Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CREANGA DE AUR - MIHAIL SADOVEANU

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



CREANGA DE AUR - MIHAIL SADOVEANU

In 1929, profesorul Stamatin organizeaza o caravana pe Obarsii pentru a aduna pietre pentru colectiile sale. Intr-o dupa-amiaza, poposind langa o cascada, le spune oamenilor sai ca va invoca spiritul batranului preot pagan care a trait pe aceste locuri. In anul urmator, dupa moartea profesorului, in timpul altei expeditii, se gaseste intre hartiile lui un manuscris adresat povestitorului. Povestea incepe in al cincilea ciclu de la fericitul Zamolxe, cand lumea isi intoarce fata catre o noua lege, cea a izbavitorului Hristos. Primind inchinarea catorva monahi ai lui Zamolxis, Magul Deceneu hotaraste ca invatacelul sau, Kesarion Breb, sa plece in Egipt, intr-o calatorie de initiere. Il sfatuieste sa nu mearga mai departe de Propantida si sa coboare la Bizant, sa intre printre oamenii de acolo pentru a cunoaste imparatia greceasca si oranduielile lui Hristos. Breb este indemnat sa ia atata aur cat ii trebuie, sa coboare in vale sa-si ia un tovaras dintre daci, si sa plece catre Istru pana la Calatis unde va gasi un grec sa-l duca peste mare. In mai, 787 de la Hristos, Kesarion Breb ajunge in Bizant, in Arghiropatria si poposeste in casa unor egipteni. Viziteaza templele lui Dumnezeu, sta de vorba cu jidovii si asiaticii, o vede pe binecredincioasa imparateasa Irina, luptatoarea pentru Ortodoxie care iese din Palatul sfant purtata in litiera, inconjurata de popor. In preajma ei se afla Stavrikie in care Kesarion recunoaste semnul vulpii iar intre poporeni vede priviri strambe si ranjete. Obisnuit sa citeasca pe chipurile oamenilor, recunoaste in imparateasa o putere aspra si flamanda. Cand se intoarce din drum, in fata manastirii Pantelimon vede un alai fara stralucire care asteapta la usa bisericii. Tanarul, impreuna cu insotitorul sau dac, ajuta pe parintele episcop Platon sa deschida poarta manastirii. Episcopul il invita pe tanar sa aiba o intalnire de prietenie cu el. La palatul Elefterion, imparateasa Irina luase sub ocrotite toate icoanele preacuratei fecioare si ale sfintilor si cere monahilor sa acopere cu aur si argint sfintele chipuri. Constantin, tanarul fiu al Irinei, o insoteste fara prea mult entuziasm pe mama sa la slujba. Dupa sfanta anafura, imparateasa se retrage iar Breb stie ca parintele Platon nu va mai putea vedea pe vasilisa decat la hipodrom. Breb si slujitorul aau pleaca la hipodrom unde, in tribuna, imparateasa isi primeste dregatorii si pe episcopul Platon, caruia ii cere sfatul in legatura cu logodna fiului ei cu domnita Rotruda. Il roaga sa implore sfanta Fecioara sa-i arate calea de a gasi cea mai potrivita fata pentru fiul ei. Invita pe preot sa participe la Adunarea ecumenica de la Nikeea. Episcopul il intalneste pe Breb, asa cum ii promisese si calatorul ii prezinta tara din care vine, intentia sa de a ajunge in Egipt impreuna cu insotitorul sau si dorinta de a afla totul despre noua credinta. Platon este impresionat de faptul ca il vede pe slujitorul dac facand semnul crucii la trecerea prin dreptul unui sfant locas si este fericit afland ca legea noua a patruns dincolo de Istru. Facand o analogie a numelui slujitorului dac cu cel al fiului imparatesei care este un desfranat, Platon gandeste ca fiul vasilisei care era mai degraba atras de lupanare si orgii decat de credinta incat cu greu ar putea imparateasa sa-l aduca pe calea ortodoxiei. In timp ce navigheaza pe tarmurile Bityniei impreuna cu calatorul Dac, Platon il sfatuieste da o cunoasca pe logodnica lui Constantin pentru care primise semn de la preacurata. Capitanul ii povesteste lui breb despre povestea ghicitorii nedezlegate si obiceiul existent intre locuitorii oraselor Panaghia si Kefalu. Breb gaseste raspunsul ghicitorii dar al roaga pe capitan sa nu vanda secretul celor din Panaghia. Capitanul a carui intentie nemarturisita este tocmai de a vinde secretul se minuneaza de intuitia lui Breb si cade in genunchi spre a fi iertat. Ajungand la Sakkandion, Platon isi schimba hainele si intra in biserica imparateasca spre a se inchina dar Kesarion ramane langa izvorul cu apa binecuvantata. Deoarece Kesarion ghiceste ca aducatorul unei scrisori catre Platon este Teofan Chirul, acesta se minuneaza nestiind ca el fusese unul din personajele ghicitorii capitanului de pe vas. Evenimentele prin care trece il fac pe tanarul dac sa fie considerat a avea puteri demonice. Mergand spre preafericitul Filaret, prietenul lui Platon, Kesarion si insotitorul sau sunt atacati si pradati dar, fiind dezarmati de victimele lor, acestia se plang ca oamenii fac pomeni pentru sfinti si monahi dar nu se gandesc la oamenii sarmani ca ei care sunt nevoiti sa fure ca sa poata trai. Ajungand la casa lui Kir Agatocle, Breb ii spune pe nume ceea ce il mira stapanul casei. Ii ospateaza pe oaspeti si le vorbeste despre oamenii locului si credinta lor. Afla despre Filaret, considerat unul dintre cei mai bogati oameni ai tinutului ca si-a daruit intreaga avere mostenita de la parinti si daruita de sotia lui, pentru acte de milostenie. Ajungand la casa lui Filaret, Breb ii da scrisoarea de la episcopul Platon. Ii spune ca vine din Dacia, caci acesta intelesese din scrisoare ca este egiptean si el nu cunoscuse pana acum egiptean cu pielea alba si cu ochii verzi. O cunoaste pe nepoata lui Filaret, Maria, careia ii da condurul rosu promitandu-i ca in curand va primi si perechea lui. Pentru a alege mireasa pentru Constantin, viitorul imparat, fusesera trimisi asemenea conduri prin dregatori care-i probasera mai multor fete. Adunand toate pretendentele, marele logofat Stavrikie o alege pe Maria. De la un cersetor, Breb afla amanunte despre viata patriarhului Alexie si faptul ca Maria, aleasa lui Constantin nu este fericita. Platon spune imparatesei Irina despre dezmatul fiului sau si aceasta hotaraste ca acesta trebuie biciuit. Constantin promite sa se razbune pe imparateasa si pe eunucul care l-a tradat. Preacinstitul Filaret refuza sa poarte straie bogate ca ruda apropiata a imparatului si declara ca el a ramas tot cel de la Amnia. In urma unei rascoale, Constantin este declarat imparat dar ramane acelasi desfranat si se razbuna pe sfetnicii credinciosi fostei imparatese. Sotia lui Filaret moare dar tanara imparateasa, Maria, fiica lui, nu poate veni la priveghi nefiind lasata de sotul ei care pleaca la razboi. Invins de durere dupa sotia sa, moare si Filaret. Venita sa-si vada pentru ultima oara parintele, Maria il intalneste pe Kesarion care ii declara dragostea pe care i-o poarta de la prima lor intalnire. Constantin se desparte de sotia sa, Maria, si o aduce la palat pe Teodora, iubita lui secreta pe care o numeste imparateasa. Intors in Dacia, Kesarion participa la ultima intalnire cu Deceneu care moare lasandu-l urmas. Este ultimul dintre slujitorii muntelui ascuns.




Dumbrava minunata

Mia Vasilian, mama vitrega a Lizucai, are musafiri : pe cucoana Emilia si madam Neicu. In asteptarea cafelei, doamnele discuta. Mia Vasilian marturiseste ca este fericita desi se afla la a doua casatorie si sotul ei este mai in varsta decat ea cu cincisprezece ani fiindca acesta ii satisface toate capriciile. Soseste si locotenentul Micus Lazar. In timp ce gazda primeste musafirul, se strecoara in salon Lizuca vrand sa manance serbet. Servitoarea o da afara din porunca mamei vitrege. Batuta si certata, fetita merge la prietenul ei, cainele Patrocle caruia i se plange hotarand sa plece la bunici. Este amiaza cand fetita si cainele parasesc casa parinteasca si oraselul. In drumul ei, Lizuca sta de vorba cu Sora Soarelui si cu Sfanta Miercuri fiindu-i intarita dorinta de a parasi pentru totdeauna casa parinteasca si de a ramane la bunici. Asfintitul soarelui face posibila patrunderea Lizucai in lumea mirifica a povestilor unde este intampinata cu dragoste de vietuitoarele padurii. Fiindca se innopteaza si luna devine stapana lumii, fetita isi gaseste culcus impreuna cu Patrocle, in scorbura unei rachite batrane. Patrocle este avertizat sa caute fantoma cu coarne lungi, de care ea are teama. In dumbrava Buciumenilor, plina de farmec, se petrec lucruri minunate. Totul se transforma intr-o lume de basm si apar: Domnita cea balaie, prichindeii, batraneii, faurarii, diferite animale iesite din peretele unei stanci. Lizuca afla astfel povestea Zanei inchipuirii. Constatand absenta Lizucai, doamna Vasilian trimte pe Elena sa o caute la bunici dar n-o gaseste acolo. Bunicii afla ca fetita a plecat de acasa si o cauta in dumbrava unde stiu ca ea fuge uneori. O gasesc si o aduc acasa. Cand se trezeste, a doua zi, Liziuca regaseste chilioara cea alba de la casa bunicilor in care s-a nascut si a trait cu maicuta ei buna. Linistea este sparta de vocea mamei vitrege si a slujnicei care cer sa li se dea fetita sa o duca acasa. Bunicul le spune ca Lizuca va ramane la el. Gesticuland, femeile atrag spre ele albinele care le alunga din livada, fetita ramanand la bunici, inconjurata de dragostea acestora.








Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4425
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site