| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Principiul Inductiei Matematice.
Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural.
Metoda inductiei matematice consta in urmatoarele:
O propozitie (afirmatie) oarecare P(n), ce depinde de un numar natural n, este adevarata pentru orice n natural, daca:
Asadar, metoda inductiei presupune doua etape:
Nota In unele cazuri metoda inductiei matematice se utilizeaza in urmatoarea forma:
Fie m un numar natural, m > 1 si P(n) o propozitie ce depinde de n, n m.
Daca
In continuare sa ilustram metoda inductiei matematice prin exemple.
Exemplul Sa se demonstreze urmatoarele egalitati

unde n I N.
Rezolvare a) Pentru n = 1 egalitatea devine
1=1,
prin urmare P(1) este adevarata. Presupunem ca egalitatea din enunt este adevarata,
adica are loc egalitatea
,
si urmeaza sa verificam daca P(n + 1), adica
![]()
este justa. Cum (se tine seama de egalitatea din enunt)
![]()
se obtine
![]()
adica P(n + 1) este afirmatie justa.
Asadar, conform principiului inductiei matematice egalitatea din enunt este justa pentru orice n natural.
Nota Mentionam ca acest exemplu
poate fi rezolvat si fara
utilizarea inductiei matematice. Intr-adevar, suma 1 + 2 + 3 + + n reprezinta
suma primilor n termeni ai progresiei
aritmetice cu primul termen a1 = 1 si
ratia d = 1. In baza
formulei cunoscute
se
obtine

b) Pentru n = 1 egalitatea devine 21 - 1 = 12 sau 1=1, astfel P(1) este justa. Presupunem justa egalitatea
1 + 3 + 5 + + (2n - 1) = n2
si urmeaza sa verificam daca are loc P(n + 1):
1 + 3 + 5 + + (2n - 1) + (2(n + 1) - 1) = (n + 1)2
sau
1 + 3 + 5 + + (2n - 1) + (2n + 1) = (n + 1)2.
Se tine seama de egalitatea din enunt si se obtine
1 + 3 + 5 + + (2n - 1) + (2n + 1) = n2 + (2n + 1) = (n + 1)2.
Asadar P(n + 1) este adevarata si, prin urmare, egalitatea din enunt este adevarata.
Nota Similar exemplului precedent, se rezolva si fara a aplica metoda inductiei matematice.
c) Pentru n = 1 egalitatea este
justa
1=1.
Se presupune justa egalitatea
![]()
si se arata ca
![]()
adica P(n) adevarata implica P(n + 1) adevarata. In adevar

si cum 2n2 + 7n + 6 = (2n + 3)(n + 2) se obtine
![]()
si, prin urmare, egalitatea este adevarata.
d) Pentru n = 1 egalitatea este
justa:
1=1.
Se presupune ca are loc egalitatea
![]()
si se arata ca are loc egalitatea
![]()
In adevar, tinand seama de ipoteza

e) Propozitia P(1)
este justa
2=2.
Se presupune ca egalitatea
![]()
este adevarata si se arata ca ea implica egalitatea
![]()
In adevar

Asadar, egalitatea enuntata este justa pentru orice n natural.
f) P(1) este
adevarata:
1/3
= 1/3. Se presupune ca are loc P(n):
![]()
si se arata ca aceasta egalitate implica egalitatea
![]()
In adevar, tinand seama de justetea afirmatiei P(n), se obtine

Prin urmare, egalitatea este demonstrata.
g) Pentru n = 1 egalitatea devine a + b = b + a, si deci este adevarata.
Fie formula binomului
![]()
Atunci

Tinand seama de egalitatea
se
obtine
![]()
Exemplul Sa se demonstreze inegalitatile
|
a) inegalitatea Bernuolli: (1 + a)n 1 + na a > -1, n I N. |
|
b) x1
+ x2 + + xn
n, daca x1x2
xn = 1 si xi > 0, |
|
c) inegalitatea Cauchy relativa
la media aritmetica si geometrica |
|
d) sin2na + cos2na 1, n I N. |
|
e) |
|
f) 2n > n3, n I N, n |
Rezolvare a) Pentru n = 1 inegalitatea este adevarata
a a
Se presupune ca are loc inegalitatea enuntata
|
a)n 1 + na |
si se arata, ca in asa ipoteza are loc si
a)n 1 + (n + 1)a
In adevar, cum a > -1 implica a + 1 > 0, multiplicand ambii membri ai inegalitatii (1) cu (a + 1) se obtine
a)n a (1 + na a
sau
a)n 1 + (n + 1)a + na
Cum na 0, rezulta
a)n 1 + (n + 1)a + na 1 + (n + 1)a
Asadar P(n) adevarata implica P(n + 1) adevarata, prin urmare, conform principiului inductiei matematice inegalitatea Bernoulli este adevarata.
b) Pentru n = 1, se obtine x1 = 1, si, prin urmare x1 1, adica P(1) este o afirmatie justa. Se presupune ca P(n) este adevarata, adica, x1,x2,,xn sunt n numere pozitive, prodususul carora este egal cu unu, x1x2xn = 1, si x1 + x2 + + xn n.
Sa aratam, ca aceasta ipoteza implica justetea urmatoarei afirmatii: daca x1,x2,,xn,xn+1 sunt (n + 1) numere pozitive cu x1x2xnxn+1 = 1 atunci x1 + x2 + + xn + xn + 1 n + 1.
Se disting urmatoarele doua cazuri:
1) x1 = x2 = = xn = xn+1 = 1 si atunci suma lor este (n + 1), inegalitatea fiind justa,
2) cel putin un numar este diferit de unu, fie mai mare ca unu. Atunci, dat fiind x1x2 xnxn + 1 = 1, rezulta ca exista cel putin inca un numar diferit de unu, mai exact, mai mic ca unu. Fie xn + 1 > 1 si xn < 1. Consideram n numere pozitive
x ,x2,,xn-1,(xnxn+1).
Produsul lor este egal cu unu, iar conform ipotezei
x + x2 + + xn-1 + xnxn + 1 n.
Ultima inegalitate se scrie astfel
x + x2 + + xn-1 + xnxn+1 + xn + xn+1 n + xn + xn+1
sau
x + x2 + + xn-1 + xn + xn+1 n + xn + xn+1 - xnxn+1.
Cum
n + xn + xn+1 - xnxn+1
= n + 1 + xn+1(1 - xn)
- 1 + xn =
= n + 1 + xn+1(1 - xn)
- (1 - xn) = n + 1 + (1 - xn xn+1
- 1) n + 1
deoarece
(1 - xn)(xn+1 - 1) > 0,
rezulta
x + x2 + + xn + xn+1 n+1,
adica P(n) adevarata implica P(n + 1) adevarata. Inegalitatea este demonstrata.
Nota Se observa, ca semnul egalitatii are loc daca si numai daca x1 = x2 = = xn = 1.
c) Fie x1,x2,,xn numere pozitive arbitrare. Se considera n numere
![]()
Cum aceste numere sunt pozitive si produsul lor este egal cu unu
![]()
conform inegalitatii b) demonstrate anterior rezulta
![]()
de unde rezulta
![]()
Nota Semnul egalitatii are loc daca si numai daca x1 = x2 = = xn.
d) P(1) este o afirmatie justa: sin2a + cos2a = 1. Se presupune ca P(n) este o afirmatie adevarata:
sin2na + cos2na
si se arata ca P(n + 1) are loc. In adevar
sin2(n a + cos2(n + 1)a = sin2nasin2a + cos2nacos2a < sin2na + cos2na
(se tine seama ca daca sin2a 1 atunci cos2a < 1 si reciproc daca cos2a 1 atunci sin2a < 1). Asadar, pentru orice n I N sin2na + cos2n 1 si semnul egalitatii se atinge doar pentru n = 1.
e) Pentru n = 1 afirmatia este
justa:
1 < 3/2.
Se presupune ca
si urmeaza de a demonstra ca
![]()
Cum

se tine seama de P(n) si se obtine
![]()
f) Se tine seama de nota 1 si se verifica P(10): 210 > 103, 1024 > 1000, asadar pentru n = 10 inegalitatea este justa. Se presupune ca 2n > n3 (n > 10) si trebuie de demonstrat P(n + 1), adica 2n+1 > (n + 1)3.
Cum pentru n > 10 avem
sau
rezulta
2n3 > n3 + 3n2 + 3n + 1 sau n3 > 3n2 + 3n + 1.
Se tine seama de ipoteza (2n > n3) si se obtine
2n+1 = 2n2 = 2n + 2n > n3 + n3 > n3 + 3n2 + 3n + 1 = (n + 1)3.
Asadar conform principiului inductiei pentru orice n I N, n 10 avem 2n > n3.
Exemplul Sa se demonstreze ca pentru orice n I N
|
a) n(2n2 - 3n + 1) se divide cu 6, |
|
b) 62n-2 + 3n+1 + 3n-1 se divide cu 11. |
Rezolvare a) P(1) este o propozitie adevarata ( 0 se divide cu 6). Fie P(n) are loc, adica n(2n2 - 3n + 1) = n(n - 1)(2n - 1) se divide cu 6. Se arata, ca are loc P(n + 1) adica (n + 1)n(2n + 1) se divide cu 6. In adevar, cum
|
n(n + 1)(2n + 1) = n(n - 1 + 2)(2n - 1 + 2) = (n(n - 1) + 2n)(2n - 1 + 2) = |
|
= n(n - 1)(2n - 1) + 2n(n - 1) + 2n(2n + 1) = n(n - 1)(2n - 1) + 2n3n = |
|
= n(n - 1)(2n - 1) + 6n2 |
si cum atat n(n - 1)(2n - 1) cat si 6n2 se divid cu 6, rezulta ca si suma lor, adica n(n + 1)(2n + 1) se divide cu 6.
Asadar P(n + 1) este o afirmatie justa, si n(2n2 - 3n + 1) se divide cu 6 pentru orice n I N.
b) Se verifica P(1): 60 + 32 + 30 = 11, prin urmare P(1) este justa. Urmeaza sa se arate, ca daca 62n-2 + 3n+1 + 3n-1 se divide cu 11 (P(n)), atunci 62n + 3n+2 + 3n de asemenea se divide cu 11 (P(n + 1)). In adevar, cum
62n + 3n+2 + 3n = 62n-2+2 + 3n+1+1 + 3n-1+1 =
= 6262n-2 + 33n+1 + 33n-1 = 3(62n-2 + 3n+1 + 3n-1) + 3362n-2
si atat 62n-2 + 3n+1 + 3n-1, cat si 3362n-2 se divid cu 11, rezulta ca si suma lor, adica 62n + 3n+2 + 3n se divide cu 11.
Inductia in geometrie.
Exemplul Sa se calculeze
latura
a
unui poligon regulat cu 2n laturi
inscris intr-o circumferinta de raza R.
Rezolvare Pentru n = 2 poligonul regulat cu 22
laturi reprezinta un patrat, si
in acest caz a4
= R
.

Fie
si sa determinam
.
![]()
La randul sau DE = R-EC si
![]()
Asadar
si deci,

Astfel s-a obtinut o formula de trecere de la n la n + 1. In cazuri particulare:
![]()
![]()
Natural apare ipoteza
|
|
Cum a fost arata anterior, pentru n = 1 aceasta formula este adevarata.
Fie (2) adevarata pentru n = k. Sa calculam
.
Conform formulei de trecere se obtine

Nota Din (2) rezulta ca lungimea circumferintei este egala cu

si cum l = 2pR, se obtine

Exercitii pentru autoevaluare
I. Sa se demonstreze egalitatile:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
II. Sa se demonstreze inegalitatile

III. Sa se demonstreze, ca pentru orice numar natural, numarul an se divide cu b
|
a) an = 5n+3 + 113n+1, b = 17, |
|
b) an = 11n+2 + 122n+1, b = 133, |
|
c) an = 2n3 + 3n2 + 7n, b = 6, |
|
d) an = 10n + 18n - 28, b = 27, |
|
e) an = n5 - n, b = 30. |
IV. Sa se arate,
ca
(Formula lui Viete).
V. Sa se calculeze razele rn, Rn a circumferintelor inscrise si circumscrise poligonului regulat cu 2n laturi de perimetru p.
VI. Sa se determine in cate triughiuri poate fi divizat un poligon cu n laturi de diagonalele sale neconcurente.
VII. Fie date n patrate arbitrare. Sa se arate ca aceste patrate pot fi taiate in asa mod incat din partile obtinute se poate de format un patrat.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2364
Importanta: ![]()
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2025 . All rights reserved