Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

Copii



+ Font mai mare | - Font mai mic



ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

Nevoile calorice de lichide si principii nutritive esentiale in I an de viata (dupa IOMC pentru Romania)



nAvantajele majore ale alimnetatiei naturale:

nLaptele de mama este singurul care funrizeaza o ratie echilibrata, cuprinzand 10% proteine, 50% lipide si 40% glucide. Se asigura astfel o crestere somatica si cerebrala corecta.

nLaptele de mama este singurul care asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica prin echipamentul "imunologic" aflat in compozitia sa: IgA secretor 0,5 gr/l, lactoferina, lizozim macrofage, factorii bifidus

nLaptele de mama permite o adaptare automata la nevoile nutritionale ale sugarului

nPe plan afectiv, alaptarea, alimentatia la san creaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil, cu impact asupra dezvoltarii sale neuropsihice

nAlimentatia naturala este unul din cele mai eficiente mojloace de prevenire al malnutritiei protein-calorice

nLaptele de mama are temperatura necesara administrarii imediate, este "steril", nu necesita preparare si nu COSTA

nSugarii alimentati la san isi folosesc mai mult muschii maxilari si au o dezvoltare dentara evident mai buna decat copiii alimentati artificial

COMPOZITIA LAPTE MAMA COMPARATIV
CU LAPTELE DE VACA

nColostrul este un lichid galbui secretat in ultimul trimestru de sarcina si in primele 5 zile dupa nastere. Compozitia colostrului este:

nProteine in proportie de 27 g%/l cu continut bogat in aminoacizii liberi (dintre care o importanta deosebita o are Triptofanul)

nLipide in proportie de 30 g/l cu valori ale colesterolului inferioare celui din laptele matern

nHidrocarbonate in proportie de 60 g/l, reprezentate de lactoza si oligozaharide, cu rol in stimularea florei bifidogene intestinale

nSaruri minerale: Ca si Fosfor in concentratii mai mici decat laptele matern; imunoglobulina A care aparar nou-nascutul de infectiile cu bacili Gram negativ

nLizozim si lactoferina cu rol antibacterian

nMacrofage activate care transmit limfocitelor din intestinul sugarului informatia genetica de la mama si au rol in apararea antiinfectioasa (bacteriana si antivirala)

nDupa 2-3 saptamani de tranzitie, laptele se maturizeaza.

n Laptele de mama are un pH de 6,8-7,4 densitate de 1030-1032; osmolaritate de 340 mOs/l si o valoare calorica de 680 kcal/l.

COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA

nProteinele: 9-11 g/l au valoare energetica de 10% din ratia calorica; desi in cantitate mica, au o valoare biologica deosebita prin continutul crescut in albumine (0,6g%) si continut scazut in cazeina (0,4g%), fiind deci un alpte albuminos. Continutul in azot neprotetic este de 0,05g% dintre care 0,013g% aminoacizi liberi.

n Albuminele sunt alcatuite, in mare parte din lactalbumina, lactoferina (rol antibacterian), serumalbumina, serumglobuline, lizozim. Cazeina este reprezentata de formele B si K.

n Aminoacizii esentiali si neesentiali sunt bine reprezentati in laptele matern, mai ales taurina si acidul glutamic.

n Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele matern este de 100%.

nLipidele 40 g/l reprezinta 50-60% din valoarea energetica. Sunt in cantitati variabile, crescute de obicei la sfarsitul suptului. Acizii grasi nesaturati (acidul linoleic are rol deosebit in procesul de crestere si asigura 3,5-6% din valoarea calorica totala).

n Trigliceridele sunt in proportie de 98%, iar colesterolul de 30-40 mg%.

nGlucidele 70g/l sunt in proportie de 60-70% si dau o valoare energetica de 40%. Ele sunt reprezentate de lactoza si oligozaharide.

n Lactoza, prezenta sunt forma izomerului beta, contribuie la sinteza galactocerebrozidelor (are rol in celula nervoasa si favorizeaza dezvoltarea florei bifidogene).

n Oligozaharidele cuprind: glucoza, galactoza, fructoza, N-acetil-glucozamina si acidul sialic care intra in structura celulei nervoase.

n Sarurile minerale. Fierul este in cantitate insuficienta (0,05-0,07mg%), sodiu 100-200mg/l (concentratie ideala), Ca 35mg%, Fosfor 15 mg% (deci raportul Ca/P este ideal, adica 2). In laptele de mama, osmolaritatea esre scazuta 80mOsm/l).

nVitaminele din laptele de mama

n Vit.A este suficienta pentru a asigura protectia nou-nascutului fata de infectiile cutanate, ea fiind 1000 U/I. Vit.D3 este in cantitate foarte mica, 22 ui/l. De aceea, in acceptiunea OMS - sugarul alimentat natural va primi supliment de 400-800 Ui/l incepand din a 7-8-a zi d eviata. Vit.K este in cantitate mica in colostru, ceea ce impune profilaxia cu Vit.K injectabil 0,5/1mg in I saptamana dupa nastere, pentru a preveni boala hemoragica a nou-nascutului.

n Vitaminele din grupul B sunt in cantitate insuficienta.

n Vit.C, 50mg/l, asigura nevoile sugarului

nAblactarea

n Alimentatia naturala este obligatorie in primele 5-6 luni de viata si este optim daca mama alapteaza pana la 8-9 luni. Ablactarea se poate face treptat sau brusc.

n Subliniem ca alimentatia naturala va fi promovata pana la varsta de 5-6 luni, diversificarea in cazul acestor copii facandu-se cat mat tarziu dupa aceasta varsta.

n Nu trebuie sa recurgem la alimentatia mixta decat in urmatoarele conditii:

nDaca nou-nascutul nu depaseste greutatea de la nastere dupa 15-20 zile de viata

nDaca dupa nastere, sporul ponderal al nou-nascutului este mai mic de 150g/saptamana

nAtentie! Medicii practicieni gresesc de multe ori si sub pretextul

nunei hipogalactii insuficient documentate, fara proba suptului, renunta precoce si usor la alimentatia naturala.

n Secretia lactata definitiva in cazul alimentatiei naturale se poate instala pana la 14 zile.

CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI
NATURALE

nIcterul cu bilirubina indirecta crescuta prin 3α 20β pregnandiol, sau prin acizi grasi neesterificati

nIntoleranta congenitala la lactoza

nFenilcetonuria

nGalactozemia

nTuberculoza mamei diagnosticata in activitate

nCardiopatii decompensate - insuficienta cardiaca a mamei

nDiabet dezechilibrat

nCancer sau tratament antineoplazic - citostatic sau anticoagulant

nScleroza in placi

nInsuficienta renala cronica si alte glomerulopatii cronice

nMame cu hepatita cronica cu antigen Hbs sau infectie HIV

nBoli psihice grave ale mamei

nInfectii severe materne - abces al sanului

nTireotoxicoza

nIncidente ale alimentatiei naturale

nHipogalactia, este suspicionata in fata unei cresteri ponderale de sub 200g/saptamana. Va fi observata tehnica de administrare a sanului si se va face proba suptului pentru 24h. Va fi luata decizia pentru alimentatie mixta

nColici abdominale - prezente pana la varsta de 3 luni, mai ales in intervalul 18-22. Necesita administrari de lichide si nu mese suplimentare de lapte.

nVarsaturi sau regurgitatii

nDiareea postprandiala - scaune diareice la sugari alimentati exclusiv la san, dar care au o crestere ponderala perfecta. Aceasta diaree nu se trateaza. Copilul va fi alimentat la san in continuare

nNumarul de mese administrat sugarilor alimentati mixt sau artificial va fi (dupa IOMC):

n6-7 mese in I luna

n6 mese pana la 2-3 luni si 5 kg greutate corporala

n5 mese dupa 3-4 luni si 5 kg greutate corporala

nPentru stabilirea ratiei alimentare la nou-nascut se poate utiliza in

nprimele 10 zile de viata formula Finkelstein:

n L (cantitatea d elapte/zi= Z-1 x 70 sau 80

n Z = numar de zile de viata

n Se inmulteste cu 70 pentru cei nascuti sub 3250 g si cu 80 pentru cei cu greutate peste 3250 g.

nSe noteaza ca legi:

nin cazul alimentatiei artificiale se va asigura necesarul de 150-180 ml d elichide/kgcorp si 24 h, dar nu s eva depasi in total de 1000 ml lichide/zi

ncantitatea d elapte integral va fi de 100 ml/kgcorp/zi si nu mai mult de 600-800 ml/24h pana la 5-6 luni si 500-600 ml dupa aceasta varsta

nDilutiile de lapte praf care pot fi folosite in alimentatia artificiala

nsunt urmatoarele:

nluna I-a - 8%, iar la laptele de vaca - 2 saptamani si apoi 2/3

nluna a II-a si a III-a - 10%, iar pentru laptele de vaca 2/3 luna a II-a si □ luna a III-a

nluna a IV-a si dupa - 12,5 - 13,5% sau lapte de vaca integral

nFormulele de lapte praf pentru sugari care pot fi folosite in tara noastra sunt urmatoarele:

nformule de lapte pentru sugari - de start

nformule adaptate

nformule hipoalergenice

nformule de lapte pentru sugari - de continuare

npentru sugarii 5-12 luni

nformule tip junior, pana la 3 ani

nformule speciale

npentru prematuri

ndelactozate si partial delactozate, cu proteina din lapte de vaca sau soia

nformule adaptate cu probiotice

nformule adaptate acidulate

nformule adaptate imbogatite cu amidon de porumb, de orez, de cartof

nhidrolizate de proteine

nformule lipsite de acid fenilpiruic, pentru fenilcetonurie

nformule cu probiotice si amestecuri de ulei

nFormulele de lapte de start au:

ncantitatea de proteina redusa la 1,4-1,7g/100 ml

ncompozitie apropiata de laptele de mama

nadaos de cistina si taurina

nraport acizi grasi saturati si nesaturati 1/l

nau suplimente corespunzatoare de Cu si Fe

ndezavantajul ca ele contin beta 2 - lactoglobulina - proteina alergizanta

Cele mai cunoscute preparate pe piata produselor dietetice din
Europa

DENUMIRE COMERCIALA

PROTEINE TOTALE

RAPORT ALBUMINA/ CAZEINA

GRASIMI(g)

HIDRATI CARBON TOTAL (g)

LACTOZA

CALORII

Pre-Aptamil Milupan

670/l

Nutrilon Premium

660/l

Aptamil 1

720/l

Enfamil 1 Mead- Johnson

670/l

Nan Nestle

670/l

Beba 1 Nestle

670/l

Cele mai cunoscute preparate pe piata produselor dietetice din
Europa
(continuare)

DENUMIRE COMERCIALA

PROTEINE TOTALE

RAPORT ALBUMINA/ CAZEINA

GRASIMI(g)

HIDRATI CARBON TOTAL (g)

LACTOZA

CALORII

Morinaga BF (bifidus factor)

670/l

Similac

680/l

Milumil 1

nFormulele de lapte pentru sugari - de continuare sunt destinate sugarilor dupa varsta de 4-6 luni pana la 1-3 ani. Ele se folosesc la 2-3 mese in cadrul alimentatiei diversificate.

n Aceste formule d elapte asigura o ratie echilibrata in cadrul diversificarii.

n Au in compozitie glucide de tip lactoza, dextrina - maltoza si zaharoza. Unele sunt imbogatite cu amidon de porumb, cartof, etc. Aportul de lipide este echilibrat prin adaos de grasimi vegetale si implicit de acizi grasi esentiali. Se asigura aportul indispensabil pentru o crestere rapida prin adaosuri de Ca, P, alte oligoelemente si vitamine, supraalimentare cu Fe.

Cele mai cunoscute preparate de lapte - pentru continuare: Alte preparate: Materna 2, Nutricia 2, Nidal 2

Denumire comerciala

Proteineg

RaportAlb/Caz

Grasimig

Hidrati carbon

Lactoza

DextronMaltoza

Val.Calorica

Aptamil 2

750/l

Milumil 2

750/l

Nutrilon Follow-On

720/l

Morinaga

610/l

Enfamil 2MEAD- Johnson

670/l

nFormule speciale

n Formulele pentru prematuri: Pre:Aptamil, Pre-Nidal, Pre-Guigoz, Alprem, Enfamil Prematur 24, etc.

n Au modificari importante:

nproteine in cantitate mai mare decat in formulele de start

nglucidele reprezentate de 50% lactoza si 50% polimeri de glucoza, pentru a nu interfera cu intoleranta partiala la lactoza a prematurului

nlipidele reprezentate in 50% de MCT - trigliceride cu lant mediu. Stiind ca prematurul are deficiente ale secretiei de lipaza si a ciclului acizilor biliari

nPreparate speciale delactozate sau partial delactozate

n Aceste preparate speciale au in structura proteica cazeina, in principal si este extrasa lactoza din compozitie, care este inlocuita cu dextrina - maltoza, polimeri de glucoza, etc. Cele mai frecvente indicatii sunt:

nrealimentarea dupa bolile diareice acute grave

nintoleranta totala sau cu prag la lactoza

nsindroame de malabsorbtie, care asociaza si intoleranta la lactoza, ex.: criza celiaca

Cele mai folosite preparate delactozate sunt cuprinse in tabelul
alaturat:

nPreparate speciale hipoalergenice

n Aceste tipuri de preparate au in principal proteine partial hidrolizate provenind din laptele de vaca sau frecvent din soia, aceste proteine avand antigenitate diminuata. Principalele lor indicatii sunt:

nalimentatia sugarilor cu risc atopic, cu antecedente familiale de atopie

nalimentatia copiilor cu reactie alergice severe de tip urticarian

ndiversificarea alimentatiei la copii cu atopie demonstrata

nCele mai cunoscute preparate hipoalergenice sunt: Alsoy, Nan

nhipoalergenic, Humana SL, Milupa SOM.

nPreparate speciale de tipul diete semielementare. Sunt preparate in care proteinele sunt hidrolizate, iar suportul glucidic este fara lactoza, fiind reprezentat de dextrina-maltoza si amidon. Sunt preparate fara gluten, avand adaosuri de trigliceride cu lant mediu. Indicatiile lor sunt urmatoarele:

nrealimentarea in diareile acute la sugarul mai mic de 3 luni

nsindroame de malabsorbtie globala sau lipidica

ndiarei grave prelungite, rebele la tratament

nsindrom de intestin scurt congenital sau chirurgical

nmucoviscidoza

ncolestaza cronica

nalergie la proteina din lapte de vaca

nCele mai cunoscute, aflate pe piata noastra dintre aceste preparate

nsunt: Alprem, Alfare, etc.

nIncidente in alimentatia artificiala si mixta

nAnorexia este consecinta concentratiei de lipide din laptele de vaca si laptele praf

nSubalimentatia este consecinta diluarii prea mari a laptelui de vaca, sau nerespectarii indicatiilor din prospect privind prepararea laptelui praf

nSupraalimentatia se produce prin administrarea de preparate din lapte praf in concentratie mai mare decat cea recomandata

nColicile abdominale sunt consecinta prezentei beta-lactoglobulinei in laptele de vaca

nConstipatia apare prin digestia defectoasa a cazeinei din laptele de vaca

nAlergia la proteina laptelui de vaca in care: clinic, sugarul prezinta diaree, varsaturi, colici abdominale, otita medie cronica secretorie, manifestari nazale de tip rinita si conjunctivita alergica. Alteori pot aparea manifestari cutanate.

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

nSupa de legume umata rapid de piureul de legume, carne mixata de vaca si ulei vegetal - la 4 luni pentru cei alimentati artificial si 5-6 luni pentru cei alimentati la san

nFructe (mar, piersica) cu adaos de suc de citrice (lamaie, portocala), suc de legume(rosie, moecov)- la 4 luni si -5 luni

nAlte fructe decat cele mentionate : banane, kiwi se pot folosi dupa varsta de de 9-10 luni (risc de alergie cutanata/respiratorie, imediat sau la distanta). In ceea ce priveste pulpa unor fructe ca pere, prune, pepeni, struguri, cirese - nu se recomanda sugarului (risc de diaree, colon iritabil)

nLa 4 luni, carnea de gaina sau de vita, evitandu-se in general carnea de animal tanar (vitel, pui), care este alergizanta si in plus contine o cantitate mare de gelatina, proteina de calitate inferioara. Carnea de porc este contraindicata pana la 3 ani. Peste (exclusiv peste alb- salau) se poate folosi foarte proaspat dupa 8 luni.

nGalbenusul de ou este util imediat, diversificarea va include treptat o gama mai larga (iaurt, ciulama, budinci, papanasi, branza de vaci, diverse cereale fortificate industrial, etc)

nLa 5 - 5 luni se va introduce branza de vaci la piureul de fructe sau de legume

nLa 5 - 6 luni urmeaza: ficat de pui, iaurt simplu sau cu cereale

nDupa 7 - 8 luni, ideea de a creste granulatia alimentelor impune introducerea de: perisoare de carne fierte in supa, mamaliguta cu branza si unt, sufleuri de legume (dovlecei si conopida), papanasi fierti din branza de vaci, smantana, etc

nIaurtul preparat in casa se poate introduce in alimentatie de la varsta de 6 luni, cu adaos de 5% zahar. Este indicat iaurtul simplu, fara fructe

nExista produse destinate diversificarii alimentatiei sugarilor de tipul piureurilor de fructe sau fulgilor de cereale cu adaosuri de fructe cu sau fara lapte. Ex: Milupa, Nestle, Bebelac, Hero, etc.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2334
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved