Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Moara cu noroc - Ioan Slavici - comentariu

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Moara cu noroc - Ioan Slavici - comentariu

Nuvela este specia epica in proza, cu actiune mai ampla decat a povestirii,conflict consistent si personaje puternic individualizate. Actiunea consta dintr-o intriga puternica cu un conflict sustinut, materializata intr-o compozitie riguroasa,coerenta dar concisa ,care focalizeaza, de regula, asupra unui personaj principal si are ca scop caracterizarea acestuia.




Clasificarea nuvelei:din puct de vedere al continutului: istorica: “Alexandru Lapusneanu” – Costache Negruzzi, fantastica –“La tiganci”, Mircea Eliade, realista: “Moara cu noroc”, Ioan Slavici, nuvela psihologica: “ In vreme de razboi”, I.L. Caragiale; din punct de vedere al curentului literar carui ii apartine: clasica, romantica, iluminista, realista, modernista; din punct de vedere al perspectivei naratorului: obiectiva, subiectiva.

Nuvela psihologica se individualizeaza prin tipul de conflict,insistandu-se asupra celui interior,pe schimbarile caracteriale si comportamentale ale personajului, pe devenirea acestuia, dictata de un mediu nepropriu individului, descrisa in maniera tipic realista, “ca felie de viata”, “dosar de existenta”.
Este tratata parvenirea individului intr-o societate pentru care nu este pregatit, pe care doreste sa o inteleaga si sa I se integreze, acte in care esueaza, totodata dezumanizandu-se treptat.
Analiza starilor constientizate ale personajului ne conduce spre cheia in care este indicat sa fie lecturata o astfel de nuvela.Frica, obsesia banului, alienarea, erosul, fiecare dintre acestea ar putea constitui tema operei.

Ioan Slavici, fiul cojocarului Savu Slavici, s-a nascut in localitatea Siria in Ardeal, a invatat atat in tara cat si in strainatate, unde a studiat Dreptul la Budapeste si Viena, a fost presedintele asociatiei studentilor romani din strainatate.S a imprietenit cu Eminescu si a facut parte din cercul “ Junimii”, a fost colaborator al revistei “ Convorbiri literare”, redactor al ziarului “ Timpul”, al ziarelor “Vatra”, “ Tribuna Romaneasca” din Sibiu, profesor de istorie, director al azilului de copii “Elena doamna”.

“ Moara cu noroc” este o nuvela realista, psihologica, publicata in anul 1881, in “Deutsche Revue”, intr o traducere a lui Mite Kremnitz, in acelasi an nuvela a fost publicata in limba romana in “ Convorbiri literare”, apoi in volumul “ Novele din popor”, primul voulm al lui Slavici.

Tilul evidentiaza locul desfasurarii actiunii(carciuma din tinutul Ineului): Moara cu noroc. Totodata titlul evidentiaza motivul destinului, noroc insemnand si soarta, titlul este ironic intrucat soarta personajelor este una tragica, de accea ar fi fost mai potrivit ca nuvela sa se numeasca “Moara cu nenoroc”.

Tema operei este degradarea fiinte umane datorita patimii pentru avere.

Expozitiunea infatiseaza situatia in care se aflau cizmarul Ghita, sotia sa Ana si familia acestuia. Cizmarul locuia intr-un sat din tinutul Ineului impreuna cu sotia, cei doi copii si soacra. Duceau o viata linistita dar erau saraci. Dornic sa I ofere familiei o existenta mai buna Ghita a hotarat sa ia in arenda Moara cu noroc si sa se mute acolo cu toti ai lui, incepand de la Sfantul Gheorghe. Moara cu noroc era o carciuma din tinutul Ineului si se gasea la intretaierea a doua drumuri comerciale, insa departe de alte asezari omenesti.

Ghita si familia lui se muta la Moara cu noroc si pt o perioada se bucura de roadele muncii lor.

Intriga prezinta venirea lui Lica Samadaul, seful porcarilor din tinut la Moara cu noroc. Samadaul ii cere lui Ghita sa devina omul lui, iar carciumarul intelege repede ca nu putea sa ramana la Moara cu noroc fara acordul lui Lica.

Desfasurarea actiunii, Ana il previne pe Ghita sa nu devina asociatul lui Lica, dar acesta nu tine cont de avertismentele sotiei sale. Carciumarul este cuprins din ce in ce mai mult de patima banilor castigati datorita lui Lica.

Ghita primeste porci furati de la Lica, apoi accepta sa-I spele banii obtinuti pe cai necinstite, primind in schimb o cota-parte. Depune marturie mincinoasa in procesul in care Samadaul era judecat pt talharie si crima si-l informeaza pe Samadau in legatura cu sosirea la han a unei vaduve bogate, ucise ulterior de Lica. In acelasi timp Ghita se teme pt viata lui si pt viata celor apropiati, isi cumpara doua pistoale, isi ia doi caini si mai angajeaza o sluga, dandu-si seama ca era vulnerabil si ca Lica ar fi putut oricand sa-l ucida. Se instraineaza de sotia lui, iar Ana devine dispretuitoare fata de lacomia lui Ghita, il apreciaza in schimb pe Lica pt ca este un om puternic si obtine intotdeauna tot ce isi doreste.

Ghita isi da seama ca lacomia l a tranformat, are crize de constiinta, regreta instrainarea fata de sotie si vrea sa se razbune pe Samadau. Se imprieteneste cu jandarmul Pintea, pe care il invita deseori la Moara cu noroc, gandindu se ca jandarmul avea o aversiune fata de Samadau.

Punctul culminant, Ghita o lasa singura pe Aana cu Lica si merge sa-l anunte pe jandarm ca Lica avea asupra lui bunurile jefuite si banii furati. Cei doi se intorc prea tarziu la han intrucat Lica plecase, gelos Ghita o ucide pe Ana si este la randul sau ucis de Raut, omul lui Lica. Moara cu noroc este incendiata.



Deznodamantul, Samadaul urmarit de jandarm prefera sa se sinucida decat sa fie prins, carciuma arde pana la temelii, iar singurii care scapasera au fost batrana si copii, care plecasera de Pasti de la carciuma.

Aceasta nuvela are o structura clasica fiind formata din capitole, deasemena are o structura simetrica intrucat incepe si se incheie cu vorbele intelepte ale batranei, vorbe ce se refera la destinul omului.

Incipitul introduce tema destinului si anticipeaza morala operei, intreaga evolutie a cizmarului Ghita, care alege sa ia in arenda hanul “La moara cu noroc” pt a dobandi avere, ilustreaza ceea ce batrana cu experienta unei vieti traite in liniste stie deja “omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit.Incipitul contrasteaza puternic cu finalul.

Finalul prezinta soarta tragica a personajelor, reia tema destinului uman si evidentiaza deasemenea caracterul moralizator al aceste proze,prezinta deasemenea imaginea batranei, stand pe o piatra langa ruinele fumegane ale hanului si langa oasele albe iesite din cenusa. Batrana nu pare a intelege adevarata grozavie a intamplarilor, destinul fiicei si a ginerelui n-o surprinde si de aceea pare a se resemna : “ se vede ca au lasat ferestrele deschise, zise ea intr-un tarziu. Simteam eu ca nu are sa iasa bine, dar asa le-a fost data. Apoi ea lua copii si pleca mai departe”.

Intamplarile infatisate in cele 17 capitole ale nuvelei respecta ordinea cronologica si se desfasoara pe doua planuri, planul exterior, al actiunii, si planul interior, plan ce urmareste transformarile sufletesti ale eroului. Naratiunea utilizeaza in paralel atat tehnica inlantuirii, cat si alternanta; intre cele 2 planuri conflictele puternice sunt atat exterioare cat si interioare. Conflictele exterioare se produc intre Ghita si celealte personaje. Conflictele interioare se dau intre fondul de om cinstit si dorinta de imbogatire, intre constiinta si patima.

Naratorul este obiectiv, impersonal, fapt caracteristic prozei realiste, relatarea se face la persoana a 3 a, modurile de expunere utilizate sunt naratiunea, dialogul, descrierea si mai putin monologul, care are rolul de a infatisa conflictele interioare. Totodata se observa ca Slavici utilizeaza stilul indirect liber pt a prezenta trairile sufletesti ale eroului( Slavici e al doilea scriitor roman care utilizeaza stilul indirect liber in proza).

Stilul lui Slavici se caracterizeaza prin oralitatea limbajului. Sursele oralitatii sunt utilizarea stilului direct cu marcile adresarii directe(dialog), dar si utilizarea stilului indirect liber, iar la nivel lexical folosirea regionalismelor si a cuvintelor populare “peleaga”, “samadau”, “muiere”, “dumineca”.

Ghita este personaj principal, fictiv, complex, prezentat in evolutie, initial este cizmar sarac, dar decide sa ia in arenda „moara cu noroc”. Potretul fizic este conturat cu ajutorul catorva trasaturi semnificative, descrise din perspectiva naratorului, „ghita este inalt si spatos” si e voinic intrucat luandu-si sotia in brate „o purta ca pe o pana subtirica”

Ghita e casatorit cu Ana de mai multi ani si au impreuna doi copii, desi e cinstit si harnic nu reuseste sa le creeze conditii deosebite celor din familia sa, intrucat oamenii din satul in care traieste cizmarul erau saraci. Ghita considera saracia drept lipsa deminitatii, cand se muta la moara Ghita se dovedeste harnic si priceput si reuseste sa puna afacerea pe roate; cu toate ca-si iubeste sotia, nu asculta cand Ana il previne sa nu se intovaraseasca in vreun fel cu Samadaul.

Inteligent realizeaza imediat ca nu putea ramne la Moara cu noroc carciumar, fara consimtamantul lui Lica, lacom accepta sa faca mai multe compromisuri pt a se imbogati rapid, temator isi da seama ca este vulnerabil si pt a-si apara familia de Lica Samadaul cumpara 2 caini si o pereche de psitoale si isi mai ia o sluga. Datorita lui Lica Samadaul care ii accentueaza patima pt inavutire, Ghita se dezumanizeaza din ce in ce mai mult. Mai intai devine inchis in el, morocanos, se indeparteaza de familie, accepta animale furate de la Lica, spala bani pt porcar, depune marturie falsa pt a-l scapa pe Lica de inchisoare. Devine complice la crima si talharie, are momente in care constiinta lui se trezeste si Ghita isi da seama cat de mult a decazut. Se simte neputincios si vulnerabil, sotia-l dispretuieste consideranu-l las, spunand ca e „o muiere imbracata in haine barbatesti”. La randul sau Lica il considera un om deosebit si are satisfactia faptului ca a reusit sa-l corupa, totusi nu are incredere in el. Deasemnea Ghita le spune copiilor, cuprins de sentimentul vinovatiei ca a devenit un om ticalos. Are constiinta vionavatiei si a decaderii sale. In loc sa se indrepte Ghita realizeaza ca nu mai are cale de intors si dornic de razbunare se imprieteneste cu jandarmul Pintea pt a a-l prinde pe Samadau cu banii si obiectele furate asupra lui.



Complet dezumanizat o impinge pe sotia lui in bratele Samadaului folosind-o drept momeala, apoi o ucide fara mila „simt numai ca mi sa pus ceva de-a curmezisa in cap si ca nu mai pot trai, iar pe tine nu pot sa te las vie in urma mea”.

Dupa moartea Anei, Ghita e ucis la randul sau de Raut, omul lui Lica. Finalul demonstreaza caracterul moralizator al operei intrucat scriitorul transmite astfel un mesaj clar referitor la consecintele tragice ale patimii pt avere.

Lica Samadaul, personaj secundar, fictiv, complex, negativ; Lica este un personaj malefic si nu este prezentat in evolutie. El e seful porcarilor in tinutul Ineului. Trasaturile lui fizice evidentiaza asprimea, rautatea, dar si bogatia „ Lica un om la 36 ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi()poarta camasa subtire si alba, ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint si bici de carmajin”.

Are un statut superior porcarilor din tinut. Intra in conflict cu Ghita. Trasaturile morale reies in mod direct prin autocaracterizare, e caracterizat in mod direct de catre Ana, atunci cand aceasta il previne pe sotul ei sa nu devina tovarasul lui Lica, direct de narator care spune ca este un porcarc cu stare „capabil sa gaseasca urechea grasunului furat chiar si-n oala cu varza”.

Trasaturile sale reies in mod indirect prin relatia sa cu Ghita, Lica exercita o influenta malefica asupra hangiului pe care il corupe intiuindu-i slabicunea pt bani „tu esti om cinstit Ghita, si am facut din tine om vinovat”. E capabil sa faca orice pt bani si de accea jefuieste, ucide, raspandeste frica si teroare in tinut, ucide din placere si e capabil sa omoare pe cineva fara a avea o motivatie clara „acum sangele cald e un fel de boala care ma apuca din cand in cand”, e violent si razbunator „ ce grozava e placerea de a-l lovi pe omul care te supara, de a-l lovi tare ca sa-l sfarami cand te-a atins cu o vorba ori u o privire”. De la prima aparitie, Lica se comporta ca un stapan absolut peste oameni si locuri, autoritar, apoi se prezinta cu cinism si brutalitate: 'Eu sunt Lica Samadaul, multe se zic despre mine si multe vor fi adevarate si multe scornite [] de Ia mine nimeni nu cuteaza sa fure, ba sa-1 fereasca Dumnezeu pe acela care as crede sa-l pot banui'. Din relatiile lui cu celelalte personaje reies si alte trasaturi ale personajului. Lica se dovedeste bun cunoscator de oameni, mizeaza pe patima lui Ghita pentru bani, exercita asupra celorlalti si mai ales asupra Anei o fascinatie diabolica, desi aceasta il simte 'om rau si primejdios'.
E crud, ucide persoane fara nici o mila, e lipsit de orice valoare morala si-l dispretuieste pe Ghita pt ca isi iubeste sotia, e curajos si pune libertatea mai presus de viata lui, in consecinta se sinucide pt a nu fi prins.

Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist, Ghita, si antagonist, Lica.
Ghita se dovedeste la inceput harnic si priceput, iar primele semne ale bunastarii si ale armoniei in care traieste familia nu intarzie sa apara.
Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, un personaj ciudat, carismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Personajul este portretizat de narator: „Lica, un om ca de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc. Lica era porcar, insa dintre cei care poarta camasa subtire si alba ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint si bici de carmajin []Orgoliul lui Lica e unul de stapan care nu doar isi subordoneaza oamenii, dar se substituie destinului lor. Lica isi impune inca de la inceput regulile: „Eu sunt Lica Samadaul Multe se zic despre mine, multe vor fi adevarate si multe scornite. [] Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce face, si voiesc ca nimeni in afara de mine sa nu stie. Cred ca ne-am inteles”. Ana, nevasta lui Ghita, intuieste ca Lica este un „om rau si primejdios'.
Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui, si nici tentatiei imbogatirii.
Mai intai, Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale, isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o sluga, pe Marti, „un ungur inalt ca un brad'.
Insa din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, proces analizat cu maiestrie de Slavici. Devine „de tot ursuz', „se aprindea pentru orisice lucru de nimic', „nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el, iar cand se mai juca, rar, cu Ana, „isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra”t. Devine mohorat, violent, ii plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neinteleasa fata de Ana pe care o ocrotise pana atunci, se poarta brutal cu cei mici. La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii, pentru ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica. Prin intermediul monologului interior sunt redate framantarile perso­najului: „Ei! Ce sa-mi fac Asa m-a lasat Dumnezeul' Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea? Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare'.
Datorita generozitatii Samadaului, starea materiala a lui Ghita devine tot mai infloritoare, numai ca omul incepe sa-si piarda increderea in sine. Tocmai de aceea devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. Cu toate acestea, intelegerea dintre el si Lica, marcheaza pentru Ghita inceputul obisnuitii cu raul. Isi indeamna sotia sa joace cu Lica, aruncand-o definitiv in bratele acestuia, distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el, ajungand sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil. Retinut de politie, lui Ghita i se da drumul acasa numai pe „chezasie'. Axa vietii lui morale se frange si, intr-o scena de un patetism sfasietor, ii cere iertare Anei: „- Iarta-ma, Ano! ii zise el. Iarta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului'. in alt rand, sarutand pe unul dintre copii, le spune: „Sarmanilor mei copii, voi nu mai aveti, cum avusesera parintii vostri, un tata om cinstit. Tatal vostru e un ticalos'.
Prin faptul ca jura stramb la proces, acoperindu-i nelegiuirile lui Lica, Ghita devine complice la crima. Hotaraste totusi sa-1 dea in vileag pe Lica, cu ajutorul lui Pintea. Nu este sincer insa nici cu Pintea si acest lucru ii va aduce pieirea. Ii va oferi dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica, numai dupa ce isi va putea opri jumatate din sumele aduse de acesta. De fapt, greseala lui Ghita este ca nu reuseste sa fie onest pana la capat nici fata de Lica, nici fata de Pintea. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care, orbit ele furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, isi arunca sotia, la sarbatorile Pastelui, drept momeala, in bratele Samadaului. Spera pana in ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influentei malefice a acestuia. Dezgustata insa de lasitatea lui Ghita, care se instrainase de ea si de intreaga familie, intr-un gest de razbunare, Ana i se daruieste lui Lica deoarece, in ciuda nelegiuirilor comise, Lica e „om', pe cand Ghita „nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti!'. Dandu-si seama ca sotia 1-a inselat, Ghita o ucide pe Ana. La randul lui, Ghita este ucis de Raut, din ordinul lui Lica. Iar Lica, pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, se sinucide izbindu-se cu capul de un copac. „Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savarsite'.
Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii, fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul, prin vorbeie batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: „Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data'.



Deoarece este o specie epica de intindere medie, cu un singur plan narativ, un conflict consolidat, o Intriga bine evidentiatasi cu personaje puternic conturate, unele dintre ele complexe, opera literara 'Moara cu noroc' de Ioan Slavici este o nuvela. Introspectia si observatia psihologicape care Slavici le manifesta in sondarea personajelor, precum si pedepsirea exemplara a acestora, definesc opera ca nuvela psihologica. Limbajul artistic. Opera lui Ioan Slavici are un profund caracter popular, atat prin tematica, prin conceptia morala, cat si prin dragostea lui pentru sufletul omenesc.
El este un adevarat maestru in construirea dialogurilor si a monologurilor interioare, prin care sondeaza sufletul omenesc, analizeaza reactiile, trairile interioare, gandurile personajelor.
Desi a fost acuzat de folosirea excesiva a regionalismelor, stilul lui Slavici are o oralitate asemanatoare cu aceea a lui Creanga, dand impresia de 'spunere' a intamplarilor in fata unui auditoriu, mai ales ca si el intervine deseori in naratiune fie prin exclamatiisau interogatii retorice, fie prin proverbe sl zicatori.

Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica, deoarece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul interior al personajului principal, urmareste procesul instrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.

Conform opiniei lui Calinescu, ”Moara cu noroc” este “o nuvela solida cu subiect de roman”.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 873
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site