Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Prezinta constructia discursului narativ intr-o opera literara studiata (povestire sau basm cult)

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Prezinta constructia discursului narativ intr-o opera literara studiata (povestire sau basm cult), prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative, episod, alternanta, inlantuire, incipit, final, pauza descriptiva, elipsa.





Ion Creanga ocupa un loc aparte intre scriitorii nostri clasici. Operele sale, inclusiv cele de factura fantastica, realizeaza o fresca a vietii taranului roman.

“Povestea lui Harap-Alb” este o opera epica in proza, un basm cult original, publicat in “Convorbiri literare” in august 1877. Potrivit unei statistici din 1964, povestea a fost tradusa in nu mai putin de 26 de limbi.

Discursul narativ al “Povestii lui Harap-Alb” contine elemente specifice ca: incipit, final, secventa narativa, inlantuire, relatii temporale si spatiale etc..

Textul contine sapte secvente narative, delimitate de formule initiale, mediane si finale specifice basmului. De exemplu, Ion Creanga mentine interesul cititorului prin formula mediana “Ca cuvantul din poveste/ Inainte mult mai este.”

Intamplarile prin care trece Harap-Alb sunt prezentate in succesiune cronologica, fara trecere alternativa dintr-un plan in altul, deci prin inlantuire.

Incipitul, secventa introductiva a textului, fixeaza de regula coordonatele temporale-spatiale. Incipitul poate fi lent sau abrupt. Prin afirmatia “Amu, cica era odata…intr-o tara” naratorul realizeaza un incipit lent care plaseaza actiunea intr-un timp mitic si in spatiu misterios, neprecizat.

Dupa ce trece printr-o serie de incercari menite sa il maturizeze, Harap-Alb invinge raul si este rasplatit pentru priceperea si curajul sau. Finalul basmului prezinta victoria binelui. Pentru ca deznodamantul este clar, putem considera ca “Povestea lui…” are un final inchis.

In ceea ce priveste subiectul operei, expozitiunea il introduce pe cititorul-ascultator in atmosfera de basm a personajelor si a timpului mitic. Aflam ca “intr-o tara” traia “un crai care avea trei feciori”, iar in alta craiul avea un frate mai mare, a carui batranete    era alinata de trei fiice.



Intriga este reprezentata de rugamintea lui Verde imparat catre fratele sau de a-i trimite pe cel mai viteaz fiu ca sa ii urmeze la tron. Dorind sa il ajute, craiul accepta.

Desfasurarea actiunii reprezinta urmarea episodului care constituie intriga. Pentru ca isi iubeste copiii, craiul nu ii lasa sa porneasca la drum fara a le verifica acestora puterile. Dintre toti, doar mezinul reuseste sa faca fata probei si isi continua drumul. Se dovedeste insa imprudent, acceptandu-l pe Span ca sluga. Pe drum, acesta il ademeneste pe print intr-o fantana. Prins acolo ca intr-o capcana, tanarul este nevoit sa jure ca din acel moment va accepta numele de Harap-Alb si ca il va servi pe Span ca sluga.    La curtea lui Verde imparat, Spanul incearca sa scape de Harap-Alb, dandu-i sarcini care ii pericliteaza viata: sa aduca “salati” din gradina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cerb fabulos si pe fata imparatului Ros, cunoscuta pentru viclenia si puterile ei magice.

Punctul culminant al basmului este cuprins in episodul in care fata imparatului Ros, ajunsa la Verde imparat, dezvaluie identitatea lui Harap-Alb. In acelasi episod, Spanul se repede la fiul craiului si ii taie capul.

Fata imparatului Ros incearca prin mijloace magice sa-l readuca la viata pe cel pe care il iubea.

Deznodamantul este reprezentat de invierea printului si casatoria lui cu fata imparatului Ros.

Desi naratorul prezinta faptele prin heterodiegeza, el nu este in totalitate obiectiv datorita numeroaselor aprecieri personale si a adresarii catre cititor. De exemplu, cu referire la Harap-Alb, naratorul afirma: “Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului…”

Dincolo de nota umoristic-ironica a acestui basm cult, Ion Creanga ne prezinta gandirea, aspiratiile, eforturile si sacrificiile pe care le face taranul roman pentru a razbi cinstit in viata.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1782
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site