Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic studiat din opera lui Tudor Arghezi: Testament

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Dialectele limbii romane
Dacia Literara in literatura romana
Formarea limbii romane
BALTAGUL de M. SADOVEANU
Originea si evolutia limbii romane
Literatura si stiinta: atractorii stranii
Mihai Eminescu: Luceafarul - parti si comentariu
Tema cuplului- Ion si Ana
Ilustreaza conceptul operational “roman” (traditional sau modern), prin referire la o opera literara studiata
Graiurile limbii romane

Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica.

Poezia este asezata in fruntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite (1927) si are rol de program (manifest) literar, realizat insa cu mijloace poetice.




Este o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului in societate.

Este o arta poetica moderna pentru ca in cadrul ei apare o tripla problematica, specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic, estetica uratului, raportul dintre inspiratie si tehnica poetica.

Se poate vorbi despre o permanenta a preocuparii argheziene de a formula crezul poetic, Testament fiind prima dintre artele poetice publicate in diferite volume: Flori de mucigai, Epigraf, Frunze pierdute etc.

Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual.Textul poetic este conceput ca un monolog adresat unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica mostenire cartea, metonimie care desemneaza opera literara.

Titlul poeziei are o dubla acceptie, una denotativa si alta conotativa. In sens propriu, cuvantul-titlu desemneaza un act juridic intocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte, mai cu seama in legatura cu transmiterea averii sale. In acceptie religioasa,cuvantul face trimitere la cele doua mari parti ale Bibliei, Vechiul Testament si Noul Testament, in care sunt concentrate invataturile apostolilor adresate omenirii. Din aceasta acceptie religioasa deriva sensul conotativ al termenului pe care il intalnim in poezie. Astfel, creatia argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori sau viitorilor truditori ai condeiului.

Metafora „carte” are un loc central in aceasta arta poetica, fiind un element de recurenta.Termenul „carte” are rol in organizarea materialului poetic si semnifica,pe rand, in succesiunea secventelor poetice: realizarea ideii poetice a acumularilor spirituale, poezia este rezultatul trudei, „treapta”, punct de legatura intre predecesori si urmasi, valoare spirituala, rezultat al sublimarii experientei inaintasilor –„hrisovul cel dintai”,”cuvinte potrivite”; „Slova de foc si slova faurita / Imparecheate-n carte se marita” (definitie metaforica a poeziei, in egala masura har si mestesug).



Preocuparea pentru lamurirea diferitelor ipostaze si aspecte ale conceptului poezie (“carte”) se concretizeaza in diversitatea metaforelor asociate acestuia in ansamblul discursului liric: cuvinte potrivite, leagane, versuri si icoane, muguri si coroane, miere, cenusa mortilor din vatra, hotar inalt, o singura vioara, biciul rabdat, ciorchin de negi, slova de foc si slova faurita.

„Cartea” (creatia poetica) si poetul / creatorul / „eu” se afla in stransa legatura, verbele la persoana I singular avand drept rol definirea metaforica a actului de creatie poetica, a rolului poetului: ”am ivit”, ”am prefacut”, ”am luat”, ”am facut”, ”gramadii”, ”iscat-am”. Concretetea sensului verbelor reda truda unui mestesugar dotat cu talent si plasticizeaza sensul abstract al actului creator in planul spiritual.

Organizarea materialului poetic se realizeaza si prin seria relatiilor de opozitie in care intra cartea sau ipostaze ale sale: „Ca sa schimbam acum intaia oara / Sapa-n condei si brazda-n calimara” (instrumentele muncii taranesti si ale muncii intelectuale; izvoarele creatiei poetice si poezia insasi sunt redate prin metafore) sintagme poetice dispuse in serii opuse: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite; „Facui din zdrente muguri si coroane”, „Veninul strans l-am preschimbat in miere”, „Robul a scris-o, Domnul o citeste” (relatia autor-cititor).

Sonoritatile dure ale unui lexic colturos, sugerand asprimea existentei si truda cautarii, sunt conferite si de versficatie (intre traditie si modernitate):strofe inegale ca numar de versuri, cu metrica (9-11silabe) si ritmul variabile, in functie de intensitatea sentimentelor si de ideile exprimate, dar se conserva rima imperecheata.

Opera lui Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine, in conceptia lui Arghezi, un nascocitor, iar poezia presupune mestesugul, truda creatorului. Pe de alta parte, creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine, cat si al tehnicii poetice. Un argument este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana, prin aceasta creatie literara, estetica uratului, arta devenid un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei.

Poezia „Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, cu elemente traditionaliste si moderniste.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5555
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site