Antracnoza

Denumire stiintifica

Pseudopeziza ribis

Blattfallkrankheit der Ribesarten; Anthracnoze des groseilliers; Seccume delle foglie del Ribes; Gooseberry and currant leaf spot; Antraknoz smorodini I krijovinka.

Raspindire

Raspandire: Se gaseste frecvent in plantatiile de coacaz si agris, unde in conditii favorabile atacului, produce defoliere masiva a plantelor inca din lunile iulie-august (50-98%).

Descriere

Simptome: Boala se manifesta frecvent pe frunze, mai rar pe lastari, pedunculi florali si pe fructe.
Pe limbul frunzelor infectate, incepand din luna mai, apar pete brun - rosietice, de forma circulara sau neregulate, la inceput mici (1-2 mm diam), care cu timpul se maresc si pot sa conflueze si sa ocupe portiuni mari din limb.
Pe partea superioara a frunzei, in centrul petei se observa lagare de conidii, mici, uneori de pana la 0,5 mm in diametru, de culoare mai inchisa; la inceput sunt acoperite de epiderma, cand au aspectul de vezicula bruna - ruginie, iar mai tarziu, erup la suprafata.
Frunzele puternic atacate, se ingalbenesc, se brunifica si se usuca, cazand inainte de vreme (in luna august).
Atacul se manifesta si pe petioluri, pe pedunculi si pe fructe prin aparitia unor pete asemanatoare cu cele de pe frunze.
Lastarii tineri sunt atacati mai frecvent in partea superioara, unde prezinta pete brune, alungite. In cazul unui atac puternic, lemnul nu se lignifica suficient, fiind mai sensibili la inghet.
Agentul patogen: Antracnoza e produsa de ciuperca Pseudopeziza ribis Kleb. (sin. Drepanopeziza ribis (Kleb.) v. Hhn) f. c. Gloeosporium ribis Kleb.
Miceliul se dezvolta in frunze, intercelular si formeaza strome sporifere, la inceput subepidermale, apoi erumpente, din care se ridica conidiofori scurti, simpli, hialini, cilindrici sau conici subtiati spre varf. Conidiile sunt ovoide sau alungite, unicelulare, hialine usor curbate, uneori cu varful in forma de cioc; prin conidii, agentul patogen se raspandeste in perioada de vegetatie, producand infectiile secundare.
Deseori se diferentiaza si microconidii de forma bacilara, in aceleasi lagare concomitent cu cele obisnuite.
Ciuperca ierneaza in frunzele bolnave cazute, in care miceliul se dezvolta saprofit si formeaza in primavara urmatoare fructificatiile sexuate - apoteciile. Aceste sunt mici, carnoase, roz sau cenusii; ascele contin cate 8 ascospori, unicelulari, ovoizi, hialini, simpli, cu doua picaturi dispuse la extremitati.
Ascosporii asigura infectiile in primavara. Ciuperca mai ierneaza si sub forma de conidii sau miceliu de rezistenta in lastarii atacati. Boala este favorizata de umiditate, fiind mai frecventa in regiunile bogate in precipitatii.

Combatere

Combatere: Se recomanda, aplicarea masurilor de igiena culturala si tratamente chimice la avertizare cu produse si fungicide de sinteza organica. Ideal este, cultivarea de soiuri rezistente.