Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Sinonimia frazeologica si lexico-frazeologica

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Sinonimia frazeologica si lexico-frazeologica

Trecand dincolo de granitele lexematice ale acestei categorii semantice, propun o abordare monografica a sinonimiei frazeologice si lexico-frazeologice, fundamentata pe lucrarea de diploma a doamnei profesoare Mariana Andrei de la Universitatea din Pitesti si consolidata de un bogat material faptic (exemplele sunt date din dictionare, beletristica, mass-media sau vorbirea cotidiana).




Conceputa in patru mari capitole – la care se adauga consideratiile finale, indicele de autori si indicele de unitati frazeologice – Sinonimia frazeologica si lexico-frazeologica in limba romana angreneaza lectorul, initiat sau diletant, intr-un proces interactiv la capatul caruia, prin activarea concomitenta a unor fascicule purtatoare de sens, poate fi recompusa constelatia sinonimica a referentului-nucleu.

Primul capitol, intitulat Consideratii introductive, este menit sa ne conduca prin labirintul unei discipline aflate inca intr-un stadiu incipient – frazeologia (obiectul de investigatie, conceptul de unitate frazeologica, tipuri de unitati frazeologice). De la Charles Bally – care a creat sintagma unité phraséologique – pana la conceptul de frazem – frazeolexem) propus de lingvistica germana, frazeologismul implica el insusi un camp sinonimic intins: expresie idiomatica, expresie figurata, formula fixa, grup sintactic stabil, unitate sintagmatica, imbinare constanta de cuvinte, locutiune, unitate frazeologica etc.

Dupa ce defineste frazeologismele (unitatile frazeologice) drept imbinari fixe de cuvinte al caror sens nu se deduce in mod direct din sensul cuvintelor componente si care, sub aspect semantic si functional, sunt, de regula, echivalente cu un singur lexem (pag. 10), autoarea trece la inventarierea tipurilor de unitati frazeologice: locutiuni, expresii frazeologice, sintagme stabile si terminologice. Precizarile de natura teoretica, uneori polemice, vin sa intregeasca tabloul gandit de Mariana Andrei. Locutiunile sunt separate de expresiile frazeologice, acestea din urma avand marcata sema + expresivitate (ele sunt dotate cu incarcatura stilistica): sac fara fund, cu cas la gura, la mintea cocosului etc. De un tratament aparte se bucura idiomatismele, integrate in clasa expresiilor frazeologice: a bate apa in piua, a-si da arama pe fata, a bate saua sa priceapa iapa. Proverbele, zicalele se constituie in „fraze” complete, ele exprima „idei”, nu „notiuni”, deci nu pot fi echivalate semantic cu frazeologismele sau cuvintele. Drept concluzie a primului capitol sta asertiunea potrivit careia frazeologismele sunt echivalente reale sau potentiale ale cuvintelor, indeplinind functia unui singur cuvant in procesul comunicarii verbale.

Capitolul al doilea, Privire de ansamblu asupra sinonimiei, e o incursiune diacronica in lumea cuvintelor cu sens asemanator si forma diferita, incadrata de o abordare sistemica, integratoare. Limba ce hraneste o cultura e puternic amprentata de “spiritus loci”, un referent dezvoltand cu atat mai multe fascicule sinonimice cu cat el se afla intr-o pozitie „privilegiata” in contextul istoric, social, cultural. Nu-i de mirare ca un dictionar arab din evul mediu continea aproape o mie de termeni pentru notiunea camila; eschimosii, probabil, au foarte multe cuvinte (expresii) pentru a desemna albul. (Astfel de dominante sociolingvistice pot fi identificate si in arealul romanesc; pentru a lenevi, de exemplu, avem: a trage mata de coada, a taia frunza la caini, a sta cu burta la soare, a trage chiulul, a lucra la „stat”, a lasa de azi pe maine, a lungi boala-n oase s.a.m.d.)

Prin simpla trecere in revista a tipurilor de sinonimie din limba romana (lexicala, gramaticala, fonetica, la care se adauga sinonimia grafica, afixala si afixoidala, onomastica, metaforica) se constata ca sinonimia frazeologica si cea lexico-frazeologica sunt vitregite, ele nefiind macar mentionate in Dictionarul general de stiinte ale limbii (ultima editie, Bucuresti, Nemira, 2001). Atunci cand da echivalentul strain al unor expresii idiomatice, autoarea vorbeste si de sinonimie interlingvistica: a fuma ca un sarpe – fumer comme une locomotive, a trage un pui de somn – to take a nap.

Sinonimia frazeologica in limba romana este titlul capitolului al treilea si constituie, alaturi de capitolul urmator – Sinonimia lexico-frazeologica – partea nucleara a lucrarii. Sinonimele frazeologice sunt caracteristice limbii comune (ori au incetat de a mai fi simtite ca inovatii individuale), spre deosebire de sinonimele perifrastice, care sunt produse scriitoricesti cu vadite intentii stilistice. In acceptiune saussuriana, sinonimia frazeologica se manifesta la nivelul langue (sistem), iar cea perifrastica, la nivelul parole (vorbire individuala). Distinctia teoretica este lamurita cu material faptic. Pentru verbul a muri, figureaza urmatoarele sinonime frazeologice: a bea zeama clopotului, a-si lepada potcoavele, a da pielea popii (expresie traductibila prin raportare la contextul etnografic), a se face oale si ulcele, a se duce pe copca, a da coltul, a inghiti galusca, a-si pune pielea pe bat, a trage pe dreapta, a-i canta cucuveaua etc.; de partea cealalta, sunt citate celebrele perifraze sadoveniene despre moarte (Doina Iliasa-Frigura identifica nu mai putin de 38 de sinonime perifrastice, in fapt metonimii textologice): a se duce in imparatia dreptilor, a se duce pe calea tuturor, a se duce pe celalalt taram, a se muta in vesnica vietuire.



Pentru a argumenta faptul ca sinonimia frazeologica e mult mai bogata decat cea lexicala, sunt prelevate mostre din diferite niveluri (registre) ale limbii. Adverbul niciodata e sinonim, la nivel lexical, cu nicicand (in limba literara), niciodinioara (in limba veche), sohan/suhan (regionalism pentru Transilvania si Maramures – Para-mi noaptea cat un an,/Pe badea nu-l uit suhan). Cat priveste sinonimele frazeologice, paleta e mult mai larga: la Pastile cailor, la calendele grecesti, la mosii cei verzi, cand va face spanul barba, cand va da din piatra lapte, cand mi-oi vedea ceafa, cand o zbura porcul, cand va face plopul pere si rachita micsunele etc.

Sursele sinonimiei frazeologice in limba romana sunt constituite din creatii interne (majoritare), imprumuturi din alte limbi (minoritare) si din calcuri dupa modele straine, in special frantuzesti. Tipologia propusa e structurata pe patru paliere, corespunzatoare principalelor parti de vorbire cu incarcatura notionala (substantiv, adjectiv, verb, adverb): 1) frazeologisme substantivale sinonime (bani gheata – bani pesin, cosul pieptului – cutie toracica); 2) frazeologisme adjectivale sinonime (prost ca noaptea – prost de da in gropi, sarac cu duhul – slab de inger, tras la patru ace – scos ca din cutie); 3) frazeologisme verbale sinonime (a se lumina de ziua – a intra balaia-n sat, a face curte – a trage clopotele); 4) frazeologisme adverbiale sinonime (la dracu-n praznic – unde si-a pierdut dracul potcoavele).

Aceleasi tipuri se intalnesc si in cazul sinonimiei lexico-frazeologice (sintagma impusa in cercetarea romaneasca de Theodor Hristea, care opineaza ca echivalenta semantica se stabileste intre tipuri de unitati lingvistice diferite). Acest tip de sinonimie activeaza un raport de asemanare (identitate) semantica intre un cuvant si un frazeologism: 1) arahida – aluna americana, epitaf – inscriptie funerara, angrosist – comerciant cu ridicata, bastard – copil din flori (substantive si frazeologisme substantivale); 2) aiurit – cu capul in nori, izbitor – cusut cu ata alba, grosolan – din topor (adjective si frazeologisme adjectivale); 3) a bea – a trage la masea, a descoase – a trage de limba, a exagera – a face din tantar armasar (verbe si frazeologisme verbale); 4) greu – cu chiu, cu vai, calm – cu sange rece (adverbe si frazeologisme adverbiale).

Tot in capitolul al patrulea se propune si o repartitie stilistica a sinonimelor lexico-frazeologice (e avuta in vedere stilistica lingvistica – „colectiva” si nu cea estetica – „individuala”). Sinonimele lexico-frazeologice cunosc ocurente in stilul tehnico-stiintific (cel mai bine reprezentat din acest punct de vedere), cat si in stilul publicistic (apartheid – segregatie rasiala, arbitru – cavaler al fluierului, summit – conferinta la nivel inalt), juridico-administrativ (constitutie – lege fundamentala) sau beletristic (aici, frazeologismele se apropie de perifraza literara, care tine de stilul individual).

Consideratiile finale sunt subintinse de pledoaria autoarei in favoarea alcatuirii unui dictionar romanesc de sinonime frazeologice, insotit de o etimologie a acestora. Lucrarea d-nei lect. univ. dr. Mariana Andrei se recomanda prin noutatea temei – ca tip de abordare (monografica) – cercetarea descriptiva detaliata a problemei imbracand o structura riguroasa, stiintifica si agreabila ca act de lectura.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5879
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site