Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Scrie un eseu in care sa evidentiezi particularitatile de realizare a personajului principal dintr-un roman de tip subiectiv studiat

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Scrie un eseu in care sa evidentiezi particularitatile de realizare a personajului principal dintr-un roman de tip subiectiv studiat. in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

prezentarea caracteristicilor operei selectate, prin referire la:
perspectiva narativa, naratiune, planuri narative;





statutul social si psihologic al personajului principal in relatie cu tema operei;

relevarea trasaturilor personajului ales prin raportare la conflict (conflicte);

exemplificare, prin secvente narative sau prin citate comentate, a trei modalitati/ procedee de caracterizare a personajului respectiv;

prezentarea evolutiei raporturilor dintre personajul principal si alte personaje, prin referire la textul selectat.

Personajul este eroul, cel care actioneaza intr-o opera literara. Personajul este o categorie literara principala a unei opere epice, alaturi de actiune, narator, timp si spatiu.

Modalitatile de caracterizare a unui personaj sunt atat directe: caracterizare facuta de autor, de catre alte personaje si autocaracterizarea, cat si indirecte: comportamentul, felul de a gandi si de a simti al personajului, vestimentatia, mediul in care el traieste si limbajul.

Romanul Cel mai iubit dintre pamanteni (1980) este un roman subiectiv, faptele sunt prezentate discontinuu si intrerupt. Romanul subiectiv anuleaza omniscienta naratorului prin introducerea personajelor-reflector, naratiunea este la persoana I, iar in ceea ce priveste personajele, in locul lor apar individualitati.

Cel mai iubit dintre pamanteni este un bildungsroman intelectual si o fresca sociala a „obsedantului deceniu' (anii 50-60 ai secolului XX).

Tema romanului este fericirea prin iubire. Cartea este o lunga confesiune in care Victor Petrini, aflat in inchisoare, isi rememoreaza viata. Avand treizeci si cinci de ani si riscand sa fie condamnat la moarte este de o sinceritate absoluta. Asistent universitar la catedra de filosofie, Petrini este prin formatie un spirit inclinat spre speculatie si autoanaliza.

Principalele modalitati de individualizare a personajelor sunt comportamentul si autocaracterizarea.

Fiecare etapa din viata sa se remarca prin originalitatea gandirii eroului. in adolescenta Petrini, in opozitie cu parintii sai, isi afirma cu incapatanare dorinta de eliberare spirituala. Rupt de credinta la un moment dat, tinzand sa-si defineasca un profil diferit de cel parintesc, Petrini incearca sa combata cu argumente logice ideea de divinitate.

Despartirea spirituala de mediul familial se face pentru el intr-un mod nesigur, nematurizat. Din trufie, vorbind blasfemitor despre religie, el isi jigneste parintii si, temporar, se va indeparta de ei.

Eugen Simion considera cartea un roman total, atat prin formula epica, prin profunzimea observatiilor si deschiderea lui spirituala, cat si prin caracterul de fresca a unei lumi.

Descoperirea erosului este pentru Petrini noua experienta si un nou esec. Ca elev de liceu, Victor e surprins de naturaletea Ninetei, se indragosteste de ea, dar relatia lor se termina brusc, dupa ce eroul traieste prima dragoste.

Acest prim episod il face sa creada ca isi poate decide singur drumul, chiar daca Nineta este cea care il paraseste.

in timpul facultatii, Petrini trece prin dragostea tragica. indragostit de o studenta frumoasa, Caprioara, el esueaza din nou in incercarea de a-si dovedi ca este un ales. Fata moare in conditii neelucidate o vreme, si chiar daca ancheta il absolva pe Victor Petriru, el se simte vinovat.

Ajuns profesor, eroul o va cunoaste pe Matilda, sotia prietenului sau (si el profesor) Petrica Nicolau. Persoana dominatoare, Matilda isi destesta sotul.



Simtindu-se atras inevitabil de ea, Petrini asista indiferent la destramarea cuplului, si isi tradeaza prietenul mutandu-se in casa eleganta a Matildei.

Nu-i este clar sentimentul care il indemnase la aceasta noua aventura. Personajul reflecteaza: „ O iubeam pe Matilda? Bineinteles ca nu, mi-era straina, dar altcineva din mine, un alt eu insumi imi soptea tot timpul ca da '.

Casnicia dureaza doi ani. El traieste iluzia unei vieti implinite, fara a lua in calcul relativitatea oricarei fericiri.

Evenimentele politice si sociale grave determina schimbari si la Universitate, unde era asistent. Petrini ignora pentru moment aceste intamplari, dar in scurt timp el insusi devine o victima a lor.

Interpretandu-se gresit cateva cuvinte dintr-o scrisoare trimisa lui de un prieten aflat la Paris, Petrini este arestat sub acuzatia de colaborare cuaorganizatia clandestina „Sumanele negre'.

in detentie, Petrini descopera, timp de trei ani, degradarea umana, spiritul agresiv si lupta pentru supravietuire. Pentru a ramane in viata este nevoit sa ucida un gardian, care incerca sa-l extermine.

Dupa iesirea din inchisoare, eroul trece printr-o serie de experiente „inedite', traumatizante: munca in echipa de deratizare a orasului, despartirea de Matilda si de Silvia, fiica lor, postul de contabil la „Oraca', moartea mamei.

in iubirea pentru Suzy Culala, Petrini crede ca a gasit, in sfarsit ceea ce nu-i oferise Matilda: delicatete, echilibru, caldura sufleteasca. Se simte fericit, implinit, dar totul este iarasi iluzie. intr-un conflict cu fostul sot al lui Suzy, Petrini, obligat sa se apere, il omoara, neintentionat.

Din nou arestat si judecat, in asteptarea verdictului, Petrini face din lunga sa confesiune subiectul unui roman.

in substanta romanului sunt inserate multe elemente documentare. in volumul I (partea a treia, capitolul X), este prezentata vizita lui Petrini in casa „marelui poet' (Lucian Blaga), dat afara de la Universitate: „ Chipul marelui poet nu exprima insa nici regret, nici amaraciune si mi se paru ca niciodata nu-l vazusem atat de senin si de spiritualizat. [] In ceea ce priveste pe discipolii lui, ma simteam indignat. Chiar asa, il si parasisera? '.

Revoltat, Petrini vrea sa-i ia apararea „marelui poet', dar Matilda, spirit practic, il sfatuieste sa n-o faca.

in alt fragment, Petrini se arata surprins ca oamenii fac compromisuri pentru a nu-si periclita cariera: „ Nici prietenia mea cu Ion Micu nu ramasese neatinsa in acel an. Nu stiam si nu urmarisem cum putuse el sa joace rolul diavolului predand pe Paun-Pincio, Neculuta si Cezar Bolliac, in locul lui Eminescu '

Un scurt fragment (selectat din volumul II, partea a cincea, capitolul XVII) arata sensibilitatea eroului care descopera in Silvia fiica sa, motivul suprem al existentei sale: „ O mangaiai pe parul ei blond si

aceeasi pace, ca in ziua cand venisem de la ocna si care aparea de-atunci totdeauna cand o luam in brate, cobori peste sufletul meu si il incalzi ca o flacara dulce '.

Alcatuit din nuclee epice, intrerupte de numeroase comentarii sociale, politice si morale, de observatii estetice si reflectii filosofice, romanul pune in evidenta un numar mare de personaje. Viata universitara, inchisoarea, canalul etc. sunt medii in care Petrini cunoaste varietatea naturii umane.

in afara celor patru individualitati feminine (Nineta, Caprioara, Matilda si Suzy) pe care el le „descopera' in diferite momente ale vietii, marturisirea lui descrie si alte profiluri umane: Petrica Nicolau (fostul sot al Matildei), profesor de literatura romana, bibliofil si poet, Ion Micu, universitarul repede inregimentat, Stefan Pop (Ciceo), judecatorul spirit mediocru, devenit avocat, prieten apropiat, care il va apara in procesul intentat dupa moartea sotului lui Suzy.

Eseul despre „ Era ticalosilor ' este o prima incercare a tanarului asistent la filosofie de a descoperi esenta abjectiei umane. La sfarsitul confesiunii insa, trecut el insusi prin niveluri ale degradarii omenesti, Petrini intelege ca omul traieste intotdeauna in forme concrete, dependente, care ii limiteaza libertatea. Imperativul moral al romanului „ Daca dragoste nu e, nimic nu el' este marturia unei existente grave, dar autentice.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1347
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site