Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Consistenta si consecinte (deductii din ipoteze)

Logica



+ Font mai mare | - Font mai mic



Consistenta si consecinte (deductii din ipoteze)

1. Definitie. O multime de propozitii S S(Q) se numeste consistenta daca exista o valorizare v pe S(Q) astfel incat orice propozitie sa fie adevarata in raport cu v; in caz contrar S se numeste inconsistenta.. In particular, daca S atunci spunem ca , in loc de , este consistenta respectiv inconsistenta. O valorizare v se numeste interpretare a lui S daca orice propozitie este adevarata in raport cu v. Notam cu Int(S} multimea tuturor interpretarilor lui S. Astfel S este consistenta daca si numai daca Int(S} si inconsistenta daca si numai daca Int(S}.



Multimea de propozitii S se numeste falsificabila daca exista o valorizare v astfel incat orice propozitie sa fie falsa in raport cu v; in particular o propozitie se numeste falsificabila daca este falsificabila.

2. Teorema. Fie S(Q) o propozitie.

(a) este consistenta daca si numai daca este falsificabila.

(b) este tautologie daca si numai daca este contradictie.

Demonstratie. Fie v o valorizare arbitrara. Avem si, deoarece si , rezulta daca si numai daca ceea ce demonstreaza afirmatia de la (a). Afirmatia de la (b) este de asemenea evidenta.

3. Definitie. Teorema 2. furnizeaza o metoda de dmonstratie in logica numia demonstratie prin respingere si anume in loc sa se demonstreze ca o propozitie este consistenta sau tautologie se demonstreaza ca este falsificabila respectiv contradictie. In acest moment metoda poate parea puerila dar se va dovedi ca in practica ea este foarte eficienta.

4. Exemplu. Multimea de propozitii este inconsistenta. Intr-adevar, fie v o valorizare oarecare. Presupunem . Atunci

ceea ce implica deci si . Rezulta:

.

Astfel nu exista nici o valorizare v in raport cu care toate propozitiile din sa fie adevarate.

Propozitia urmatoare da o lisa de proprietati ale entitatilor definite mai sus care sunt evidente motiv pentru care nu vom mai expune si demonstratia lor .

5. Propozitie. Fie S o multime de propoziti si S(Q) Avem:

(a) Daca S este consistenta atunci multimea este de asemenea consistenta.

(b) Daca S este consistenta si este tautologie atunci multimea este de asemenea consistenta.

(c) Daca S este inconsistenta atunci este de asemenea inconsistenta.

(d) Daca S este inconsistenta atunci este de asemenea inconsistenta.

6. Definitie. Fie S S(Q) o multime de propozitii. O propozitie oarecare S(Q) se numeste consecinta a lui S daca pentru orice interpretare v a lui S avem ( adica daca toate propozitiile din S sunt adevarate in raport cu v atunci si este adevarata in raport cu v si in aceasta situatie scriem S. Putem privi S ca o multime de ipoteze si consecintele ale lui S ca propozitii care pot fi deduse din aceste ipoteze. Multimea tuturor consecintelor lui S se va nota cu Con(S).

Propozitie. Fie S(Q) o multime finita de propozitii. Avem daca si numai daca .

Demonstratie. Afirmatia rezulta deoarece pentru orice valorizare v avem daca si numai daca .

8. Exemple triviale. Daca , multimea vida, atunci, evident, o propozitie este consecinta a lui S daca si numai daca este tautologie. Astfel daca notam cu Taut multimea tuturor tautologiilor din S(Q) avem: sau altfel spus pentru o propozitie avem:

daca si numai daca este tautologie.

De obicei in loc de scriem . De asemenea este evident ca pentru orice multime de propozitii S si orice tautologie avem S sau, altfel spus, pentru orice multime de propozitii S avem . Ca un alt exemplu trivial mentionam ca pentru orice multime de propozitii S avem sau,altfel spus, daca atunci S.

9. Exemplu. Avem:

.

Intr-adevar fie v o valorizare astefel incat . Deoarece propozitia este adevarata in raport cu valorizarea v rezulta ca A si B sunt ambele adevarate in raport cu v adica . Daca presupunem, prin absurd, , rezulta

,

o contradictie. Astfel si C este o consecinta a celor doua propozitii si .

10. Propozitie. Fie S(Q). Avem:

(a) Daca atunci si .

(b) .

(c) S(Q) pentru orice .

Demonstratie. (a) Fie . Pentru orice avem, deoarece , deci ; astfel . Acum fie . Fie v o interpretare a lui . Atunci, pentru orice , avem si, in particular, ; astfel .

(b) Deoarece avem, conform lui (a), . Reciproc, fie si v o interpretare a lui S: ; atunci pentru orice ceea ce implica . Astfel si deci si .

(c) Evident.

11. Teorema( Teorema Deductiei pentru consecinte). Fie S o multime de propozitii si S(Q). Avem

S daca si numai daca S.

Demonstratie. Presupunem ca S si fie v o valorizare astfel incat pentru orice . Daca atunci v este o interpretare a lui S si, conform ipotezei, . Astfel

;

si S.

Reciproc presupunem ca S si fie v o interpretare a lui S. Atunci in particular, v este o interpretare a lui S si deci . Daca presupunem ca rezulta

ceea ce implica, si concluzia S este evidenta.

12. Corolar. Fie n un numar intreg pozitiv si S(Q)

Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:

a) ;

b) Propozitia este o tautologie;



c) Propozitia este o tautologie.

Demonstratie. a)b) Inductie dupa n. Pentru avem, conform Teoremei 10, daca si numai daca si deci daca si numai daca este o tautologie. Presupunem . Conform Teoremei 10.,

daca si numai daca

si, conform ipotezei de inductie, daca si numai daca este tautologie.

b)c) Conform Propozitiei 7, avem daca si numai daca si, conform Teoremei 11., daca si numai daca propozitia este o tautologie.

Exercitii

1. Demonstrati , folosind metoda tablelor de adevar, ca multimea de propozitii

S

este consistenta si determinati toate interpretarile lui S.

2. Demonsrati ca .

3.Fie S.Aratati ca propozitia

nu este consecinta a lui S.

4. Fie S, S doua multimi de propozitii. Aratati ca

a) ,

b) .

Atat la a) cat si la b) studiati incluziunea inversa si, in caz ca aceasta nu este adevarata, dati un contraexemplu.

5. Fie S o multime de propozitii consistenta si o propozitie arbitrara. Aratati ca multimea este inconsistenta daca si numai daca .

6. Stabiliti daca urmatoarele propozitii din limbajul cotidian pot fi sau nu simultan adevarate:

(a) Martorul era speriat sau, daca John s-a sinucis atunci s-a gasit o scrisoare.

Daca martorul era speriat atunci John s-a sinucis.

(b) Dragostea este oarba si fericirea este la indemana sau, dragostea este oarba si femeile sunt mai inteligente dacat barbatii.

Daca fericirea este la indemana atunci dragostea nu este oarba.

Femeile nu sunt mai inteligente decat barbatii.

O multime de propozitii S se mumeste maximal consistenta daca este consistenta si pentru orice multime de propozitii consistenta astfel incat avem . Fie S o multime de propozitii. Aratati ca multimea S este maximal consistenta daca si numai daca pentru orice propozitie avem sau .

Rezolvari

1. Construim simultan tablele de adevar ale celor doua propozitii:

Interpretarile lui S sunt toate valorizarile v corespunzatoare liniilor 1, 2, 4, 6, 7, 8.

2. Rezulta din tablele de adevar de mai jos. Aici interpretarile lui apar pe liniile 3, 4, 7 si 8 si rezultatele de pe coloana 8 arata ca in raport cu toate aceste interpretari propozitia este adevarata.

3. Problema revine la a gasi printre cele 16 valorizari posibile ale atomilor A, B, C, D una in raport cu care toate propozitiile din S sunt adevarate in timp ce nu este adevarata. Luam si si avem

4. a) Deoarece si avem, conform Propozitiei 9.(a), si . Deci

.

Incluziunea inversa nu este adevarata dupa cum arata urmatorul cuntraexemplu: luam

, si avem :

(1) ,

(2)

Pentru a demonstra (1) consideram o valorizare oarecare v astfel incat si . Avem

si, deoarece , rezulta ceeace demonstreaza ca .Pentru a demonstra (2) alegem o valorizare v astfel incat si si avem ca si o alta valorizare w astfel incat ; avem

si astfel deci .

b) Avem si ceea ce implica si deci . Incluziunea inversa nu este adevarata dupa cum arata urmatorul contraexemplu: luam si cu . Avem . Pe de alta parte avem, evident si nu este tautologie.

5. Presupunem inconsistenta si fie v o valorizare astfel incat pentru orice . Deoarece multimea este inconsistenta avem deci si . Reciproc, presupunem si fie v o valorizare oarecare. Daca exista astfel incat atunci este inconsistenta. In caz contrar avem, deoarece , deci ceea ce arata de asemenea ca multimea este inconsistenta.

6. (a) Notam:

Martorul era speriat., John s-a sinucis. S-a gasit o scrisoare.

si problema cere sa stabilim daca multimea este consistenta. Putem vedea, din urmatoarea tabla de adevar, care sunt toate interpretarile acestei multimi:

Interpretarile multimii sunt cele corespunzatoare liniilor marcate cu .

(b) Notam:

Dragostea este oarba. Fericirea este la indemana.

Femeile sunt mai inteligente decat barbatii.

si problema cere de fapt sa decidem daca multimea este sau nu consistenta. Tabla de adevar este

Tabla arata, evident, ca pentru orice valorizare v exista o propozitie astfel incat si deci ca multimea S este inconsistenta.

Presupunem S maximal consistenta si fie S(Q). Deoarece S este consistenta exista o valorizare v astfel incat pentru orice . Avem . Daca atunci din lui S rezulta ca multimea este inconsistenta si deci ceea ce implica . Astfel si multimea este consistenta. lui S implica si deci . Reciproc, presupunem ca pentru orice propozitie avem sau si fie o multime de propozitii consistenta astfel incat . Fie . Presupunem, prin absurd, ca . Prin ipoteza avem . Astfel . Deoarece este consistenta, exista o valorizare v astfel incat pentru orice si, in particular, ceea ce este o contradictie.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



});

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1992
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved