Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TESUTURILE CONDUCATOARE

Botanica

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INFLUENTA OMULUI ASUPRA ECHILIBRULUI ECOLOGIC
Genul Fagus L
Genul Betula L
STROPIREA AUTOMATA A PLANTELOR
Genul Cupressus L
Colocasia esculenta
Familia HIPPOCASTANACEAE A.P.D.C. - Genul Aesculus L.
MICOZELE LEGUMELOR SOLANO- FRUCTOASE
Sfredelitorul tulpinilor
DETERMINAREA COEFICIENTULUI RESPIRATOR LA PLANTE


TESUTURILE CONDUCATOARE

Tesuturile conducatoare asigura circulatia permanenta a sevei brute (apa cu substantele minerale dizolvate in ea) de la radacina pana la organele asimilatoare si circulatia sevei elaborate (seva cu substantele organice), de la frunze si alte organe asimilatoare spre organele consumatoare, fie spre tesuturile de depozitare de substante de rezerva. Tesuturile conducatoare se intalnesc la grupele mai evoluate de plante: Pteridophytae, Gymnospermae si Angiospermae. La plantele inferioare, circulatia se realizeaza prin difuziune sau osmoza. La plantele superioare, tesuturile conducatoare s-au format din celule parenchimatice care s-au alungit in directia circulatiei sevei, au fuzionat, iar membranele transversale ale celulelor s-au perforat sau au fost resorbite complet.




Originea, structura si repartitia celulelor care intra in alcatuirea acestor tesuturi difera dupa grupa sistematica la care ne referim si, la aceeasi planta, intre tesuturile primare rezultate din procambiu si tesuturile secundare rezultate din cambiu. In formarea tesuturilor conducatoare primare se disting doua stadii succesive:

- diferentierea protoxilemului si protofloemului ce devin functionale in timpul cresterii in lungime a organului.

- diferentierea metaxilemului si metafloemului in timpul alungirii organului, dar acestea nu devin functionale decat dupa incetarea alungirii.

La spermatofite (gimnosperme si angiosperme), celulele conducatoare se grupeaza in fascicule conducatoare, aici existand o circulatie in doua sensuri:

- ascendenta - cand seva bruta circula prin trahee si traheide.

-descendenta - substantele elaborate sunt transportate de ele­mentele liberiene (tuburile ciuruite).

La cormofite tesuturile conducatoare sunt dispuse in zonele profunde ale organelor: la radacina si tulpina in cilindrul central (stel), iar in frunza in nervuri.

ELEMENTELE CONDUCATOARE LIBERlENE (LEPTOMUL)

Vasele liberiene adevarate sunt primele aparute in cursul evolutiei speciilor. Tesutul liberian apare la inceput sub forma unor celule prismatic­ alungite, circulare sau poligonale in sectiune transversala cu peretii celulozici subtiri, cu membranele celulare transversale perforate, numite si placi ciuruite, care permit celulelor vecine sa fie legate prin plasmodesme, facand posibila migrarea substantelor organice. Aceste celule liberiene, care sunt celule vii, puse cap la cap, formeaza vasele liberiene. Celulele au cate o vacuola mare, citoplasma parietala si sunt lipsite de nucleu la completa lor diferentiere.

Lungimea tuburilor ciuruite variaza de la cateva zeci pana la 300 de micrometri, rareori depasesc 1 mm. Largimea este de ordinul micrometrilor, rareori atingand 20-30 de micrometri. Cele mai lungi tuburi ciuruite le au lianele.

Tesutul conducator liberian tipic cuprinde (fig. 128): vase liberiene, celule anexe (la angiosperme),    parenchim liberian, iar pentru structurile secundare, si fibre liberiene. Totalitatea acestor tesuturi formeaza fasciculul liberian sau leptomul.



 

 

 

Fig. 128. Tesutul conducator liberian.

1 - continutul vasului liberian plasmolizat; 2 - celule anexe; 3 - membrane ciuruite

Celulele anexe sunt celule specializate legate direct cu elementele ciuruite prin plasmodesme. Ele au citoplasma foarte densa, vacuole mici, nucleu situat mai mult sau mai putin central si mitocondrii numeroase.

Parenchimul liberian este format din celule care, cu exceptia peretilor lor nelignificati, au caractere asemanatoare celor de lemn, fiind foarte abundente si amilifere. Adesea, in tulpina, in parenchimul liberian, se gasesc plastide capabile de fotosinteza. La plantele perene, celulele parenchimului formeaza un adevarat parenchim de rezerva.

Fibrele liberiene sunt elemente mecanice cu peretii lignificati (prezente mai ales la arbori) sau mai putin lignificati sau nelignificati (plante erbacee). Fibrele cu peretii nelignificati sau putin lignificati sunt utilizate in industria textila sau in industria de celuloza si hartie (Linum usitatissimum - In, Cannabis sativa - Canepa, Boehmeria nivea - Ramie).

La ferigi si gimnosperme lipsesc celulele anexe. La monocotiledonate sunt prezente tuburile ciuruite si celulele anexe, dar lipseste parenchimul liberian. La dicotiledonate sunt prezente toate elementele leptomului.

Spre deosebire de vasele lemnoase, dimensiunile tuburilor ciuruite sunt mult mai mici si nu asigura conducerea sevei decat pentru o perioada scurta. Toamna, porii placilor ciuruite se astupa cu caloza, iar primavara, la plantele perene, caloza este hidrolizata si tuburile ciuruite isi reiau activitatea. La plantele anuale nu se produce acest fenomen, placa ciuruita este acoperita definitiv cu caloza si planta moare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 11351
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site