Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Dacia literara

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Dacia literara

Publicatie periodica aparuta la Iasi in 1840 sub redactia lui Mihail Kogalniceanu si privita ca manifestare reprezentativa a vremii dar mai cu seama din perspectiva istorica, Dacia Literara reflecta preocuparile intelectuale si sensibilitatea unei epoci simbolizand o unitate etnica (Dacia), lingvistica si teritoriala.    Adoptand denumirea care evoca o straveche unitate (Dacia), revista milita implicit si pentru realizarea independentei, pentru unitatea culturala si nationala a vechii Dacii.




“Introductia“ semnata de Mihail Kogalniceanu in primul numar al revistei este un program care nu a functionat ca instrument de autoritate ci ca un numar de idei acceptate prin consens pentru ca ele exista in modul de a gandi al tuturor pasoptistilor.

“Introductia“ incepe cu o scurta analiza critica a presei si literaturii romane de pana la 1840. Kogalniceanu aduce chiar un omagiu incercarilor anterioare in directia editarii unor foi periodice subliniind totusi faptul ca ele erau dominate de politica si ca au avut o pronuntata “colora locala“ dupa care autorul lanseaza ideea ca “romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti“ intr-un program extrem de limpede“.

Cu alte cuvinte se simtea nevoia unui organ de presa care sa fie “o foaie romaneasca“ care sa se indeletniceasca cu “productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune “.

Aceasta initiativa nu apartine in exclusivitate unei persoane, in speta redactorului responsabil M. Kogalniceanu, ci reprezinta orientarea si spiritul angajat al celor mai reprezentative personalitati ale culturii si literaturii romane din epoca, deci sunt sinteza aspiratiilor unei intregi generatii.

“Introductia“ formuleaza teoria specificului national al literaturii prin realizarea unei literaturi originale pentru ca “traductiile nu fac o literatura“ iar imitatia “omoara in noi duhul national“.

Aceasta literatura originala urma sa se realizeze prin valorificarea artistica a realitatilor romanesti : a istoriei (“istoria noastra are destule fapte eroice“), a naturii (“frumoasele noastre tari sunt destul de mari”) si a folclurului (“obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice”).

Programul nu are numai o justificare estetica ci implicit si o intentie patriotica. Relevarea prin literatura a valorilor spirituale, a glorioasei traditii istorice urmarea sa ofere argumente in lupta de emancipare nationala si sociala. Este pentru intaia data cand literatura se constituie ca termen al demonstratiei legitimitatii revendicarilor nationale. Principiile enuntate capata autoritate si credit prin valoarea beletristicii publicate in paginile revistei.



Indreptarea poetilor si prozatorilor spre trecutul istoric, creatia populara si peisajul natural si social al patriei este o reactie impotriva abuzului de traduceri generat printre altele si de initiativele lui I. H. Radulescu.

Ideea este de circulatie romantica, europeana dar se grefeaza si pe o indelungata traditie autohtona.

Un argument in favoarea faptului ca Introductia nu face decat sa sintetizeze si sa formuleze explicit idei care circulau deja in epoca il reprezinta aparitia inainte de 1840 a primei culegeri de poezii populare, cea a lui Nicolae Pauleti sau a prozei “Aprodul Purice” a lui Costache Negruzzi – anterioara momentului 1840, ca si nuvela “Alexandru Lapusneanul” a aceluiasi Costache Negruzzi, care apare in primul numar al “Daciei literare” (deci simultan cu programul, nu ca un efect al acestuia, ci ca o expresie a aceleiasi preocupari).

In “Introductie” apare pentru prima data si ideea necesitatii criticii literare dupa ce momentul cultural imediat anterior I.H.Radulescu socotea critica nu numai inutila dar si un factor de inhibitie a creatiei afirmand ca : “nu e vremea de critica, copii, e vremea de scris… faceti, iar nu stricati”. In plus apare clar formulata necesitatea unei critici obiective: “vom critica cartea, iar nu persoana”.

Programul “Daciei literare”, devenit programul romantismului romanesc demonstreaza cat se poate de clar spiritul creator al pasoptistului care are revelatia “duhului national” a specificitatii, ajungand adica prin filiera romantica sa redescopere radacinile culturii noastre si sa contribuie in mod esential la constituirea literaturii romane originale, ale carei linii de forta se organizeaza polarizat, asa cu un capat in romantismul european si cu celalalt in traditie: “romantismul romanesc a fost o renastere fecundata de o parte de romantismul occidental si in acelasi timp inviata de mitul propriului sau sange – mitul poeziei populare”(Ion Pillat).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1100
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site