Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SCRIE UN ESEU DE 2 - 3 PAGINI, IN CARE SA PREZINTI TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME, REFLECTATE INTR-UN TEXT POETIC SAU INTR-UN TEXT NARATIV STUDIAT, APARTININD PERIOADEI PASOPTISTE

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, in care sa prezinti tema si viziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic sau intr-un text narativ studiat, apartinind perioadei pasoptiste. In elaborarea eseului, vei avea in vedere
urmatoarele repere:

- evidentierea trasaturilor textului poetic sau ale textului narativ pentru care ai optat, care fac posibila
incadrarea intr-o tipologie, intr-un curent cultural/ literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematica;
- prezentarea temei, reflectate in textul poetic/ narativ ales, prin referire la doua imagini/ idei poetice sau la
doua scene/ secvente/ situatii ale conflictului in textul narativ;
- sublinierea a patru elemente ale textului ales, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a
poetului sau a autorului/ a unuia dintre personaje (de exemplu: motiv literar, imaginar poetic, titlu,
incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta, simbol central, figuri semantice –
tropii, elemente de prozodie etc. sau actiune, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului,
particularitati ale compozitiei, constructia personajului, modalitati de caracterizare, limbaj etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul in care tema si viziunea despre lume sunt
reflectate in textul ales.




Nuvela „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana, o nuvela de factura romantica.
Nuvela este publicata in primul volum al revistei „Dacia literara”, in anul 1840, si urmeaza ideile formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in articolul-program, intitulat „Introductie”. Este vorba despre promovarea unei literaturi romane originale si de orientarea acesteia catre teme, cum ar fi „istoria noastra, frumoasele noastre tari, obiceiurile noastre”.
Tema nuvelei este prezentarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei, si anume cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu. Conflictul este de ordin social-politic , constand in lupta pentru putere intre domnitor si boieri.
Timpul si spatiul sunt precizate, fiind vorba despre cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, fapt ce da verosimilitate textului. In primele trei capitole, actiunea se desfasoara imediat dupa preluarea puterii, urmand ca in al patrulea capitol actiunea sa se petreaca cu patru ani mai tarziu, in momentul mortii domnitorului.
Subiectul se deruleaza in cele patru capitole care au la inceput cate un motto replici ale personajelor, doua ale domnitorului si alte doua ale unei jupanese caruia ii fusese ucis barbatul si ale multimii revoltate: ”daca voi nu ma vreti, eu va vreu…”, ai sa dai sama, doamna!, ”capul lui Motoc vrem…” si ”de ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu”.
Textul poate fi structurat pe momentele subiectului. Expozitiunea prezinta contextul in care are loc actiunea, mai exact intoarcerea lui Lapusneanu la tronul Moldovei, cu ajutorul unei armate otomane.Intriga este reprezentata de momentul in care Lapusneanu se intoarce la tron si decide sa se razbune pe boieri. Desfasurarea actiunii prezinta o serie de evenimente declansate de domnia lui Lapusneanu: fuga lui Tomsa in Muntenia, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea sau torturarea adversarilor. Teroarea atinge punctul culminant in capitolul al III-lea , in secventa uciderii celor patruzeci si sapte de boieri, a piramidei de capete si a uciderii lui Motoc de catre multimea revoltata. Lapusneanu isi manifesta dorinta puternica de razbunare prin acte sangeroase, indreptate impotriva boierilor care l-au tradat in timpul primei domnii. Capitolul dezvaluie magistral cruzimea luptei pentru putere si fixeaza un personaj memorabil, Lapusneanu, prin vointa lui patologica de a-i supune pe ceilalti. Domnul le intinde adversarilor o capcana in care acestia cad cu usurinta. Imbracat cu ”toata pompa domneasca” tine o cuvantare in biserica, cerandu-si iertare pentru cruzimea de pana atunci si invitandu-I la un ospat de impacare. In timpul macelului, priveste spectacolul de la distanta, cu acelasi sange rece si cinism cu care va construi apoi o piramida din capetele boierilor ucisi, asezate dupa rangul mortilor. Piramida este ”leacul de frica”, promis doamnei Ruxanda. Deznodamantul coincide cu moartea domnitorului. Peste cativa ani, bolnav , Alexandru Lapusneanu se retrage la Cetatea Hotinului unde este otravit de sotia sa, la sfatul a doi boieri (Spancioc si Stroici, fugari in Polonia, dupa cuvantarea din biserica).
Personajul principal al nuvelei este caracterizat indirect, in primul rand, prin actiune si prin relatia cu celelate personaje. Cele cateva interventii directe ale naratorului (obiectiv, prin urmare neutru, in cea mai mare parte a textului) precizeaza ideea tiranului, tipologie de natura romantica, intrucat romantismul prefera personajele exceptionale. Lapusneanu este crud, prin pedepsele aplicate boierilor si viclean, prin modul in care ii atrage pe acestia la ospat cu scopul de a-i ucide. Lapusneanu manipuleaza multimea, poporul ajungand la concluzia ca Motoc este vinovatul pentru tot ce se intampla. Cu „sange rece”, el il da pe Motoc multimii revoltate, spunand ca face un act de dreptate. Acesta nu subestimeaza puterea norodului, spunand despre oamenii simpli ca sunt „ prosti, dar multi”.
Inspirata de cronica lui Grigore Ureche, nuvela lui Negruzzi creeaza un personaj romantic, actual si acum prin psihologia lui: Lapusneanu este una dintre cele mai reusite imagini literare ale puterii abuzive, la limita patologicului.
In plus, in spirit romantic, nuvela creeaza un cadru adecvat evolutiei protagonistului, prin culoarea de epoca. Vestimentatia personajelor are rolul de a reda atmosfera epocii („purta coroana Paleologilor, si peste dulama poloneza de catifea stacosie, avea cabanita turceasca”). Pitoresti sunt, mai ales, obiceiurile prezentate, cum ar fi modurile de adresare a boierilor catre domnitor („ii saruta mana”, „se inchina pana la pamant”), dar si obiceiul de a se intoarce la domnie cu ajutorul lefegiilor.
Opera „Alexandru Lapusneanul” este deosebita nu atat prin tema, istoria naționala, obisnuita in romantismul pasoptist, cat prin personajul central, prin constructia riguroasa a subiectului care creeaza impresia acumularii gradate a tensiunii si printr-o naratiune concisa, obiectiva. In cele din urma, impresia cititorului este ca istoria seamana cu o scena pe care straluceste cel mai puternic, adica, pana in clipa mortii, cel mai crud.











Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2758
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site