Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Miorita (caracterizare pe scurt)

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Miorita

(caracterizare)




Miorita, balada de suflet romanesc, este considerata pe buna dreptate capodopera a literaturii noastre populare.

Dovada a frumusetii ei este si realizarea celor doua portretre, al maicutei si al baciului moldovean, care o apropie de basm prin insusirile lor fizice si morale.

Pe intreg parcursul baladei se contureaza aceste trasaturi, insa nu prin actiune, pentru ca textul este preponderent liric.

Este un portret pictural, static, realizat din linii culori si forme, in contrast cu portretul dinamic al maicutei batrane. In realizarea portretului baciului autorul anonim porneste de la ideea ca destinul sau ilustreaza soarta tuturor oamenilor de a fi muritori, de aici atitudinea calma in fata mortii.

Prin insusirile fizice si morale deosebite, ciobanul moldovean este ales de soarta spre a implini menirea oricarui om: de a se intoare prin moarte, in natura.

Portretul fizic al pastorului se cracterizeaza printr-o frumusete aproape nepamanteasca. Ideal de frumusete tinereasca, tulbura si farmeca in acelasi timp: zvelt, delicat, gingas si fermecator.

Bogatia materiala, urmare a virtutilor morale si fizice se implineste intr-un chip minunat, realizat de maicuta batrana pentru ca doar sentimentele si disperarea cautarii cuprind in cuvant aceasta frumusete:

„Mandru ciobanel,/ Tras prins prin inel;/ Fetisioara lui,/ Spuma laptelui;/ Mustacioara lui,/ spicul graului;/ Perisorul lui,/ Pana corbului;/ Ochisorii lui,/ Mura campului;”

Frumusetea ciobanului este sugerata prin inversiunea „mandru ciobanel”, metafore: „spicul graului”, „pana corbului”, „mura campului”, diminuteve folosite de omul din popor cand este impresurat de durere asemeni maicutei: „ciobanel”, „fetisoara”, „perisor”, „mustacioara”.

Baciul apare asemeni unui Fat-frumos al basmelor noastre, insusirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun si pe cele morale.

Gingasia si delicatetea nu sunt numai trasaturi fizice, ci si morale. Acestora li se adauga devotamentul, dragostea si pasiunea pentru meserie.

El este atasat de si cainilor sai credinciosi si mioarelor, toate acestea explicand dorinta de a fi inmormantat „In strunga de oi,/ Sa fiu tot cu voi;/ In dosul stanii/ sa aud cinii/.” De mioara sa nazdravana il leaga o prietenie omeneaca, de aceea i se adreseaza cald, ocrotitor si duios, „Draguta mioara”. Sentimentele dintre ei sunt reciproce, deoarece si oita sufera cumplit la aflarea complotului.



Iubitor de frumos si senzibil, deoarece sa devina nemuritor prin cantec si o roaga sa-i puna la cap cele trei fluierase: de os, de fag, de soc.

Inzestrat cu o stapanire de sine iesita din comunsi dovedind mult curaj, el nu-si ia masuri de aparare in momentul in care afla de complotul urzit impotriva sa, ci mediteaza asupra posibilei disparitii si isi concentreaza moartea ca pe o nunta cosmica. Astfel isi exprima atat dragostea fata de natura, cat si conceptia sa asupra vietii si a mortii, atitudinea lui fiind de un calm crestinesc, moartea fiind acceptata ca un sfarsit firesc al omului. Viata lui se stinge la apus de soare, timp prielnic sacrificiului si in mitologie.

Sub aspect compizitional portretul sau se constituie pe doua planuri principale, cel al prezentarii directe a insusirilor fizice asa cum exista ele in inima si in mintea mamei, dar si cel ideatic, care evidentiaza modul de a gandi, de a privi si de a concepe viata si moartea.

Acestora li se adauga o pecizare directa a autorului anonim referitoare la starea materiala a personajului „mai ortoman” care este motivul invidiei celorlalti doi ciobani.

Frumusetea morala reiese si din faptul ca cere ciobanilor ucigasi sa-si faca o datorie morala nescrisa intre ciobani, demonstrandca nu este suparat pentru gestul lor.

Alaturi de aceste mijloace si procedee artistice folosite la realizarea portretului baciului moldovean, contribuie in mare masura si modurile de expunere: dialogul si descrierea si indeosebi modologul care predomina.

Din pretretul ciobanului reiese mai degreaba un protest puternic impotriva unei morti premature, nedrepte si obscure.

Prin oate aceste calitati desebite, eroul trezeste in sufletul ascultatorului nu compasiune, si admiratie si pretuirea deoarece el intruchipeaza insusirile alese ale omului din popor, cu o gandire si inteslegere profunga a fenomenelor.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1274
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site