MAZAREA - boli si daunatori

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE MAZARII

1.

Marmor leguminosarum;

Pisum virus 2

(mozaicul mazarii)

In faza de inceput a bolii se observa o ingalbenire a nervurilor frunzelor tinere. Mai tarziu, portiuni din limb situate in apropierea nervurilor iau culoarea verde inchis, contrastand cu zonele clorozate. La atacuri puternice, plantele raman mici, cu foliolele deformate. La 12-14⁰C boala este mascata, pe cand la 18-24⁰C simptomele apar intr-un timp scurt. Transmiterea bolii se face mai putin prin samanta, sursa de infectie fiind trifoiul rosu, care este de regula puternic infectat cu acest virus sau de tulpini ale acestuia.

F%

2.

Marmor iners

(stricul mazarii)

La plantele din camp, simptomul cel mai evident consta in aparitia pe petioli si tulpini a unor leziuni necrotice, oblonge, brune deschis sau purpurii, de marime variabila. Mai tarziu, acestea se unesc formand leziuni mari, care pot cuprinde mai multe internodii. Apar de asemenea pe pedunculii florali si pe linia de sudura dorsala a frunzelor. Pastaile si frunzele prezinta pe suprafata lor pete necrotice neregulate, brune deschis, putin adancite. Varful plantelor este slab deformat datorita scurtarii internodiilor si incretirii frunzelor. Frunzele din varf prezinta o slaba decolorare generala. Unele plante sunt complet distruse, la altele productia este mult redusa.

F%

Pseudomonas pisi

(arsura bacteriana a mazarii)

Ea apare pe toate organele aeriene ale plantei, primele simptome observandu-se pe frunzele de la baza sub forma de pete colturoase de 1-6 mm diametru, la inceput galbene-cafenii, iar mai tarziu brune. Petele au aspect umed datorita exudatului bacterian, ceea ce le deosebeste de antracnoza. Pe tulpini petele apar la locul de insertie a petiolului frunzei, de unde se extind. Pe pastai se formeaza pete neregulate de culoare inchisa. Atat pe tulpini, cat si pe pastaile atacate apare exudatul bacterian caracteristic. Cand pastaile sunt atacate inainte de formarea semintelor, acestea raman nedezvoltate si seci. De obicei, simptomele mai acute se afla in partea bazala a plantei.

F%

I%

Peronospora pisi

(mana mazarii)

Este o boala frecvent intalnita, mai ales in anii cu precipitatii bogate. Frunzele au pe fata superioara pete mari neregulate, de culoare galbena sau galbena-verzuie. Pe partea inferioara petele sunt acoperite de un puf fin cenusiu-violaceu, reprezentand fructificatiile ciupercii. In cazul unui atac puternic, frunzele se usuca si cad. Pe stipele, carcei, pastai si boabe, atacul este asemanator celui de pe frunze.

F%

I%

Erysiphe polygonii

(fainarea mazarii)

Atacul apare pe frunze, tulpini si pastai. Pe frunzele atacate se observa pete albicioase-fainoase, alcatuite din miceliul si fructificatiile ciupercii. La inceput, petele sunt mici, insa in scurta vreme ele cresc in dimensiuni si conflueaza, acoperind adesea intreg limbul. Simptome asemanatoare se observa pe tulpini si pastai, care pot fi acoperite partial sau total de o pasla albicioasa, pulverulenta. In aceasta pasla se formeaza puncisoare mici, la inceput galbui, apoi brune-negricioase, ce reprezinta periteciile ciupercii.

F%

I%

Uromyces pisi

(rugina mazarii)

Atacul apare de obicei in a doua jumatate a perioadei de vegetatie si se manifesta pe frunzele de mazare prin pete galbui, in dreptul carora apar in numar mare pustule de uredospori, mici, rotunde sau lenticulare, prafoase, brune deschis, risipite pe toata suprafata limbului. Ceva mai tarziu apar si pustule de telentospori, brune negricioase, pulverulente, risipite pe limbul frunzei. In urma unui atac puternic, plantele se usuca prematur.

F%

I%

Ascochyta pisi

(antracnoza mazarii)

Antracnoza sau ascochitoza mazarii este considerata la noi cea mai pagubitoare boala in zonele cu climat umed. Simptomatologia se manifesta pe frunze, tulpini si pastai. Dupa rasarirea plantelor, pe frunze si stipele apar pete mici, de culoare bruna spre rosu, sau galbena-cenusie mai mult sau mai putin delemitate. Pe masura ce boala evolueaza, tesutul din dreptul petelor se usuca si se sfasie, iar la un atac puternic planta se defrunzeste, incepand de la baza. Pe lastari si petioluri, petele sunt longitudinale, brun-rosietice, adancite in tesut. Acacul la pastai incepe chiar de la formarea lor si este cu atat mai grav, cu cat incepe mai devreme. Petele de pe pastai la inceput sunt izolate mai mult sau mai putin cufundate in tesut, brune deschis si cu marginile proeminente, brune-rosietice. Ele sunt circulare sau neregulate si la un atac puternic conflueaza. Cand pastaile se imbolnavesc la inceputul dezvoltarii lor, acestea raman mici, se opresc din crestere, se rasucesc si se usuca.

F%

I%

Colletotrichum pisi

Produce antracnoza adevarata a mazarii, care se manifesta prin simptome asemanatoare cu cele ale ascochitozei mazarii, produsa de Ascochyta pisi. Pe frunze produce pete de forma neregulata, brun-cenusii, deseori cu o margine mai inchisa. Pe pastai, petele sunt aproape rotunde, iar pe tulpina alungite.

F%

I%

9.

Sclerotinia sclerotiorum

Produce putregaiul alb al mazarii. Sunt atacate radacinile, baza tulpinii si pastaile, pe care apar leziuni acoperite pe vreme umeda de un mucegai, la inceput alb, apoi cenusiu. Tesuturile atacate se inmoaie si putrezesc, iar plantele se ofilesc, se ingalbenesc si se usuca. La suprafata sau in interiorul organelor atacate se formeaza sclerotii ciupercii.

F%

I%

Septoria pisi

(septorioza mazarii)

Produce septorioza mazarii. Ataca frunzele si tulpinile de mazare, pe care produce pete galbui, de 0,3-2 cm, limitate de nervuri, vizibile pe ambele fete ale frunzei. In dreptul petelor se observa mai tarziu picnidiile ciupercii sub forma unor puncte de culoare inchisa. Poate produce pagube mari in anii cu veri ploioase.

F%

I%

DAUNATORII MAZARII

1.

Acyrthosiphon pisum

(paduchele verde al mazarii)

Se hraneste cu partile vegetative, in plina crestere : frunze, tulpini, flori, pastai.

F%

2.

Bruchus pisorum

(gargarita mazarii)

Larvele patrund in pastai si apoi in boabe. Atacul poate ajunge pana la 39%.

F%

3.

Sitonia lineatus

(gargarita leguminoaselor)

Adultii hibernanti apar primavara de timpuriu, se hranesc intens 3 saptamani rozand frunzele tinere.

F%

4.

Laspeysesia nigricana

(molia pastailor)

Adultii in mai-iunie depun ponta in floare. Larvele patrund in pastaie si se hranesc cu semintele in formare. Evaluari din ultimii ani in cateva zone din Campia Romana au pus in evidenta frecvente medii de atac la boabe, cuprinse intre 16 si 25%.

F%