationala constand din aceleasi continuturi si sarcini de invatare pentru acelasi numar de ore la toate liceele si urmareste atingerea finalitatilor propuse pentru educatia de baza, conditie pentru asigurarea egalitatii sanselor pentru toti elevii.
Curriculumul diferentiat reprezinta oferta educationala constand din disciplinele ariei curriculare corespunzatoare profilului liceului cu alocari orare asociate acestora. In acest mod elevii pot beneficia, pe langa studii comune, si de un parcurs diferentiat de invatare corespunzator profilului pentru care au optat. Orele atribuite prin curriculum diferentiat sunt obligatorii, iar notele obtinute de elevi sunt consemnate in unica rubrica, din catalog, pentru disciplina studiata.
Prezentul curriculum este conceput intr-o maniera flexibila, care permite profesorului libertatea:
sa aleaga singur succesiunea capitolelor sau a temelor, cu conditia ca aceasta sa respecte logica interna a domeniului, sa asigure in final parcurgerea integrala a materiei si realizarea, la elevi, a competentelor propuse;
sa construiasca demersul didactic, in cadrul fiecarei lectii, in functie de propria personalitate, de particularitatile clasei si de caracterul experimental al biologiei.
Curriculum de biologie pentru clasele a IX-a si a X-a, liceu, cuprinde:
competente generale;
competente specifice si continuturi pentru trunchiul comun si pentru curriculum diferentiat;
lista de continuturi;
lista de lucrari practice obligatorii;
sugestii metodologice;
valori si atitudini.
Receptarea informatiilor despre lumea vie
Explorarea sistemelor biologice
Utilizarea si construirea de modele si algoritmi in scopul demonstrarii principiilor lumii vii
Comunicarea orala si scrisa utilizand corect terminologia specifica biologiei
Transferarea si integrarea cunostintelor si metodelor de lucru specifice biologiei in contexte noi
Interes pentru realizarile si descoperirile din domeniul stiintelor
Motivatia pentru informarea si documentarea stiintifica
Dezvoltarea curiozitatii si respectului fata de orice forma de viata
Grija fata de propria persoana, fata de ceilalti si fata de mediul inconjurator
Dezvoltarea tolerantei fata de opiniile altora
Cultivarea sensibilitatii
Interes pentru aplicarea cunostintelor de biologie in viata cotidiana
Implicarea in rezolvarea unor probleme de interes global
1. Receptarea informatiilor despre lumea vie
Competente specifice |
Continuturi |
|
Trunchiul comun |
Curriculum diferentiat |
|
1.1. Culegerea de date din surse variate de informare/ documentare in scopul asimilarii de cunostinte despre structura si functiile organismelor |
tesuturi vegetale si animale ; structura si functiile organismelor vegetale si animale; dezechilibre ecologice. |
exoderma, endoderma, suber, sclerenchim, colenchim epitelii unistratificate, pseudostratificate, pluristratificate; tesuturi conjunctive moi: lax, reticulat, elastic, fibros, adipos; semidure: hialin, elastic, fibros; nutritie simbionta: micorize, plante leguminoase - bacterii fixatoare de N2). |
1.2. Recunoasterea organelor si sistemelor de organe vegetale si animale in scopul compararii lor |
organe vegetative: radacina, tulpina, frunza - morfologie; organe de reproducere: floarea la angiosperme - organizare si rol; fructul si samanta - tipuri reprezentative; sistem digestiv la mamifere; sistem respirator la mamifere; sistem circulator la mamifere; sistem excretor la mamifere; sistem locomotor la mamifere; organe de simt la mamifere; sistem nervos la mamifere; sistem reproducator la mamifere. |
particularitati structurale si functionale ale sistemului digestiv la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale sistemului respirator la vertebrate; volume respiratorii la om; particularitati structurale si functionale ale sistemului circulator la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale sistemului excretor la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale organelor de simt la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale sistemului locomotor la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale SNC la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale sistemului reproducator la vertebrate. |
Competente specifice |
Continuturi |
|
Trunchiul comun |
Curriculum diferentiat |
|
1.3. Identificarea structurii microscopice a organelor vegetale si animale in vederea explicarii relatiei dintre structura si functie |
structura primara a radacinii, tulpinii si frunzei la dicotiledonate (tesuturi vegetale: embrionare primare - apicale, intercalare - secundare; definitive - de aparare: epiderma; fundamentale: asimilatoare, de depozitare; conducatoare: lemnoase si liberiene; mecanice, secretoare); structura organelor animale: tesuturi epiteliale (de acoperire, secretoare, senzoriale); tesuturi conjunctive (moi, semidure, dure, sangele); tesuturi musculare (striat-scheletic, neted); tesuturi nervoase (neuroni, celule gliale). |
structura microscopica a tesuturilor vegetale si animale; cambiul libero-lemnos si subero- felodermic), exoderma, endoderma, suber; sclerenchim si colenchim; tesuturi epiteliale (unistratificate, pseudostratificate, stratificate; tesuturi conjunctive (lax, reticulat, adipos, fibros si elastic); tesuturi cartilaginoase (hialin, elastic, fibros); tesut muscular striat cardiac. |
2. Explorarea sistemelor biologice
Competente specifice |
Continuturi |
|
Trunchiul comun |
Curriculum diferentiat |
|
2.1. Utilizarea investigatiei pentru evidentierea structurii si functiilor organismelor |
sectiuni prin organele vegetale si animale (preparate microscopice); fotosinteza: necesitatea CO2, producerea O2, sinteza substantelor organice; activitatea enzimelor din saliva; circulatia sevei brute si sevei elaborate in corpul plantei; grupe sangvine; respiratie celulara; structura macroscopica a inimii si rinichiului. |
prezenta pigmentilor clorofilieni in organele verzi ale plantelor; influenta temperaturii si a luminii asupra fotosintezei; rolul bilei; gutatia la plante; automatismul inimii; miscari la plante; circulatia capilara a sangelui in membrana interdigitala de broasca. |
Competente specifice |
Continuturi |
|
Trunchiul comun |
Curriculum diferentiat |
|
Prelucrarea rezultatelor obtinute din investigatii si formularea concluziilor |
functii de nutritie - baza anatomica: autotrofia la plante (fotosinteza), nutritia simbionta la licheni, heterotrofia la fungi si plante (saprofita, parazita), heterotrofia la animale vertebrate (digestia si absorbtia nutrimentelor); sistem digestiv la mamifere; respiratia aeroba si anaeroba; sistemul respirator la mamifere; circulatia sevei brute si sevei elaborate; sistemul circulator si circulatia la mamifere; excretia la plante (transpiratia) si la mamifere; functii de relatie: importanta in existenta organismelor, baza anatomica; sensibilitatea si miscarea la plante si mamifere; functii de reproducere: importanta, modalitati de realizare (reproducerea asexuata specializata si vegetativa la plante; reproducerea sexuata la plante si mamifere), baza anatomica. |
chemosinteza la bacterii; nutritie mixotrofa - semiparazita si carnivora, simbioza la plante (micorize si nodozitati ); influenta factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei (lumina, temperatura, apa si saruri minerale, CO2); particularitati structurale si functionale ale sistemului digestiv la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale sistemului respirator la vertebrate; influenta factorilor de mediu asupra absorbtiei si circulatiei sevelor (cantitatea de apa, temperatura, O2, pH-ul si substante toxice din sol); particularitati structurale si functionale ale sistemului circulator la vertebrate; influenta factorilor de mediu (interni-suprafata de transpiratie, permeabilitatea peretilor celulari, densitatea stomatelor, externi - umiditate atmosferica, lumina, temperatura, curenti de aer si umiditatea solului) asupra transpiratiei si gutatiei; particularitati structurale si functionale ale sistemului excretor la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale sistemului locomotor la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale organelor de simt si ale sistemului nervos la vertebrate; reproducerea asexuata la animale; particularitati structurale si functionale ale sistemului reproducator la vertebrate;. |
3. Utilizarea si construirea de modele si algoritmi in scopul demonstrarii principiilor lumii vii
Competente specifice |
Continuturi |
|
Trunchiul comun |
Curriculum diferentiat |
|
3.1. Reprezentarea structurii si functiilor organismelor pe baza modelelor |
tesuturi vegetale si animale; structura si functiile organismelor vegetale si animale. |
particularitati structurale si functionale ale sistemelor digestiv, circulator, respirator, excretor si reproducator la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale organelor de simt si ale sistemului nervos la vertebrate; influenta factorilor de mediu asupra unor functii ale organismelor. |
3.2. Elaborarea si aplicarea unor algoritmi de identificare si de rezolvare de probleme |
tesuturi vegetale si animale; structura si functiile organismelor vegetale si animale; dezechilibre ecologice. |
particularitati structurale si functionale ale sistemelor digestiv, circulator, respirator, excretor si reproducator la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale organelor de simt si ale sistemului nervos la vertebrate; influenta factorilor de mediu asupra functiilor organismelor. |
4. Comunicarea orala si scrisa utilizand corect terminologia specifica biologiei
Competente specifice |
Continuturi |
|
Trunchiul comun |
Curriculum diferentiat |
|
4.1 Utilizarea corecta a terminologia specifice biologiei in diferite situatii de comunicare |
tesuturi vegetale si animale; structura si functiile organismelor vegetale si animale; unitate structura - functie, unitate - diversitate, evolutie de la simplu la complex, relatie organism - mediu. |
particularitati structurale si functionale ale sistemelor digestiv, circulator, respirator, excretor si reproducator la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale organelor de simt si ale sistemului nervos la vertebrate. |
4.2 Prezentarea informatiilor folosind diverse metode de comunicare |
tesuturi vegetale si animale; structura si functiile organismelor vegetale si animale. |
particularitati structurale si functionale ale sistemelor digestiv, circulator, respirator, excretor si reproducator la vertebrate; particularitati structurale si functionale ale organelor de simt si ale sistemului nervos la vertebrate. |
5. Transferarea si integrarea cunostintelor si metodelor de lucru specifice biologiei in contexte noi
Competente specifice |
Continuturi |
|
Trunchiul comun |
Curriculum diferentiat |
|
5.1 Aplicarea in viata cotidiana a cunostintelor despre influenta factorilor de mediu asupra functiilor organismelor |
miscarea si sensibilitatea la plante; boli ale sistemului respirator si circulator la om. |
transportul, depozitarea si pastrarea fructelor; influenta factorilor de mediu asupra absorbtiei, fotosintezei, transpiratiei, respiratiei, circulatiei, excretiei, germinatiei. |
5.2. Explicarea si aplicarea unor reguli si procedee de protejare a sanatatii proprii si a mediului |
boli ale sistemelor nervos, digestiv, circulator, respirator, excretor, reproducator: manifestari, cauze, masuri de prevenire, factori de risc; deficiente senzoriale; planificare familiala; dezechilibre ecologice. | |
5.3. Realizarea de conexiuni intra, inter si transdisciplinare |
structura si functiile organismelor vegetale si animale; dezechilibre ecologice. |
influenta factorilor de mediu asupra absorbtiei, fotosintezei, transpiratiei, respiratiei, circulatiei, excretiei, germinatiei. |
I. Tesuturi vegetale si animale: clasificare, structura, rol
Tesuturi vegetale:
embrionare (primare - apicale, intercalare, secundare - cambiul libero-lemnos si subero-felodermic
definitive (de aparare - epiderma, exoderma*, endoderma*, suber*; fundamentale - asimilatoare, de depozitare; conducatoare - lemnoase si liberiene, mecanice - sclerenchimatice* si colenchimatice*; secretoare);
Tesuturi animale:
epiteliale: (de acoperire - unistratificate*, pseudostratificate*, stratificate*, secretoare - tipuri de glande; senzoriale);
conjunctive: (moi - lax*, reticulat*, adipos*, fibros* si elastic*, semidure - hialin*, elastic*, fibros*, dure - osos compact si osos spongios); sangele;
muscular: (striat, striat de tip cardiac*, neted);
nervos: (neuronul, celula gliala);
II. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii:
Functii de nutritie:
Nutritia autotrofa:
Fotosinteza:
frunza - structura (epiderma superioara, epiderma inferioara, stomate)
structura si rol, mezofil - tesuturi: palisadic, lacunar, nervuri);
fotosinteza: ecuatie chimica, etape (fara mecanismul intim al fotosintezei), evidentiere (dupa CO2 absorbit, dupa substanta organica produsa, dupa O2 produs), importanta; rolul pigmentilor asimilatori (clorofila a si clorofila b - evidentiere* );
influenta factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei (lumina, temperatura, apa si saruri minerale si CO2), aplicatii practice
Chemosinteza*: bacterii chemosintetizatoare (sulfuroase, nitrificatoare, metanogene), importanta.
Nutritia heterotrofa:
heterotrofia la fungi: saprofita, parazita, exemple, importanta;
heterotrofia la plante: parazita, mixotrofa (plante semiparazite si plante
carnivore*)
nutritia simbionta (licheni, micorize*, plante leguminoase-bacterii fixatoare de N2*);
digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulara, extracelulara) ;
sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fara structura peretelui) si glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin - localizare), rolul lor in digestia chimica a alimentelor;
particularitati structurale si functionale ale sistemului digestiv la vertebrate
boli ale sistemului digestiv la om (gastrita, ulcer gastroduodenal, toxiinfectii alimentare, apendicita acuta, hepatita virala acuta) - manifestari, cauze si prevenire.
Respiratia:
respiratia aeroba: ecuatie chimica, localizare (fara mecanismul respiratiei celulare);
respiratia anaeroba: ecuatie chimica, localizare, exemple; fermentatii (exemple de fermentatie - alcoolica, lactica, acetica, importanta);
Respiratia la plante: evidentiere (dupa consumul de substanta organica, dupa consumul de O2 si dupa CO2 produs);
influenta factorilor de mediu asupra intensitatii respiratiei (interni-cantitatea de substanta organica, grad de hidratare, varsta, starea de repaus, externi - temperatura, concentratia CO2 si a O2, factori mecanici), aplicatii practice
Respiratia la animale:
sistem respirator la mamifere: cai respiratorii, plamani - localizare, structura, mecanismul ventilatiei pulmonare - inspiratie, expiratie, volume respiratorii la om*);
particularitati structurale si functionale ale sistemului respirator la vertebrate*;
boli ale sistemului respirator la om (bronsita, laringita, astm bronsic, pneumonie,TBC )- manifestari, cauze si prevenire.
Circulatia:
Circulatia la plante:
structura primara a radacinii si tulpinii la angiosperme dicotiledonate;
absorbtia apei si sarurilor minerale: localizare, mecanismele absorbtiei
circulatia sevelor: forte care contribuie la circulatia sevelor;
influenta factorilor de mediu asupra absorbtiei si circulatiei sevelor (cantitatea de apa, temperatura, O2, pH-ul si substante toxice din sol), aplicatii practice*.
Circulatia la animale:
mediul intern la mamifere (sangele - compozitie, rol, limfa*, lichidul interstitial*);
sistem circulator la mamifere: inima (localizare, structura macroscopica, rol), vase de sange (artere, vene, capilare, rol); factorii care influenteaza circulatia sangelui*;
particularitati structurale si functionale ale sistemului circulator la vertebrate*
boli ale sistemului circulator la om (varicele, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestari, cauze si prevenire.
Excretia:
Excretia la plante:
transpiratia si gutatia* - prezentare generala, localizare;
influenta factorilor de mediu (interni - suprafata de transpiratie, permeabilitatea peretilor celulari, densitatea stomatelor, externi - umiditatea atmosferica, lumina, temperatura, curentii de aer si umiditatea solului*) asupra transpiratiei si gutatiei.
Excretia la animale:
sistem excretor la mamifere: cai urinare si rinichi (localizare, structura si rol - fara mecanismul formarii urinei);
particularitatile structurale si functionale ale sistemului excretor la vertebrate*
boli ale sistemului excretor la om (litiaza urinara, insuficienta renala cronica) - manifestari, cauze si prevenire.
Functii de relatie:
Sensibilitatea:
Sensibilitatea si miscarea la plante:
Sensibilitatea la animale:
organe de simt la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) structura si rol, deficiente senzoriale la om; miopia, hipermetropia, strabism, astigmatism, surditatea), manifestari, cauze si remedii;
particularitatile structurale si functionale ale organelor de simt la vertebrate
sistem nervos la mamifere - SNC (maduva spinarii, encefal - localizare, componente, rol);
particularitati structurale si functionale ale SNC la vertebrate*;
boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroza in placi - manifestari, cauze si prevenire) si factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun ).
Locomotia la animale:
Sistem locomotor la mamifere (scheletul si musculatura membrelor);
Particularitati structurale si functionale ale locomotiei la vertebrate*.
Functia de reproducere:
Reproducerea la plante:
Reproducerea asexuata la plante: specializata si vegetativa;
Reproducerea sexuata la angiosperme:
floare - structura;
fecundatie;
samanta (alcatuire, factorii care influenteaza germinatia: interni - puterea de germinatie, starea de sanatate, permeabilitatea tegumentului seminal, maturitatea, natura endospermului; externi - lumina, umiditate, temperatura, oxigen* );
fruct - tipuri reprezentative de fructe;
transportul, depozitarea si pastrarea fructelor
Reproducerea la animale:
Reproducerea asexuata la animale
Reproducerea sexuata la mamifere (om), sistemul reproducator femel si mascul (localizare, structura si rol );
boli cu transmitere sexuala (sifilis, gonoree, candidoza, SIDA- manifestari, cauze si prevenire), planificare familiala;
particularitati structurale si functionale ale sistemului reproducator la vertebrate*.
III. Dezechilibre ecologice: cauze, efecte, masuri.
Observatii asupra morfologiei diferitelor organe vegetale si animale
Recunoasterea tipurilor de radacini, tulpini, frunze, flori, fructe, seminte
Efectuarea de preparate microscopice cu sectiuni prin organe vegetale si observarea lor la microscop
Demonstrarea prezentei pigmentilor clorofilieni in organele verzi ale plantelor*
Observarea microscopica a unor sectiuni prin diferite tesuturi vegetale si animale
Evidentierea necesitatii CO2, evidentierea producerii O2, evidentierea substantelor organice produse prin fotosinteza, evidentierea influentei temperaturii si a luminii asupra fotosintezei*
Evidentierea activitatii enzimelor din saliva
Evidentierea rolului bilei*
Evidentierea circulatiei sevei brute si sevei elaborate in corpul plantei
Evidentierea automatismului inimii*
Evidentierea circulatiei capilare a sangelui in membrana interdigitala de broasca*
Determinarea grupelor sangvine
Evidentierea respiratiei celulare
Evidentierea gutatiei la plante*
Configuratia externa si structura inimii si a rinichiului - observare macroscopica si disectie
Evidentierea miscarilor la plante*
Nota: Continuturile si lucrarile practice marcate cu scris italic si asterisc sunt obligatorii numai pentru Curriculum diferentiat.
Curriculum-ul de biologie pentru ciclul inferior al liceului isi propune abordarea studiului disciplinei prin intelegerea si asimilarea notiunilor, conceptelor, principiilor si legilor specifice si de asemenea, aplicarea lor in diverse situatii de viata, asigurand astfel conditii pentru ca fiecare elev sa dezvolte o personalitate autonoma si creativa.
Strategiile didactice utilizate vor orienta elevii spre activitati de investigare a structurilor, fenomenelor si proceselor desfasurate in natura, spre descoperirea diversitatii si unitatii lumii vii, a explicatiei adaptarilor organismelor la variatiile factorilor de mediu, spre cunoasterea si rezolvarea problemelor ce privesc sanatatea omului si a mediului, etc.
In scopul familiarizarii elevilor cu demersul investigatiei stiintifice si cu spiritul de cercetare, profesorii de biologie folosesc in procesul de predare/invatare/evaluare, descoperirea, problematizarea, experimentul, etc.
Invatarea prin descoperire are ca rezultat achizitii trainice si dezvolta motivatia. Presupune initierea elevilor in activitati de investigatie in care elevii sunt pusi in situatii concrete de formulare de ipoteze, documentare in domeniul respectiv, realizarea unui experiment, interpretarea datelor, formularea de concluzii si prezentarea acestora in diverse forme (scris, oral, grafic). Se poate realiza pe urmatoarele cai: inductiva (de la concret la general), deductiva (de la general la particular), transductiva (prin analogie intre sisteme sau componente ale acestora).
Problematizarea pune elevul in situatia de a solutiona prin activitate proprie de cercetare o anumita problema care ii stimuleaza curiozitatea si care il incita la cautari, dezvoltand scheme operatorii ale gandirii divergente.
Experimentul ca metoda de invatare poate fi aplicat cu succes alaturi de descoperire si problematizare asigurand astfel, prin provocarea unor procese sau fenomene, cunoasterea directa, nemijlocita a lumii vii. Elevii isi insusesc metode si tehnici specifice si capata deprinderi de lucru.
Alte metode care asigura succesul in procesul de predare/invatare/evaluare a cunostintelor de biologie:
Modelarea presupune cunoasterea indirecta a realitatii prin analogie, cu ajutorul modelelor ce reproduc anumite sisteme naturale. Se folosesc mai multe tipuri de reprezentari: similare cu originalul, analoage (simplificate, schematizare) si ideale (teoretice, abstracte). Se va insista pe trecerea de la utilizarea modelelor statice la cele dinamice, pe folosirea unor modele diferite pentru acelasi proces sau fenomen, pe utilizarea modelelor decompozabile.
Algoritmizarea asigura insusirea si aplicarea unor scheme logice de desfasurare a activitatilor intelectuale teoretice si practice in invatarea biologiei. Este importanta trecerea de la parcurgerea unor cai deja cunoscute, la dezvoltarea propriilor cautari si cercetari necesare in viata activa.
Dezbaterea si asaltul de idei permit dobandirea, in comun, de catre elevi a cunostintelor biologice, afirmarea opiniilor personale, dezvolta spiritul de cooperare, creativitatea, spiritul critic si stimuleaza spontaneitatea.
Studiul de caz presupune analiza si dezbaterea unor situatii-problema intalnite in practica vietii si asigura apropierea invatarii de contextul extrascolar.
Proiectul - tema de cercetare, stimuleaza elevii sa realizeze investigatii in mediul inconjurator pe o anumita tema, sa confectioneze modele pentru orele de biologie, sa elaboreze lucrari stiintifice pentru simpozioane, cercuri, sesiuni de comunicari stiintifice. Proiectul, individual sau in grup, ofera oportunitatea educatiei ecologice si a educatiei pentru sanatate.
Existenta laboratoarelor in reteaua AEL permite realizarea lectiilor interactive de biologie, stimuland creativitatea profesorului, spiritul de echipa al elevilor intr-un proces didactic modern. Soft-urile educationale de simulare substituie materialele si instrumentele didactice clasice. Asigura monitorizarea, evidenta evolutiei fiecarui elev, iar in perspectiva invatarea la distanta.
Programa are drept obiectiv crearea conditiilor favorabile fiecarui elev de a-si forma si dezvolta competente intr-un ritm individual, de a transfera cunostintele acumulate dintr-o zona de studiu in alta. Competentele specifice vor fi concretizate in cadrul fiecarei ore prin activitati de invatare selectate potrivit continutului si optiunilor profesorului asupra tipului de lectie. Pentru aceasta, este util ca profesorul sa-si orienteze demersul didactic spre realizarea unor activitati de invatare precum:
exercitii de identificare si de incadrare sistematica a unor reprezentanti din lumea vie;
observatii comparative asupra unor reprezentanti din cele 5 regnuri, asupra organelor, sistemelor de organe si asupra functiilor din lumea vie;
observatii privind organizarea unei celule, fazele diviziunii celulare;
efectuarea de observatii in natura a unor modificari structurale si functionale ale organismelor produse de factorii de mediu;
extragerea, inserarea si interpretarea informatiei din si in: tabele, scheme, grafice, diagrame, fragmente de text, albume tematice, internet, reviste etc.;
proiectarea si efectuarea de experimente in scopul evidentierii functiilor organismelor precum si a relatiilor dintre ele;
imaginarea unor situatii problema si rezolvarea lor;
descoperirea si analizarea relatiilor cauzale: structura - functie, organism-mediu, unitatea-diversitatea lumii vii, evolutia de la simplu la complex;
construirea si folosirea unor modele (materiale figurative si simbolice) pentru ilustrarea, clarificarea, argumentarea fenomenelor si proceselor biologice;
elaborarea de catre elev a unor algoritmi de rezolvare pentru diverse situatii de invatare;
identificarea si utilizarea unor surse variate de informare/documentare: atlase, albume, enciclopedii, determinatoare, internet, culegeri de texte consacrate, reviste, mijloace video, banci de date, dictionare;
elaborarea si sustinerea unor referate bibliografice, portofolii si proiecte de grup;
intocmirea unor colaje, creatii literare si plastice, pliant, afise, postere;
indicarea unor metode pentru prevenirea si reducerea unor imbolnaviri la om;
dezbateri/ studii de caz pe tema implicarii stiintelor biologice in rezolvarea unor probleme de interes global;
utilizarea programului AEL in vederea studierii fenomenelor biologice asistate de calculator;
efectuarea de vizite la gradini botanice, zoologice, muzee de stiinte ale naturii, laboratoare universitare si medicale;
analiza unor actiuni cu impact negativ/ pozitiv asupra mediului in vederea formarii si dezvoltarii unor comportamente ecologice;
Se va valorifica activitatea individuala si activitatea in echipa pentru asigurarea unor parcursuri de invatare diferentiate.
Evaluarea curenta a elevilor va imbina metodele traditionale (probe orale, probe scrise, probe practice) cu cele complementare (observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevului, investigatia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea). Strategiile moderne de evaluare accentueaza acea dimensiune a actiunii evaluative care ofera elevilor suficiente si variate posibilitati de a demonstra ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte), dar mai ales ceea ce pot sa faca (priceperi, deprinderi, abilitati) sustinand individualizarea actului educational.
Evaluarea elevilor se va realiza pe baza competentelor specifice si a continuturilor asociate prevazute de programa scolara si va cuprinde itemi de tipul:
selectarea raspunsului corect;
asocierea corecta intre notiuni incluse in coloane diferite;
completarea frazelor lacunare;
completarea schemelor sau desenelor mute;
recunoasteri de tipul adevarat - fals;
intrebari structurate;
probleme;
eseuri, eseuri structurate;
formularea de ipoteze sau concluzii legate de procese biologice;
realizarea unui plan de investigatie;
rezolvarea fiselor pentru lucrarile practice.
Grupul de lucru pentru Curriculum
Angela PUTNIC |
Inspectoratul Scolar al Judetului Timis |
Marieta GHETE |
Inspectoratul Scolar al Judetului Ilfov |
Geanina ILINCA |
Inspectoratul Scolar al Judetului Olt |
Daniela PETROV |
Inspectoratul Scolar al Judetului Tulcea |
Mariana GROSU |
Colegiul National "Sf. Sava", Bucuresti |
Steluta PARASCHIV |
S.N.E.E. |
Erika BOTOS |
Inspectoratul Scolar al Judetului Covasna |
Jeanina CIRSTOIU |
Facultatea de Biologie, Universitatea Bucuresti |
Ioana ARINIS |
Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti |
Adelhaida KEREKES |
Inspectoratul Scolar al Judetului Cluj |
Cristina BRANEA |
Colegiul National "Unirea", Tg. Mures |
Mircea NEDEA |
Colegiul National "Negruzzi", Iasi |
Stefan NICOLAE |
Colegiul National "B. P. Hasdeu", Buzau |
Cristian GURZU |
Inspectoratul Scolar al Judetului Braila |
Valer CERBU |
Colegiul National "Horea Closca si Crisan", Alba Iulia |
Traian SAITAN |
Ministerul Educatiei si Cercetarii |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3971
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved