Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Cuvantul si contextul

Literatura romana



+ Font mai mare | - Font mai mic



Cuvantul si contextul

Definirea cuvantului se poate face din mai multe perspective, intre care demne de retinut sunt cele psiho-sociologice: 'unitatea de baza a tuturor operatiilor de conservare, de creare si de transmitere a gandirii', si cele lingvistice - ,,element al vorbirii, alcatuit dintr-un sunet sau un grup de sunete, avand un sens si fiind susceptibil de o intrebuintare gramaticala". Gramatica traditionala priveste cuvantul mai degraba intr-o viziune legata de practica actului de comunicare, ca unitate in sine (parte de vorbire: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie, articol) sau ca parte a unui enunt (parte de propozitie: subiect, nume predicativ, atribut, complement).



Indiferent de pozitia adoptata, se impune observatia ca un cuvant, fie monosemantic, fie polisemantic, isi actualizeaza sensurile numai intr-un context dat, astfel incat se vorbeste de sens propriu (sens de baza, sens secundar), si de sens figurat, metaforic.

Sensul propriu, trezeste in mintea vorbitorului imaginea obisnuita, curenta, a unui obiect, actiuni sau insusiri, pe cand sensul figurat presupune un transfer de expresie pe baza unor procedee de expresivitate artistica: metafora, personificarea, hiperbola

Pe de alta parte, sensul propriu de baza este dat de intelesul cu care cuvantul a intrat in limba, iar sensul propriu secundar este reprezentat de o extensie a semnificatiei principale, pe baza unor analogii, asupra unor alte obiecte, actiuni sau insusiri. Daca sensul propriu poate fi inteles si in afara unui context, sensul figurat nu poate fi inteles in afara contextului care are o valoare expresiva:

- Afara ploua foarte tare (sens propriu de baza = actiunea de 'a ploua').

- Ploua cu reclamatii (sens figurat, implicand o personificare subinteleasa; enuntul sugereaza imaginea plastica a unei avalanse de reclamatii).

Coama calului flutura in vant [sens propriu de baza: parul de pe frunte si de pe ceafa].



Se urcase tocmai pe coama dealului [sens propriu secundar: creasta, muchie.).

Parea ca pluteste pe coamele visului [sens figurat, metaforic, implicand o metafora; enuntul sugereaza imaginea plastica a unui tip visator, rupt de realitatea inconjuratoare).

Totodata, se poate vorbi de sensul concret al unui cuvant (obiectul denumit poate fi receptat in mod concret, materializat - poate fi numarat, pipait, cantarit etc.] si de un sens abstract (obiectul denumit nu poate fi materializat in ceva anume - nu poate fi numarat, cantarit, pipait etc.).

Am de rezolvat trei probleme la matematica (sens concret, problemele pot fi precis identificate/ materializate; de exemplu, problemele 12-14, de la pagina .).

Daca nu esti cuminte, vei avea probleme cu ai tai (sens abstract; cuvantul nu denumeste un obiect precis identificat, materializat in ceva anumit).





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2400
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved