Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CHESTIONARUL 16 FACTORI PRIMARI – 16 PFQ

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic




CHESTIONARUL 16 FACTORI PRIMARI – 16 PFQ

Teoria factoriala a lui R.B. Cattell asupra formarii si functionarii personalitatii




Pentru R. B. Cattell, metoda analizei factoriale aplicata in psihologia personalitatii are doua obiective: 1. sa determine modele ale unitatilor functionale (factorii ca aspecte structurale ale personalitatii) si 2. sa ofere o estimare numerica a gradului manifestare in ecuatia personala a individului a fiecaruia dintre factorii primari ai personalitatii, intelesi ca trasaturi sursa pentru comportament.  

 

Raymond B. Cattell,

Nascut in Anglia, 1905, format ca psiholog la Londra, din 1938 devine profesor universitar al Universitatii Clark din Massachusetts, apoi al Universitatii Harvard pentru ca, din 1945 sa-si dedice intreaga viata cercetarilor in psihologia personalitatii, fiind primul care a analizat sistematic trasaturile si a oferit o clasificare detaliata a acestora. Trasaturile sunt factori de personalitate obtinuti prin aplicarea sistematica a analizei factoriale si extrasi dintr-o deosebit de larga masa de masuratori a comportamentului uman. A publicat 35 de carti si considera ca a dezvoltat un cadru fidel care sa permita masurarea personalitatii si motivatiei umane, tehnica de masurare care permite psihologiei sa actioneze ca stiinta.

Cattell, afirma clar ca numai prin cunoasterea precisa a intregului model al trasaturilor care definesc acea persoana ca o unicitate, se poate realiza o predictie despre ce va face persoana intr-o situatie data.

Trasaturile de personalitate sunt „factorii” rezultati in urma analizei factoriale a unei mase critice de informatii despre comportamentul uman.

Cercetarile lui Cattell asupra personalitatii sunt nomotetice in masura in care analiza factoriala include cercetarea unui mare numar de persoane si nivelul de performanta la diferite instrumente de cercetare. Autorul este interesat mai ales in aflarea unor principii largi, generale care pot fi aplicate mai multi oameni. Totusi, Cattell utilizeaza datele pentru a intelege comportamentul unei persoane, aplicandu-le intr-o maniera ideografica.

Pentru Cattell personalitatea are un sens direct diagnostic si diferential.

Facand diferenta intre trasaturi si tipuri ca alternativa in explorarea personalitatii si recunoscand ca, in fond, 'natura intrinseca si echivalenta de esenta intre aceste alternative nu a fost intotdeauna cunoscuta', Cattell defineste tipul ca un model particular si recurent de atribute prin care se dau semnificatii conotative. Atributul se poate defini ca un aspect unitar si discret. Prima grija a personologului a fost sa defineasca stiintific atributele sau trasaturile. Teoria sa nu are un cadru clinic de referinta asemeni MMPI-ului sau unul interrelational ca in cazul C.P.I.-ului. Teoria sa porneste de la date strict stiintifice si cercetarea empirica utilizeaza subiecti carora li se studiaza extensiv comportamentul colectand o masa enorma de date prin chestionare, teste obiective, observatii directe, cotari ale conduitei in situatii reale de viata. Datele sunt prelucrate prin analiza factoriala iar factorii obtinuti sunt, considera autorul, chiar trasaturile personalitatii responsabile de variatia comportamentului acestor subiecti. 'Varianta variabilelor comportamentale care coreleaza in analiza factoriala este in mod tipic aceea a diferentelor individuale intre oameni '.

Factorul este un patern de variabile ce se poate relativ schimba de la cercetare la cercetare datorita, de exemplu, erorilor de esantionare sau experimentare. Mai mult, un astfel de patern va reprezenta o reala schimbare odata cu varsta, sau nivelul populatiei investigate. Ceea ce nu se schimba este insa trasatura sursa care ramane aceeasi, identica si identificabila influenta ce produce acest patern. Ceea ce trebuie cunoscut si inteles este aceasta trasatura sursa care pentru psihologie, ne spune autorul, este 'asemeni genotipului pentru care factorul este fenotipul' in genetica.

Exista la Cattell cateva modalitati de taxonomizare a trasaturilor:

  1. Astfel, face o distinctie intre trasaturi comune si trasaturi unice, distinctie pe care o facuse si Allport. Pentru Cattell, trasatura comuna este cea pe care o are fiecare om intr-un anume grad de dezvoltare (inteligenta ca abilitate mentala generala, introversia-extraversia, spiritul gregar ca dimensiuni comportamentale etc.) pentru ca, spune Cattell, pe de o parte, toti oamenii au in comun un anume fundal genetic ereditar, mai mult sau mai putin similar si, pe de alta, toti oamenii sunt supusi unor modele similare de presiuni sociale (cel putin la nivelul aceleiasi culturi).

Trasaturile unice sunt cele care rar sunt impartasite de altii si apar mai ales in sfera intereselor si atitudinilor: cineva, ne da exemplu Cattell, are o pasiune fata de o anume specie de fluturi.

  1. O alta taxonomizare propusa de Cattell, grupeaza trasaturile conform formei de manifestare in capacitati sau abilitati care determina cat de eficienta este persoana in a actiona in vederea unui anumit scop (de exemplu, inteligenta); trasaturi temperamentale care definesc stilul sau tempoul de actiune (de exemplu nivelul de iritabilitate, rapiditatea in actiune etc.) si trasaturi dinamice, care sunt acele modalitati sau forte care activeaza si conduc comportamentele (de exemplu motivatiile si trebuintele).
  2. Mai importanta in ordinea intelegerii efective a comportamentului si dezvoltarii personalitatii, apare distinctia intre trasaturi de suprafata si trasaturi sursa.

Trasaturile de suprafata sunt un set de caracteristici ale personalitatii care coreleaza intre ele fara a forma propriu-zis un factor, in masura in care nu sunt determinate de o aceeasi trasatura sursa. Deci trasaturile de suprafata, pe care le vom intalni ca factori de ordin secundar, sunt clusteri de corelatii, arbitrari ca si contur, care nu se pot defini ca entitati distincte, care depind direct de variabilele care sunt incluse in matricea de intercorelatii, complecsi ca structura factoriala si mai putin stabili de la lot de subiecti la lot de subiecti decat factorii primari. Au o valoare in primul rand descriptiva, asemeni sindroamelor clinice.

De exemplu, sindromul nevrotismului: diferite elemente de comportament precum anxietatea, indecizia, temerile irationale, pot covaria (formeaza un cluster de elemente) alcatuind aceasta trasatura de suprafata.

Formate fiind din mai multe elemente determinate diferit, trasaturile de suprafata apar mai putin stabile si au o natura mai putin permanenta. Ele nu au, spune Cattell, o importanta decisiva pentru intelegerea personalitatii. Din aceasta perspectiva a limitelor factorilor de suprafata, sustine Cattell, in psihologie s-a dat o prea mare atentie unor concepte precum extraversia, datorita mai ales unei iluzorii nevoi de a fi mai aproape de faptul psihic genuin. Intr-un sens, da, 'sunt mai aproape de fapte, dar aceasta nu este o virtute stiintifica, pentru ca o importanta lectie a stiintei este faptul ca e mai economic si semnificativ sa lucrezi cu mecanismele teoretice care stau in spatele faptelor, decat cu o pluralitate de fapte'.

Trasaturile sursa sunt importante, stabile si permanente pentru ca sunt factori unitari, fiecare dintre ele fiind sursa unui aspect al comportamentului. Factorii primari care deriva din analiza factoriala exprima aceste trasaturi sursa ca elemente de baza ale personalitatii. 'Este permis sa vorbim despre factori primari cu sensul de cele mai importante dimensiuni ale personalitatii, spune Cattell numai daca vorbim in mod rational de o lista de variabile primare sau bazale'.

In explorarea de tip analitic factorial, este necesara adoptarea acestui punct de vedere la iesire, pentru ca nu se pot explora treptat dimensiunile factoriale si apoi sa le pui alaturi intr-o 'harta' cu proportiile corespunzatoare. In acest sens, este de dorit sa se porneasca stiintific printr-o conceptie unitara asupra personalitatii totale si factorizarea sa inceapa astfel de la un numar cat mai larg de variabile . Cattell porneste, dupa cum am precizat, de la multitudinea de termeni lingvistici.

La randul lor, trasaturile sursa pot fi clasificate in doua tipuri: trasaturi constitutionale si trasaturi care tin de mediu. Trasaturile sursa constitutionale isi au originea in conditiile interne ale organismului (desi nu sunt in mod necesar innascute) si deci depind de fiziologia organismului. Ca exemplu, Cattell indica faptul ca utilizarea alcoolului duce la influente comportamentale ce se pot descrie ca lipsa de griji, limbutie, rostirea neclara a cuvintelor. Analiza factoriala va grupa aceste influente, indicandu-le ca trasatura sursa.

Trasaturile sursa care tin de mediu deriva, cum arata si denumirea, din influentele cadrului socio-fizic; Cattell grupeaza acele caracteristici invatate sau modalitati de comportament invatate etc. care formeaza un model ce este impus si imprimat in personalitate de mediu. De exemplu, un cantaret de jaz este diferit ca trasaturi sursa formate de mediul sau, de un ofiter de cariera.

  1. In afara acestor distinctii si taxonomizari a trasaturilor, pentru intelegerea organizarii dinamice a personalitatii este decisiv, spune Cattell, sa se ia in consideratie fortele dinamice sau motivationale. Exista in psihicul uman doua tipuri de trasaturi dinamice: ambele se manifesta la nivelul atitudinilor. Acestea sunt denumite sentimente si ergi. Cuvantul erg este derivat de Cattell din grecescul ergon pentru a inlocui conceptul prea vag de impuls sau instinct. Un erg este energia sursa pentru intreg comportamentul, unitatea de baza a motivatiei. Ergul este directionat spre scopuri precise.

Cercetarile de analiza factoriala extrag 11 ergi ca motive umane fundamentale: curiozitatea, sexualitatea, gregaritatea, nevoia de protectie, afirmarea de sine, nevoia de securitate, foamea, mania, dezgustul, atractivitatea, supunerea. Sentimentul este o trasatura sursa de tip mediu, deci un model de atitudini invatate de individ. Este centrat pe aspectele importante din viata lui: partener, profesie, religie, hobiuri, patrie etc.



Diferenta dintre erg si sentiment tine de durabilitatea diferita. Ergul, fiind constitutional, este o structura permanenta si niciodata nu va disparea total din psihicul persoanei; poate varia doar ca intensitate. Sentimentul, format prin invatare, poate fi in timp supus procesului invers, de dez-invatare, astfel ca poate dispare, ne mai avand importanta viata persoanei. Pentru fiecare persoana exista un model sau set de sentimente care va functiona ca un sentiment - master, denumire prin care Cattell ne introduce sentimentul de sine. Acest sentiment fata de propria persoana este cel mai important si, virtual, se reflecta in toate atitudinile persoanei. Este ceea ce asigura unitatea comportamentului, a psihismului individului, respectiv stabilitatea, coerenta, organizarea tuturor trasaturilor sursa. Legat direct de exprimarea ergurilor si sentimentelor, sentimentul de sine, prin functionarea sa, controleaza toate structurile personalitatii.

De asemenea, privind dinamica dezvoltarii personalitatii, Cattell ofera o viziune bazata pe o multitudine de date experimentale obtinute prin studierea longitudinala si transversala a varstelor. Exista 6 stadii mari prin care trece personalitatea. Mica copilarie care dureaza pana spre 6 ani si este considerata ca o perioada de formare majora pentru personalitate, cand individul, suportand puternice influente din partea parintilor, fratilor, a trairilor legate de modul in care i se impun si formeaza deprinderile privind toaleta si evacuarea, isi structureaza atitudinile sociale primare, stabilitatea si forta eului si supraeului, sentimentul de securitate sau insecuritate, atitudinea fata de autoritate si posibila tendinta spre nevrotism. Stadiul al doilea, al copilariei, dureaza pana spre 14 ani, fiind o perioada de consolidare, inceputul unei tendinte de emancipare si independenta fata de parinti si o crestere in paralel a tendintei de a se identifica cu cei asemenea din jur. Adolescenta este a treia etapa, care dureaza pana spre 23 de ani si este cea mai plina de stres si probleme subiective. Exista transformari ale trasaturilor de personalitate: unele dispar definitiv, altele abia acum apar. Sursele majore ale conflictului sunt nevoia de independenta, de afirmare personale si trebuintele sexuale. In consecinta, in aceasta perioada, incidenta bolilor nervoase si a delicventei creste. Maturitatea, intre 23 si 50 de ani este o perioada productiva, personalitatea tinde sa devina stabilizata, creste stabilitatea emotionala. Maturitatea tarzie include schimbari si adaptari in personalitate ca raspuns la cele fizice, sociale, psihologice prin care trece persoana. Are loc reexaminarea valorilor si o cautare a sinelui. Batranetea include problematica adaptarii la o serie de pierderi precum si obisnuinta cu singuratatea si lipsa securitatii personale.

Toate aceste aspecte sunt paradigmele prin care trebuie intelese si interpretate evaluarile care rezulta din aplicarea chestionarelor lui Cattell la diferite varste. In afara chestionarului celor 16 factori ai personalitatii – 16 PFQ dedicat varstei adulte, Cattell construieste numeroase alte chestionare precum: Chestionarul pentru adolescenti, – HSPQ aplicabil pentru varste intre 12 si 18 ani, chestionarul pentru copii, – CPQ, aplicabil intre 8 si 12 ani si ESPQ, chestionarul pentru prescolari intre 6 si 8 ani. Exista de asemenea multe alte chestionare si instrumente de evaluare, printre care mai cunoscut este CAQ, Clinical Analysis Qestionnaire, la nivelul caruia, alaturi de cele 16 trasaturi primare, apar inca 12 trasaturi sursa pentru evaluarea anormalitatii psihice.

In lucrarea sa 'Personalitatea si dispozitiile prin chestionare', 1973, Cattell isi prezinta profesiunea de credinta comuna cu cea a unui alt mare personolog, Eysenck: indivizii difera prin pozitia lor relativa de-a lungul continuului trasaturilor si dispozitiilor fata de starile sau 'conditiile interne de trecere'. Aceste dimensiuni sunt masurabile prin intermediul factorilor de personalitate.

Chestionarul 16 factori primari – 16 PFQ

 Date despre chestionar

Pentru a evalua trasaturile identificate prin analiza factoriala Cattell construieste si publica in 1950 chestionarul 16 PF denumit 'Chestionarul celor 16 factori ai personalitatii'.

Inventarul porneste de la cele 12 trasaturi sursa definite prin analiza factoriala, iar itemii sunt selectati pe baza saturatiei in factorii respectivi, fara a se specifica felul in care au fost initial formulati sau alesi.

Multe dintre denumirile trasaturilor sunt formulari speciale ale lui Cattell. Pentru acesta ceea ce are importanta este exactitatea stiintifica a terminologiei si, in acest scop, al eliminarii tuturor conotatiilor specifice limbajului obisnuit, alege solutia redefinirii exacte a conceptelor folosite si, mai mult, a sistematizarii si codarii termenilor. In acest sens, chestionarul este indicat sa fie utilizat doar de profesionisti familiarizati cu teoria lui Cattell si cu semnificatia exacta a fiecarui factor.

Cattell a fost dintre cei care au instaurat o rigoare in multitudinea de termeni pentru diferiti factori ai personalitatii, pledand si introducand in cele din urma un cod universal denumit 'Index universal' care ii permite sa inmagazineze coerent rezultatele diferitelor cercetari. Initial sistematizarea a inceput prin simboluri – litere, apoi simboluri numerice. Aceasta lista in care fiecarui factor i se da un indicativ de cod U.I. (index universal) nu separa factorii de tip abilitate mentala, de cei temperamentali, sau de cei dinamici. In anexa 4 a lucrarii 'Personalitate si motivatie. Structura si masurare' prezinta detaliat acest Index universal.

Prezentarea factorilor

Factorii evaluati prin analiza factoriala sunt constructe bipolare care incearca sa cuprinda multimea de manifestari comportamentale specifice dimensiunii, in mod gradat, de la unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maxima exprimare in comportament a unei extreme a dimensiunii, spre celalalt, caracterizat printr-o maxima exprimare a opusului.

Testul evalueaza prin datele normative pozitia individului de-a lungul acestui continuum. Specific acestui tip de evaluari, ceea ce se ia in consideratie in interpretari ca semnificativ si activ in comportamentul real al persoanei este acel factor a carui pondere depaseste intr-un sens sau altul zona de semnificatie medie. Astfel, de exemplu, in sistemul de normare in 10 clase standard utilizat de Cattell, sunt semnificative pentru comportamentul real al persoanei aceIe trasaturi care au o pozitie de la cota standard 7 spre 10, sau de la cota 3 spre 0. Cu atat este mai activa trasatura, cu un pol sou altul al ei, cu cat cota standard este mai extremizata (deci notele 10 si 0 si indica un maxim activism al acestei trasaturi in paternul de personalitate, care se exprima prin caracteristicile specifice polului respectiv.

Pentru interpretare, in stabilirea ecuatiei caracteristice subiectului, se extrag acei factori primari care sunt deosebit de activi, incepand cu factorii care au nota T 0 si 10, apoi se continua cu factorii care au nota T 1 si 9, apoi 2 si 8 si in finalul listei, facorii cu nota T 3 si 7. In continuare, se trece la calcularea noteiT a factorilor secundari.

FACTORUL A - Schizotimie vs. ciclotimie

Polul exprimat prin cote standard joase (de la 0 la 3) caracterizeaza un comportament prin aspecte precum schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanta, raceala si indiferenta, suspiciune, rigiditate. Polul opus, incepand de la cota standard 7 spre 10, indica un comportament caracterizat prin ciclotimie: individul este bun, amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilalti, bland, increzator, adaptabil si cald.

FACTORUL B - Abilitate rezolutiva generala

Scala nu are corelatii semnificative cu testele de abilitati mentale obisnuite care tipic sunt probe psihologice in timp limitat.

Factorul B masoara, din perspectiva teoriei lui Cattell, acel factor general denumit inteligenta. Cattell distinge intre inteligenta fluida, definita ca o capacitate innascuta care poate fi aplicata la toate tipurile de continuturi si inteligenta cristalizata, ca forma care depinde mult de educatia formala, exprimand tipurile de abilitati invatate in scoala. Inteligenta fluida afecteaza inteligenta cristalizata, prin faptul ca influenteaza cat de mult beneficiem din invatarea scolara. Evaluarea inteligentei fluide se poate realiza doar prin teste care nu fac in continutul lor referinte la cultura (culture fair intelligence test).

FACTORUL C - Instabilitate emotionala vs. stabilitate emotionala.

Polul caracterizat prin instabilitate reprezinta caracteristici ale unui eu slab: emotivitate, imaturitate afectiva, instabilitate; individul reactioneaza la frustratie intr-o maniera emotionala, este inconstant in atitudini si interese, este excitabil si hiperreactiv, fuge de responsabilitati, abandoneaza usor, este nelinistit, implicat in conflicte, agitat, visator; poate fi implicat si in accidente.

La polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm. Individul este stabil, constant in interese, echilibrat emotional, chiar flegmatic sau placid; realist, se adapteaza faptelor; nu se manifesta usor oboseala nervoasa, nu se amesteca in conflicte.

Forta eului definita ca si grad de realizare a integrarii dinamice si a controlului emotional nu este pentru Cattell, ca si pentru Eysenck, o problema care sa tina preponderent de formare si mediu.

FACTORUL E - Supunere vs. dominanta

Polul comportamentului supus, bland, cu note T intre 0 si 3, indica dependenta dar si o naturalete si o bunavointa caracteristice. 0 persoana conformista si usor de dominat, suficienta siesi. Polul opus, notele intre 10 si 7, indica un comportament agresiv, combativ, incapatanat, sigur de sine, afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster, cu o gravitate afectata. Nonconformist, dar dornic sa capteze atentia.

FACTORUL F - Expansivitate vs. nonexpansivitate

Factorul F este un constituient important al extraversiei - introversiei, ca factor secundar.



Polul nonexpansiv, cu note T intre 0 si 3, indica un comportament moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu tendinta spre deprimare si reverie. In general necomunicativ, multumit de sine, legat de valori personaIe, lent, reflectant. Polul opus, al expansivitatii, indica un comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata. Individul este guraliv, expresiv, legat de grup, spontan in reactii.

FACTORUL G - Supraeu slab vs. forta supraeului.

Exista doar o asemanare superficiala cu factorul C pentru ca factorul G este legat, in principal, de energie si perseverenta.

La polul unui supraeu slab, caracteristica pentru comportament este lipsa de toleranta la frustrare; un individ schimbator, influentabil, cu o emotivitate generalizata, oboseala nervoasa, inconstanta si nesiguranta, care neglijeaza obligatiile sociale In general, cu dezinteres fata de normele morale colective. Polul opus, cu note intre 10 si 7, atrage dupa sine atitudini de constiinciozitate, perseverenta, responsabilitate personala; insul e ordonat, consecvent, atent la oamenii si lucrurile din jur.

FACTORUL H - Threctia vs. parmia

Cele doua denumiri ascund manifestarile opuse ale dimensiunii responsabile de timiditate si sensibilitate la amenintare pe de o parte, fata de curaj si lipsa de sensibilitate pe de alta.

Polul threctia, cu note T intre 0 si 3, indica un comportament dominat de tendinta de repliere asupra propriei persoane; prudent, rezervat, distant, contemplativ, cu tendinta de a apare acru, rece, dezinteresat de sexul opus, moderat si constiincios dar cu interese limitate - sunt cateva dintre manifestarile caracteristice pentru comportament. De asemenea se remarca o absenta a interesului artistic sau afectiv, o tendinta spre perceperea rapida a pericolului. Polul parmia, notele T intre 10 si 7, indica o sociabilitate gregara, o persoana indrazneata, careia ii place sa intalneasca oameni, este activ, curajos, cu interes pentru sexul opus. Impulsiv, frivol, nelinistit, nu vede usor semnele pericolului, cu interese artistice si cu o bogata rezonanta emotionala.

FACTORUL I- Harria vs. premsia

Polul harria indica un comporlament realist dar dur; tipul de persoana care nu se asteapta la lucruri extraordinare de la ceilalti, se bazeaza pe sine, are spirit practic si relativa insensibilitate fata de altii, matur emotional, aspru, chiar cinic, fara simt artistic, reactioneaza prea putin la aspecte estetice (fara ca in mod necesar sa fie si lipsit de gust) si nu ia in seama incomoditatile fizice.

Polul premsia, indica un comportament sensibil la estetic, exigent dar nerabdator, relativ imatur emotional; insul cauta ajutorul si simpatia altora, este prietenos, bland, indulgent cu sine si ceilalti, dificil de satisfacut in probleme de arta, introspectiv, imaginativ si cu o bogata viata interioara, actioneaza prin intuitie sensibila; in plan social manifesta o relativa frivolitate, dornic sa atraga atentia, este nelinistit, chiar ipohondru.

FACTORUL L - Alexia vs. protension

Comportamentul la polul alexia cu note T intre 0 si 3 apare caracterizat prin incredere, adaptabilitate, cooperare; absenta geloziei sau invidiei, o gravitate amabila, dar plina de spirit, interesul fata de ceilalti. Polul protension cu note T intre 10 spre 7 reprezinta tensiunea: un mod de a trai neincrezator, inclinat spre gelozie, indaratnic, suspicios si timid; relativ rigid, dur si indiferent fata de altii.

FACTORUL M - Praxernia vs. autia

Dimensiunea defineste un factor care cuprinde de asemeni trasaturi dificil de integrat intr-o formula din limbajul obisnuit. Astfel, de exemplu polul cotelor scazute, praxernia, defineste un comportament practic si constiincios; este insul care tine la forma, este capabil sa-si pastreze sangele rece si prezinta o relativa lipsa de imaginatie. In acelasi timp, este un spirit logic, expresiv, deschis ca interese, cu sange rece in caz de urgenta sau pericol. Polul autia defineste ceea ce am putea numi nonconventionalul excentric: imaginativ, boem, mai putin preocupat de constinciozitate, cu un aspect exterior calm, are ocazionale izbucniri emotive de natura isterica.

FACTORUL N - Naivitate vs. subtilitate   

Polul naivitatii, respectiv al cotelor joase, indica un comportament direct, naiv, sentimental, natural, uneori stangaci si neindemanatec; se intereseaza de altii si este usor de satisfacut. Polul opus, indica perspicacitate si luciditate in opinii, un mod de a fi rafinat, civilizat si subtil in general, dar rece, indiferent fata de altii si dificil de satisfacut.

Datele indica corelatii cu un comportament politicos, experimentat, modern, subtil, cu spirit analitic si cel mai adesea rece; o alura intelectuala, o viziune nesentimentala asupra lucrurilor si vietii, uneori frizand cinismul. Aspectele caracteristice polului opus indica lipsa de afectare, naturalete si spontaneietate, uneori stangacie si bruschetea reactiilor.

FACTORUL O - incredere vs. tendinta spre culpabilitate 

Polul cotelor joase indica un comportament calm, cu incredere in sine, senin, linistit, rezistent la stres, eficient, viguros, uneori chiar brutal, fara fobii, se angajeaza in genere in activitati simple.

Polul cotelor inalte indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se raporta la existenta; fara incredere in ceilalti, banuitor, cu sentimente de culpabilitate.

FACTORUL Q 1 - Conservatorism vs. lipsa de respect pentru conventii

Polul conservator indica un mod relativ necritic de acceptare a normelor; polul opus reprezinta un comportament deschis spre nou, inovator, critic, cu un ascutit gust pentru analiza.

FACTORUL Q 2 – Dependenta de grup vs. independenta personala

Nu este un factor clar stabilit in variatiile comportamentale, manifestandu-se mai ales la nivelul atitudinilor interioare. De fapt nici unul dintre acesti factori Q - 2, 3 & 4 nu au fost gasiti cu maxima certitudine in validarile empirice, aparand mai ales in raspunsurile la chestionare.

FACTORUL Q 3 - Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic

In comportament se manifesta prin lipsa de control spre deosebire de polul opus, respectiv disciplina de sine, exigenta, vointa dezvoltata.

FACTORUL Q4 - Tensiune ergica slaba vs. tensiune ergica ridicata

Comportamentul Q4 la polul cotelor joase indica un mod de a trai destins, calm, nonsalant, satisfacut de sine. Polul opus este caracterizat prin incordare, tensiune, excitabilitate si sentimente de frustrare. Q4 ridicat caracterizeaza un comportament nelinistit fara motiv, incordat, iritabil, agitat.

Factorii de ordina secundar (de suprafata)

Factorii de ordin secundar au semnificatia de trasaturi de suprafata si sunt definiti si determinati experimental de Cattell. Ei sunt calculati in functie de ponderea contributiei fiecareia dintre componentele primare in clusterul factorial; la calculare se utilizeaza cotele standard (nu notele brute), iar ceea ce se obtine are semnificatia unei cote standard, de la 0 la 10.

FACTORUL I - Adaptare vs. anxietate O cota ridicata la factorul secundar I indica o anxietate ridicata, in sensul obisnuit al denumirii. Persoana nu este necesar nevrotica, anxietatea poate fi reactiva la o situatie, dar indicatia de neadaptare este precisa. Este persoana nesatisfacuta de capacitatea sa de a raspunde cerintelor vietii si a-si realiza dorintele. Anxietatea puternica perturba randamentul si atrage tulburari psihosomatice.



FACTORUL II - Intraversie vs. extraversie

Cota scazuta la acest factor secund indica tendinta spre timiditate si inhibitie in relatiile cu ceilalti. Acest lucru poate fi defavorabil pentru profesii care cer contacte sociale multiple, dar poate fi un indice sensibil si favorabil pentru o munca care cere precizie.

Extraversia, la celalalt pol, indica lipsa de inhibitie sociala si o satisfactie generala fata de propria persoana. Favorabila in predictia pentru activitati care cer contacte sociale multiple, este nefavorabila, de exemplu, in ecuatia reusitei academice.

FACTORUL III - Emotivitate vs. dinamism

Cotele scazute la acest factor indica o emotivitate difuza care poate fi de tip depresiv si frustrant pentru persoana. Acest gen de om este sensibil la rafinamentele existentei, cu un temperament artistic, placut; in gama dificultatilor are tendinta de a reflecta prea mult, examinand situatia pe toate feteIe inainte de a trece la actiune, actiune care apare din acest motiv prea intarziata.

Polul opus reprezinta un comportament dinamic, intreprinzator si decis, competent. Exista riscul ca astfel de persoane sa actioneze orientandu-se predilect dupa ceea ce le apare clar si indiscutabil, fara sa examineze aspecte mai subtile, sau relatiile umane implicate. In fata dificultatilor, tendinta trecerii la actiune primeaza, nu cea de reflectie.

FACTORUL IV - Supunere vs. independenta

Cotele scazute indica un comportament moderat, pasiv, legat si dependent de ceilalti; cu tendinta de a cauta aprobarea si sprijinul celor de care are nevoie si de a-si orienta conduita in functie de cei ce acorda aceasta sustinere.

Independenta, la polul opus, se manifesta prin tendinta spre agresivitate, indrazneala, un mod transant de a actiona, initiativa. O astfel de persoana chiar cauta situatiile in care se tolereaza sau se incurajeaza o astfel de atitudine.

Concepte:

trasatura – abilitate, autorul se refera la trasaturi care descriu abilitatea unui persoane si gradul de eficienta cu care este capabila sa lucreze pentru un anume scop (de exemplu, factorul B)

atitudini, Cattell are o viziune mai larga asupra atitudinilor considerand ca ele reprezinta atat interesele (opinii) unui individ cat si emotiile si comportamentul sau fata de o persoana, obiect sau eveniment

eu, sediul si ansamblul motivatiilor si actelor unui individ care conditioneaza adaptarea sa la realitate, ii satisface trebuintele si rezolva conflictele datorate unor dorinte vs. conditii incompatibile.

erg, energie la dispozitia comportamentului, trasaturi sursa constitutionala cu actiune permanenta

ideografic, un sistem sau teorie psihologica orientat spre concret, individual, unic (DP 85)

integrare, in sens larg, procesul de a coordona si unifica elemente separate intr-un intreg. Principiu de organizare ce se aplica la structuri cu elemente ordonate ierarhic, nivelele superioare exercita un control asupra celor inferioare. In psihologie, termenul este aplicat, in sens larg, descriptiv, oricarei conduite ale carei elemente sunt clar subordonate unui scop finalizat, oricarei actiuni intentionate. (DP 85)

nomotetic, un sistem sau teorie psihologica orientata spre abstract, universal sau general(DP 85)

organizarea trasaturilor, un termen care se refera la un set ipotetic de interrelationari intre diferitele trasaturi de personalitate ale unei persoane

profil de personalitate, prezentari generale ale trasaturilor de personalitate si a caracteristicilor prezente la acea persoana, relativ la un set de norme construite fata de o populatia de referinta; in profil datele sunt prezentate in forma grafica (ca in cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.) sau acesta poate avea forma mai generala a unei prezentari a caracteristicilor individului sau a trasaturilor in forma sumara. (DP 85)

prognoza, o predictie privind cursul sau rezultatul unui proces, fie el psihologic, educational, metodologic, etc. (DP 85)

sentiment de sine, conceput de autor ca imagine despre sine care coordoneaza si organizeaza atitudinile si motivatiile subiectului

supraeu, ansamblu de interdictii morale introiectate.

taxonomie, un set de principii sistematice ce permit clasificarea; taxonomia realizata de Cattell doreste se sistematizeze riguros multitudinea de termeni care se refera la personalitate in sens larg si realizeaza un Index Universal, fiecare factor primind un indicativ de cod propriu; de asemenea, unii dintre factorii astfel clasificati au primit si denumiri colationate de autor cu scopul evitarii confuziilor (de exemplu, factorul J, denumit zepia vs. coasthenia).Date mai ample in lucrarea Personality and Motivation. Structure and measurement, World Book, New York, 1957.

trasaturi dinamice, trasaturi care descriu motivele si interesele unei persoane.

trasaturi de suprafata, un grup de comportamente interrelationate a caror aparitie poate fi observata in variate conditii si situatii; in sens specific, o trasatura de personalitate ipotetica care se identifica prin analiza factoriala si se presupune a fi responsabila de aceste comportamente corelate (DP 85)

trasaturi sursa, o trasatura psihologica ipotetica „de profunzime” care in termeni statistici echivaleaza cu factorii primari obtinuti in urma analizarii factoriale a datelor de evaluare a comportamentului; se considera ca aceste trasaturi sursa explica faptul ca multe dintre trasaturile de suprafata prezinta corelatii reciproce relativ mari.

trasaturi de temperament, trasaturi ce descriu stilul general al de comportament al unui individ ca raspuns la mediu






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1797
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site