Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ROMANUL MODERN SUBIECTIV - CAMIL PETRESCU - ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




ROMANUL MODERN SUBIECTIV CAMIL PETRESCU ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI





Context literar. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman subiectiv. Din punctul de vedere al continutului, romanul subiectiv este predominant analitic, iar actiunea este discontinua, cu reveniri si anticipari in timp.

Referitor la tehnica narativa, naratorul este inlocuit prin personajul-reflector, iar naratiunea este preponderent la persoana intai, deci subiectiva, luand deseori forma confesiunii. Principalul conflict are loc in constiinta personajelor.

Romanul a aparut in 1930, si alaturi de scrierile lui Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu si ale lui Anton Holban ilustreaza tehnica jurnalului intim ca model romanesc al constiintei subiective si al naratiunii la persoana intai.

Specificul speciei. Romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este descrierea monografica a unei iubiri, conflictul principal dezvoltandu-se in plan sufletesc. Problematica si formula estetica sunt inedite in spatiul literaturii romane interbelice.

Titlul indica cele doua parti ale romanului, unite de prezenta unei singure constiinte narative.

Temele principale ale romanului sunt iubirea si razboiul.

Rezumat

Romanul incepe cu un capitol intitulat La Piatra Craiului, in munte si il prezinta pe Stefan Gheorghidiu, concentrat in linia Carpatilor.

La popota ofiterilor are loc o discutie despre un barbat din inalta societate care isi ucisese nevasta necredincioasa si fusese achitat. Iritat de raspunsurile camarazilor sai, Gheorghidiu incepe sa rememoreze relatia lui cu Ela, sotia sa, retraind si sistematizand intamplari trecute.

in capitolul Diagonalele unui testament, Gheorghidiu povesteste cum a cunoscut-o pe Ela, cea mai frumoasa studenta de la Litere. Student la Filozofie, el e magulit de iubirea fetei. Casatoria lor e linistita atata vreme cat duc o existenta modesta. Gheorghidiu primeste insa o mostenire neasteptata si viata cuplului se schimba. Ela incepe sa fie preocupata de lux si de intalniri mondene.

Cu ocazia unei excursii „ in banda', la Odobesti, se declanseaza criza de gelozie a lui Gheorghidiu, care incepe sa se indoiasca de fidelitatea sotiei. Asezarea Elei langa G., un avocat obscur, dar barbat monden, gesturile familiare dintre cei doi, plimbarile cu masina sunt intamplari pe care eroul le analizeaza si care ii provoaca suferinta. Stefan ii reproseaza Elei comportamentul, intre ei intervine o tensiune nefireasca si o vreme nu-si vorbesc. Se impaca si petrec o luna de vis la Constanta.

incepe razboiul si Gheorghidiu este concentrat vreme de doua saptamani la Azuga. Venit pe neasteptate acasa, intr-o noapte, n-o gaseste pe Ela. Ea soseste dimineata pe la opt si el, fara sa-i asculte explicatiile, ii propune de divorteze. Ela accepta, dar dupa un timp cei doi se revad. Concentrat la Dambovicioara, Gheorghidiu aranjeaza ca Ela sa-si petreaca vara la Campulung, la o cunostinta. Ea ii scrie aproape in fiecare zi (capitolul Intre oglinzi paralele).

Capitolul Ultima noapte de dragoste incheie prima parte a
romanului. Ela il cheama „negresit' la Campulung, unde ii destainuie
ingrijorarea pentru situatia ei materiala, in cazul in care el ar muri pe
front. ii cere sa-i treaca pe numele ei o parte din contul de la Banca,
intamplator insa Gheorghidiu il vede in oras pe G. si din acel moment
nu se mai indoieste de legatura dintre el si Ela. Vrea sa se razbune si
sa-i impuste pe amandoi, dar se intalneste cu ajutorul comandantului
care il obliga sa mearga impreuna la regiment. Pe drum, fara sa stie
nimic de framantarile lui Gheorghidiu, colonelul ii povesteste diferite
anecdote despre acelasi Gregoriade.

A doua zi, Romania intra in primul razboi mondial.

A doua parte a romanului prezinta jurnalul de campanie al lui Stefan Gheorghidiu. in capitolele intaia noapte de razboi, Fata cu obraz verde, la Vulcan, intamplari pe apa Oltului sau Post inchinat la Cohalm sunt prezentate intamplari reale din razboi. Sublocotenentul Gheorghidiu descopera in razboi realitatea pe care n-o banuia. ,,Morti de foame si de sete', istoviti de efort, ascultand ordine adesea contradictorii, soldatii inainteaza sub iminenta mortii. Pentru Gheorghidiu, razboiul e o alta existenta, pe care el o traieste cu toata luciditatea: „N-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva, ca aceea pe care o voi face, de la care sa lipsesc ', noteaza el.



Imagini vizuale si auditive puternice, impresionante, explozii naucitoare, vajaituri, o ploaie de obuze e tot ce omul poate percepe in

timpul luptelor. Capitolul Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu este unul dintre cele mai dramatice. Retragerea armatei in fata inamicului consemneaza dezastrul: „e ca la inceputul lumii'.

Ranit si internat in spital, Gheorghidiu revine in Bucuresti, unde se intalneste cu Ela. intrebarile nu l-au parasit, dar acum este indiferent, ,, chiar daca e nevinovata'.

Gheorghidiu se desparte de Ela daruindu-i casele de la Constanta, bani, tot ce e in casa, carti, obiecte de pret, lucruri personale, amintiri: „Adica tot trecutul'.

Structura - compozitie. Romanul este alcatuit din doua carti: prima avand 6 capitole, cea de-a doua, 7.

Prima carte, un monolog, relateaza despre iubirea dintre Stefan Gheorghidiu si Ela, iar cea de-a doua este jurnalul de front al eroului. Ceea ce uneste cele doua parti care pot fi considerate doua romane diferite, este, in afara eroului, care parcurge cele doua experiente, un artificiu compozitional.

Romanul incepe cu partea a doua, scena de la popota ofiterilor fiind ulterioara evenimentelor din cartea intai. Iubirea este analizata in constiinta eroului, care diseca faptele si le analizeaza. Perspectiva este deci subiectiva si ea se prelungeste si in partea a doua a cartii. in partea a doua exista insa si un plan obiectiv, fundalul razboiului, in care se consuma o alta experienta a lui Gheorghidiu.

Desi sunt deosebite, in cateva cazuri aceste planuri interfereaza. Conflictul principal este in plan psihologic, interior. Conflictul exterior, intre erou si societate este conditionat de cel interior.

Structurandu-si cartea pe o idee sau pe o pasiune (gelozia), Camil Petrescu introduce in literatura noastra o noua problematica si o formula estetica inedita pe care o teoretizeaza in studiul Noua structura si opera lui Marcel Proust.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). in comparatie cu naratiunile traditionale, romanul este modern prin viziunea autorului si perspectiva naratorului.

Autorul apare in cateva note de subsol (in capitolul Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu), plasandu-se astfel in afara textului: Naratiunea fiind la persoana intai, naratorul se identifica cu personajul principal, deci cu Stefan Gheorghidiu.

Caracterizarea personajului

Stefan Gheorghidiu este o natura reflexiva, un intelectual sensibil

obisnuit sa interpreteze si sa comenteze realitatile. Iubirea dintre el si

■ Ela este analizata in toate fazele ei cu luciditate. Dragostea este pentru

el o problema de cunoastere. El isi da seama ca nu se poate realiza

„decat intr-o dragoste absoluta'.

Dar, in relatia cu Ela, Stefan e marcat de incertitudini. Iubirea e

pentru el ,,un proces de autosugestie Iubesti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita. '



Dupa ce mosteneste de la unchiul Tache averea care il pune la adapost de grijile vietii, Stefan sesizeaza o schimbare in comportamentul Elei, un fel de involutie. Eroul descopera o alta femeie: frivola, superficiala, uneori vulgara. Probele care arata ca Ela il insala sunt analizate cu minutiozitate. Cele favorabile ei - de asemenea. La sfarsit, el primeste chiar o scrisoare anonima care ii certifica adulterul Elei, dar el inca se indoieste: „Si totusi imi trece prin minte, ca un nor de intrebare Dar daca nu e'udevarat ca ma insala7 daca din nou am acceptat o serie gresita de asociatii? '

Trecut acum insa prin experienta dura a razboiului, eroul simte ca s-a pierdut in framantari marunte: „Ma gandesc halucinat ca as fi putut ucide pentru femeia asta ca as fi fost inchis din cauza ei, pentru, crima '.

Stefan Gheorghidiu presupune chiar un dialog, in care - in urma presupusei crime -, vazand-o pe Ela, un comesean ar fi rostit aceasta replica definitorie: „- A pentru asta? Ce-a gasit la ea, draga? sa ucida pentru ea nu mai putea gasi alta la fel?'

Particularitati stilistice. Camil Petrescu se considera un scriitor anticalofil (care nu e interesat de scrisul frumos). Cu toate acestea, romanul Ultima noapte demonstreaza ca autorul era interesat de expresia adecvata, de nuantarea ideilor, de precizia terminologica. Uneori limbajul este sententios, rezultat al interferentei filozofiei cu psihologia.

intr-o discutie cu Anisoara, verisoara sa, Gheorghidiu vorbeste astfel: „Obiectivitatea e necesara numai in actul judecatii, cere adica sa nu ai interese contrare si sa iei toate masurile de precautie intelectuala. Dar astea sunt de domeniul inteligentei si al onestitatii, nit al indiferentei sufletesti'.

Receptare critica

„Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi e un perfect roman stendhalian. Din capul locului demareaza sub semnul acesta. Dupa incidentul de la popota, de la inceputul romanului, conceptia despre iubire si moarte exprimata de Gheorghidiu e o teorie a pasiunii de cel mai pur spirit stendhalian.'

(Alexandru Paleologu, Spiritul si litera)

„In partea a doua insa, eroul se salveaza de drama incertitudinii amoroase printr-o experienta colectiva.' (Mircea Zaciu, Glose)

Fragment semnificativ comentat

„N-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva [] de la care sa lipsesc, mai exact sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc []. Cu

un eu limitat, in infinitul lumii, nici un punct de vedere, nici o stabilitate de raporturi nu mai era posibila si deci nici putinta de realizare sufleteasca. '

Stefan Gheorghidiu nu vrea sa lipseasca de la nici „o experienta definitiva', pentru ca, altfel, n-ar avea „putinta de realizare sufleteasca'.

Eroul este, ca intelectual, insetat de cunoastere absoluta. in relatia cu Ela el va incerca iubirea absoluta, asa cum, ulterior, pe front, el va cunoaste o alta experienta-limita, cea a mortii.

in Romanul romanesc interbelic, Pompiliu Constantinescu spune ca ,,Gheorghidiu e cre~at^din pasta acelorasi «suflete tari», epigoni ibsenieni, rataciti in viata si inadaptati la compromisuri, stapani pe o minte geometric organizata, dar descompusi de asaltul insidios al iubirii '.

„O experienta definitiva' este pentru Gheorghidiu un eveniment, o
intamplare care poate sa-i marcheze profund existenta. Pentru eroul lui
Camil Petrescu astfel de experiente sunt iubirea si razboiul. Prin
asemenea experiente, eroul se autocunoaste si isi depaseste „eul
limitat'.
(G.A.)







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1537
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site