Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ROMANUL ISTORIC - MIHAIL SADOVEANU - CREANGA DE AUR

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




ROMANUL ISTORIC MIHAIL SADOVEANU CREANGA DE AUR

Context literar. Creanga de aur (1933) este un roman traditional





ca si romanul Baltagul (1930) al aceluiasi autor. Din punctul de vedere al continutului, romanul traditional evidentiaza originalitatea noastra nationala prin interesul pentru social, istorie si natura si prin atentia acordata miturilor, datinilor, folclorului.

in ceea ce priveste tehnica narativa, romanul traditional respecta conventia naratorului omniscient si a textului accesibil.

Romanul traditional romanesc a fost inaugurat in secolul al XIX-lea de romanele lui Dimitrie Bolintineanu, Manoil si Elena si a fost reprezentat, printre altii, de Duiliu Zamfirescu, cu Viata fa tara si Tanase Scatiu sau de loan Slavici cu Mara.

Specificul speciei. Creanga de aur este un roman istoric, dar si o parabola. Elementele care il definesc astfel siint cele care apartin spatiului mitologic si care prezinta o simbolistica bogata, conferind textului o atmosfera de basm oriental. De aceea, Creanga de aur poate fi considerat un roman mitic.

Titlul. Creanga de aur, amintita si in Antichitate de Vergiliu (in Eneida), era, concret, o ramura de vasc. Planta creste incolacita pe stejar si simbolizeaza intelepciunea unita cu forta. (Alexandru Paleologu).

Tema centrala a romanului este dragostea.

Rezumat

Dupa disparitia geologului Stamatin, autorul primeste un manuscris, ce-i fusese adresat si care cuprindea o poveste de dragoste. Actiunea incepe in anul 780.

Tanarul monah Kesarion Breb este trimis de al treizeci si doilea Decheneu, preot al lui Zamolxe, in Egipt, la un templu, sa se initieze in tainele lumii. Tanarul se va opri si la Bizant pentru a cunoaste legea lui Hristos (crestinismul), invatatura care se raspandea cu mare-repeziciune.

in mai 787, Kerasion Breb, la intoarcerea din Egipt, se opreste la Bizant. Aici il cunoaste pe parintele Platon de la Sakkoudion si afla despre incalcitele primejdii care amenintau imparatia.

La cererea Irinei, imparateasa Bizantului, slujitorii incep sa caute mireasa pentru Constantin, fiul ei, care trebuia sa ajunga imparat. Cu o carte de la sfintitul episcop Platon, magul ajunge la casa cuviosului Filaret si a Teosevei, unde o cunoaste pe Maria, nepoata ior. Cu ajutorul unui mic condur, cusut gu fir de argint, Kesarion o peteste pe Maria pentru imparat. El se indragosteste de fata, dar cum trebuie sa ajunga al treizeci si treilea Decheneu, iubirea ii este interzisa. Dragostea pentru Maria este o incercare suprema pentru „egiptean', pe care el trebuie s-o treaca pentru a se initia in secretele vietii.

Maria ajunge sotie a depravatului imparat Constantin, dar dragostea ei spirituala pentru Breb ramane neatinsa. intalnirea de la distanta, in amurg, o privire la hipodrom si despartirea sunt scene pline de poezie care ii unesc pe cei doi, ca o creanga de aur „care va luci in sine. in afara de timp'.

Structura - compozitie. Cartea are 17 capitole. Actiunea este o inlantuire de nuclee narative, care alterneaza in cele doua planuri real si fantastic. Romanul incepe in august 1926 pentru a se termina in anul

din ciclul al cincilea, dovada ca nu intereseaza decat pretextul literar, cadrul pe care il creeaza scriitorul. in acest univers regasim fuzionand motive istorice si mitice, filozofie si dragoste, repere religioase si aventura, coborarea in infern si iesirea „la lumina'.

Daca primul capitol e realist si cuprinde motivul manuscrisului, cel de-al doilea este mitic, prin descrierea muntelui in care traieste Decheneu, prezentare care aminteste de insula lui Euthanasius din nuvela lui Eminescu Cezura. in capitolul IX este reluat basmul Cenusaresei, iar in capitolul XIII (Soarta celor tari ai lumii e una cu soarta miseilor) sunt descrise moravurile epocii.

Romanul se structureaza deci pe aceste trei planuri: mitul, basmul si istoria, fiecaruia corespunzandu-i un timp si un loc specific.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). Autorul pare un erudit, bun cunoscator al unor practici arhaice, magice sau religioase, desi nu citise - dupa propria marturisire - cartea monumentala (in 12 volume) a lui George Frazer, Creanga de aur.

Naratiunea la persoana a IlI-a, naratorul omniscient, care a selectat „istorisirea' dintr-un manuscris ce i-a fost incredintat, personajul principal, care ajunge ca „strain' intr-un Bizant din secolul VIII, simbolismul si generalizarea pastreaza povestirea in cadrul traditional.

Caracterizarea personajelor. Tipuri si relatiile dintre ele

Kesarion Breb, personajul central, are, prin nume, o natura duala. Kesarion (din lat. caesar=cezar, imparat) sugereaza formatia sa spirituala dominanta, iar breb este numele unui „animal rozator inrudit cu castorul, care traia odinioara si in tara noastra', aluzie la legatura omului cu natura si cu mitul.



El este ales sa fie al treizeci si treilea Decheneu, dar mai intai trebuie sa se initieze in misterele egiptene si in religia crestina. Portretul lui spiritual (din capitolul III) este alcatuit de invatatorul sau: „putere si agerime in trup', „ascutimea spiritului', „infranare', „treaz cu spiritul', citeste „cu usurinta in oameni si in lucruri', gata sa desfaca din el „puterile cele tainice'. in capitolul al IV-lea, naratorul insusi il prezinta, in maniera directa, fizic: „intre acei levantini, jidovi si asiatici, el era deosebit prin albeata obrazului si prin ochii lui de culoarea cerului rasfrant in apa muntelui, o privire ascutita, tare si statornica, patrunzand dincolo de suprafata lucrurilor'.

invatatura lui timp de sapte ani in Egipt ramane tainica. Se intelege ca s-a maturizat prin cunoastere si autocunoastere, dupa cum pricepe alcatuirea lucrurilor si firea oamenilor. Viata in Bizant este o proba a virtutilor magului. Cunoscand-o pe Maria, care va deveni sotia lui-Constantin, „imparatita', Kesarion este fascinat, de frumusetea ei. Iubirea lor se reduce insa la gesturi si priviri, pentru ca eroul are forta

de a rezista tentatiei. Drumurile lor se despart, fiindca Maria, imparateasa ramasa fara sot, trebuie sa se retraga in insula Principilor, iar el, initiatul trebuie sa-si respecte legamantul de a ajunge Decheneu.

Simbolul acestei iubiri sacrificate, ii spune Ke'sarion Mariei, va fi creanga de aur, adica eterna lor contopire spirituala.

intors in Dacia, dupa o vreme, Kesarion urca in pestera, pentru a deveni cel din urma Decheneu.

Maria este simbolul frumusetii din basm, aleasa pentru un destin de exceptie, dar traind o tragedie.

Frumusetea ei il impresioneaza de la inceput pe Kesarion: „Avea par negru si greu, ochi mari, adumbriti de gene lungi. Rotunzimea obrazului era delicata si a soldurilor plina'.

Dupa casatoria cu Constantin, Maria traieste din plin o iubire ascunsa pentru calatorul venit de departe. Dupa ce si Kesarion ii marturiseste dragostea si se despart, Maria se calugareste.

Personaj construit dupa' tiparele basmului, Maria ramane unita cu Kesarion Breb prin creanga de aur si prin acelasi destin.

Particularitati stilistice. Stilul este arhaizant si ceremonios, incarcat de simboluri, intr-o tonalitate linistita, specifica scriitorului. Descrierile sunt dense, cuvintele au o incarcatura tainica, oraculara, epitetele sunt numeroase, hiperbola e folosita fara ostentatie: „ Viata domnului lumii era subt armele lor; plimbarile in cetate, petrecerea in hipodrom se indeplineau sub fulgerele de aur ale acestei ostimi fara pareche in lume'. ,

Receptare critica

„Un mistic este deci propriu-zis un om stiutor si tacut. Asa cum ni-l arata Sadoveanu pe Kesarion Breb.'

(Alexandru Paleologu, Treptele lumii sau calea catre sine al lui Mihail Sadoveanu)

„Un univers miraculos, vechi, cu prelungiri in existenta contemporanilor, se recreeaza incepand cu lumile din Creanga de aur si continuand cu Noptile de Sanziene.'

(Ion Vlad, Povestirea. Destinul unei structuri epice)

Fragment semnificativ comentat

Imparatita se retrase, redicandu-si bratele la frunte.

Vai mie, suspina ea. E adevarat deci ca ai stat in templele egiptenilor?

intr-adevar, acolo am cunoscut lumina. Aflarea acestui lucru, marita Doamna, nu trebuie sa-ti aduca mahnire, lata, ne vom desparti. Se va desface si amagirea care se numeste trup. Dar ceea ce e intre noi acum, lamurit in foc, e o creanga de aur care va luci in sine, in afara de timp.

Imparatita veni si-si pleca fruntea pe umarul egipteanului. '

Dialogul dinte Kesarion Breb si Maria are loc in capitolul al XV-lea. Este ultima lor intalnire. Dupa ce-i marturisise imparatesei iubirea, „egipteanul' ia asupra lui povara nefericirii lor. El cunoscuse in templele de pe Nil „lumina', deci cunoasterea de sine. Hotarat sa depaseasca dragostea fizica („trupul'), intre ei ramane - spune Kesarion - creanga de aur, care ii va uni ., in afara de timp '.

Gestul final, cand ea isi pleaca fruntea pe umarul Iui, intareste semnificatia iubirii spirituale.

Pasajul contine cateva simboluri: ,,lamina', „lamurit in foc', ,,creanga de aur', care trimit la sensurile ezoterice ale cartii. (G.A.)







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4694
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site