Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


COMPOZITIA CHIMICA A PLANTELOR

Botanica



+ Font mai mare | - Font mai mic



COMPOZITIA CHIMICA A PLANTELOR

Cunoasterea compozitie chimice a plantelor precum si dinamica acumularii elementelor nutritive in organele acestora prezinta un interes teoretic si practic deosebit. in acest context cunostintele respective servesc delimitarii unor principii ale dirijarii nutritiei minerale si fertilizarii in scopuri cantitativ si calitativ productive, iar, efectiv, in practica agrochi-mica a fertilizarii, dupa aceste date, se stabileste cu exactitate necesarul de consum nutritiv si fertilizant al plantelor in principalii nutrienti ca si aprecie-rea realizarii la unitatea de suprafata a unor substante organice care asigura calitatea productiei vegetale (proteine, aminoacizi, zaharuri solubile, amidon, lipide etc.).



Plantele superioare, cu exceptia hemiparazitelor, sunt organisme ce isi asigura hrana din mediul de viata. Acestea contin apa si substanta uscata.

Apa are roluri multiple, ca solvent, mediu de reactie, participa la sinteza substantelor organice, mentine presiunea osmotica, regleaza concentratia ionilor de hidrogen si hidroxil, este cel mai important transportor de substante nutritive si sintetizate din organismul vegetal si asigura starea coloidala a unor componente din materia vie. Dupa conceptia bio-structurala despre natura si structura materiei vii (Macovschi, se apreciaza ca apa exista in tesuturi sub trei forme principale: ca apa libera sau solutie intracelulara din citoplasma si vacuola ce are rol de solvent al substantelor si ionilor, mediu de reactie, forma cu mare mobilitate, apa legata, de constitutie sau integrata in materia bio-structurata care nu este mobila ci se integreaza in diferiti compusi mai ales coloizi hidrofili si devine libera dupa moartea celulelor si apa bio-structurata aflata in biostructura materiei vii vegetale, fara insusiri de solvent si care se adauga apei libere odata cu moartea protoplasmei.

in general, continutul de apa al plantelor este variabil cu specia, varsta, organul acestora si chiar cu momentul zilei. Daca semintele plantelor oleaginoase au apa, ale cerealelor fanurile au apa, nutreturile verzi, bulbii, radacinoasele, fructele, contin chiar apa. Plantele tinere au apa iar cele mature Noaptea si dimineata plantele contin mai multa apa decat ziua cand transpiratia este mai mare.

Substanta uscata ce rezulta dupa eliminarea apei in etuva la 102-105C este alcatuita din compusi organici si minerali (tabelul

Tabelul 2.1

Continutul unor plante in apa si compusi organici (%)

(dupa diferiti autori)

Specia

Produsul

Apa

Substanta uscata

substante proteice

extractibile faraN (amidon, zahar)

grasimi

celuloza

Grau

Seminte

Paie

Soia

Seminte

Floarea-soarelui

Seminte

Cartof

Tuberculi

Frunze

Lucerna

Fan

Masa verde

Tomate

Fructe

proteina bruta; zahar si glucide insolubile

in compusii organici din substanta uscata se incadreaza:

substantele organice fara azot: glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, amidon, celuloza, hemiceluloza), substante pectice, lignine, acizi organici (acetic, oxalic, lactic, malic, tartric, citric, succinic), lipide (gliceride, ceride, steride, fosfatide), acizi grasi (oleic, linoleic, palmitic, stearic s.a.);

substante organice cu azot: proteine simple (alcatuite numai din aminoacizi), proteine complexe (protide, constituite din proteine simple si diverse grupari neproteice - lipoproteide, nucleoproteide, glicoproteide, fla-voproteide, metaloproteide s.a.);

.pigmenti (clorofila, carotenoide, antocianine s.a.), enzime (oxido-reductaze, hidrolaze, transferaze, liaze s.a.), vitamine si substante de crestere (vitaminele A, Bi, B2, B6, C, D, H, PP s.a., auxine, gibereline, chinetine s.a).

In compusii minerali din substanta uscata se cuprind:

saruri anorganice: nitrati, nitriti, fosfati, cloruri, sulfati, silicati etc;

Denumirea

Continutul elementelor

N

P    s

C

H

O



Mg

in din masa substantelor

Substante proteice din bobul de grau

(C434H7O1 537N1 26So

Adenozin polinucleotid (C,oH,20 PN5)"

Acid adenilic (adenozin monofosfat, AMP, (C10H14O7PN5)

Adenozin difosfat (ADP,C,oH ,oP2N5)

Adenozin trifosfat (ATP, CioHmOijPsNs)

Glucoza C6H

Zaharoza C12H22O11

Amidon (C6Hi O5)n

Celuloza (C6H|0O )n

Ulei din semintele de floarea-soarelui [(CH2)2CH(COOR)3l

Clorofila a (Css^N^-Mg)

Clorofila b (C 5h N.,O6Mg)



Betacaroten (C3oH

Vitamina Ai (c20h30o)

Vitamina A2 (C2oH2sO)

Vitamina B, (Ci2Hi6KiOS) (tiamina)

Vitamina B2 (Q7H20N4O6) (riboflavina)

Vitamina B6 (CsHuNOi) (piridoxina)

Vitamina C (C6H (acid ascorbic)

Cofeina (C8H10NilO2)

Heteroauxina (Ci0H9NO2)

Acidul inozitolhexafosforic (C6H180 P6)

Date privind participarea medie a elementelor organogene la constitutia principalelor substante organice din plante

(dupa borlan, hera si colab., 1994)


Tabelul



ioni liberi: K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Cf s.a.

Pentru nutritia si fertilizarea plantelor este esential faptul ca substantele organice ce le sintetizeaza culturile agricole si horticole (proteine, zaharuri solubile, amidon, celuloza, uleiuri, alcaloizi etc.) se formeaza din "elementele organogene' - C, H, O, N, P si S, prin procese complexe de asimilare si sinteza la care participa cu anumite functii si alte elemente chimice (K, Mg, Ca, B, Fe, Mn, Cu, Zn, Mo, Co s.a.), intr-un context energetic oferit de fotosinteza.

Elementele organogene ca si celelalte din compozitia plantelor participa la constitutia substantelor organice din plante in mod diferentiat (tabelul

Schimbul permanent de energie si de substante al plantelor cu mediul ambiant asigura acestora functiile vitale - cresterea, dezvoltarea, reproducerea, propagarea si adaptarea.

Conceptiile mai noi de biochimie cuantica (B. Pullman si A. Pullman, sustin ca prezenta in compozitia materiei vii a unor elemente organogene - C, N, O, P si S se explica prin insusirea acestor elemente de a interactiona intre ele cu formare de legaturi multiple simple si duble stabilizate prin perechi de electroni delocalizati ce pot reuni ioni si radicali organici conjugati. Alaturarea hidrogenului in seria elementelor organogene are la baza potentialul sau de ionizare suficient de ridicat. Pe de alta parte, implicarea altor elemente (metalelor alcaline si alcalino-pamantoase - K, Ca, Mg si microelementelor - Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, Co) in metabolismul plantelor se poate explica prin capacitatea unora de a coordona liganzi organici si minerali in coenzime, prin potentialele de ionizare relativ joase ale electronilor de valenta la altele, prin stari multiple de oxidare la unele microelemente, prin capacitatea de formare a unor heteropoliioni minerali si organo-minerali sau prin insusirile de esterifi-care a functiilor alcoolice din glucide si cataliza reactiilor de esterificare a glucidelor (Borlan, Hera si colab.,

Este evident insa ca la "desprinderea' din mediul ambiant si implicarea elementelor chimice in metabolismul si compozitia plantelor (substante organice), contribuie esential reprezentarea lor cantitativa si nivelul de accesibilitate din sol pentru procesul complex al nutritiei plantelor.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4724
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved