Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CLIMATUL PSIHOSOCIAL DE GRUP;DEFINITIE, CARACTERIZARE, FACTORII DETERMINANTI AI CLIMATULUI PSIHOSOCIAL

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



CLIMATUL PSIHOSOCIAL DE GRUP;DEFINITIE, CARACTERIZARE, FACTORII DETERMINANTI AI CLIMATULUI PSIHOSOCIAL

Climatul psihosocial de grup

Unul dintre cele mai semnificative fenomene care reflecta si sintetizeaza aspectele esentiale ale vietii de grup este climatul psihosocial. La acest nivel intalnim intr-o forma sintetica ansamblul trairilor subiective ale membrilor grupului generate in contextul obiectiv al vietii de grup, fenomenul rezultat din aceasta integrare avand complexe functii reglatorii.




Spre deosebire de conceptul „stil de conducere“, care a generat numeroase cercetari cu caracter operational care au vizat prezentarea analitica a structurii sale, in cazul climatului psihosocial situatia este cu totul alta: desi acest concept are o larga circulatie in psihosociologie, semnificatia sa este destul de vaga, neexplicita si cu o puternica incarcatura intuitiva. In literatura de specialitate se utilizeaza destul de frecvent termenii de climat, atmosfera si moralul grupului cu o semnificatie cvasi-echivalenta, ceea ce mareste si mai mult ambiguitatea conceptuala si metodologica ( 48, 103).

Trebuie subliniat faptul ca este necesara o distinctie clara intre climat, atmosfera si moral, acestea reflectand aspecte psihosociale diferite ale vietii de grup, aflate insa intr-o stransa legatura.

Referitor la climatul psihosocial, literatura de specialitate ofera cateva dintre caracteristicile esentiale ale fenomenului, acestea putand fi folosite in demersul operationalizarii conceptului

(a) In primul rand, se remarca caracterul sintetic al climatului, in sensul ca reprezinta o rezultanta a unui ansamblu de factori interni si externi, obiectivi si subiectivi. In acest sens, I. Czitrom defineste climatul psihosocial ca „o atitudine colectiva a grupului fata de totalitatea mediului profesional, atitudine determinata de interactiunea tuturor factorilor obiectivi si subiectivi (tehnico­materiali, sociali si psihologici) care actioneaza la locul de munca“ . Caracterul sintetic si global a fost subliniat si de alti cercetatori, fara a se reusi evidentierea unui criteriu generat dupa care se poate stabili in ce masura un anumit factor participa sau nu la generarea climatului intr-un anumit grup . Cercetarile noastre nu indreptatesc generalizarea de mai sus: dintre toti factorii care actioneaza asupra grupului intr-o situatie data, numai aceia care au semnificatie pentru grupul in cauza indeplinesc rolul de factori determinanti ai climatului psihosocial; factorii neutri nu intra in aceasta categorie, desi pot avea un caracter activ, influentand unele aspecte ale vietii de grup.

(b) O alta caracteristica a climatului psihosocial consta in relativa sa stabilitate si independenta in raport cu factorii care l-au generat. Un anumit tip de climat nu se dezvolta imediat dupa declansarea actiunii unor factori determinanti, dupa cum nici nu se modifica foarte usor in cazul variatiei sau disparitiei de scurta durata a unora dintre acesti factori. Se poate spune ca fenomenul manifesta o anumita inertie, calitate care face posibila explicarea functiei reglatorii si compensatorii pe care o indeplineste climatul in dinamica microgrupurilor sociale. Faptul ca stabilitatea este recunoscuta ca o caracteristica a climatului rezulta si din aceea ca majoritatea autorilor definesc acest fenomen ca o „atitudine colectiva“ a grupului in raport cu mediul sau. Dupa cum se stie, atitudinea reprezinta o tendinta dobandita si relativ stabila a unui subiect de a reactiona la o situatie data.

(c) Climatul psihosocial are un caracter generalizat la nivelul grupului respectiv, chiar daca atitudinea unora dintre membrii grupului fa(a de unele aspecte ale vietii de grup poate fi diferita. Acest aspect ne determina sa definim Climatul mai degraba ca o „dispozitie“ sau o „stare psihica colectiva“ decat ca o „atitudinea colectiva“, modalitate de definire care implica mari dificultati teoretice in analiza si interpretarea relatiilor dintre sistemele atitudinale propriu­-zise ale membrilor grupului si Climatul psihosocial de grup, care – frecvent­ – contine ca elemente generative chiar respectivele sisteme atitudinale.


Definitie

Sintetizand cele expuse mai sus, vom defini climatul psihosocial ca un nivel superior de integrare a factorilor interni si externi, obiectivi si subiectivi care au semnificatie pentru grup si care genereaza o dispozitie psihica relativ stabila si generalizata la nivelul membrilor grupului.

Factorii care contribuie la formarea climatului pot fi: a) fizico-materiali (conditiile fizice si materiale in care grupul isi desfasoara activitatea); b) sociali (care (in de cadrele sociale generale, de caracteristicile sistemelor economice, politice sau juridice care au impact asupra grupului ca intreg, cel mai frecvent prin intermediul mediului institutional sau organizational caruia ii apartine grupul);c) psihosociali (rezultati din interactiunea membrilor grupului sau dintre acestia si alte persoane sau grupuri din exterior); d) psihici (constand din caracteristicile psihoindividuale ale membrilor manifestate in contextul vietii si activitatii de grup). Actiunea acestor factori este cel mai adesea reala, insa poate fi si numai invocata ca iminenta. In toate cazurile, este necesar ca acesti factori sa capete semnificatie pentru viata de grup pentru a deveni factori generativi ai climatului. Totodata, trebuie sa existe circumstante relativ stabilizate pe fondul carora sa se dezvolte un anumit climat psihosocial.


Definitie



Atmosfera psihosociala reprezinta aspectele tranzitorii ale climatului:

pe fondul aceluiasi climat - care se pastreaza relativ stabil atata timp cat factorii sai determinanti nu se modifica in mod esential, sau nu capata alta semnifica(ie pentru grup - pot aparea diferite „nuante“ ale dispozitiilor afective ale membrilor, legate de anumite circumstante sau evenimente aleatorii ivite in viata de grup. Astfel, ia nastere o anumita atmosfera, legata nemijlocit de respectivele imprejurari si care dispare odata cu acestea. Chiar pe fondul unui climat deosebit defavorabil pot aparea momente de disensiune sau conflict, situatie in care se creeaza o atmosfera incarcata si tensionata, care dispare odata cu eliminarea factorului perturbator. Climatul pozitiv constituie in acest caz un factor esential care contribuie la rezolvarea sau depasirea starilor conflictuale, acestia ramanand in continuare un element stabil si de fond al vietii de grup. In acest caz ar fi gresit sa se creada ca s-a modificat Climatul psihosocial, fiind vorba numai de o dispozitie afectiva pasagera, legata de atmosfera conjuncturala din cadrul grupului. Trebuie remarcat ca persistenta unor factori disfunctionali care genereaza o atmosfera nefavorabila, poate conduce in ultima instanta la modificarea climatului de grup: in acest caz, grupul nu poseda sau nu gaseste modelele comportamentale capabile sa conduca la depasirea situatiei disfunctionale, modificarea climatului exprimand ruperea „echilibrului cvasistationar“ existent in grup inainte de aparitia situatiei de criza.


Definitie

Moralul exprima increderea membrilor in capacitatea grupului de a rezolva la un anumit standard sarcinile si problemele cu care se confrunta si de a surmonta dificultatile ivite in cale. Incredere care are o importanta componenta cognitiva si de experienta consumata, pe langa o componenta afectiva, derivata a coeziunii grupale, a climatului psihosocial si a relatiilor lider-membri.

Factorii determinanti ai climatului psihosocial , asa cum au fost identificati in urma unor cercetari pe diferite categorii de grupuri, pot fi structurati pe sase dimensiuni: dimensiunea socioafectiva, motivational-atitudinala, cognitiv­axiologica, instrumental-executiva, proiectiv-anticipativa si structurala (47, 103).

Dimensiunile climatului se afla intr-un raport de interconditionare, fiecare continand mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt urmatorii:

(a) Dimensiunea socioafectiva contine factori care se refera la urmatoarele aspecte ale vietii de grup: relatiile de simpatie, antipatie sau indiferenta dintre membrii grupului; existenta subgrupurilor („clici“ sau „bisericule“) ca urmare a scindarii grupului in plan functional si afectiv; gradul de acceptare/inacceptare afectiva a liderului, existenta unui lider informal si relatiile dintre cei doi; adeziunea afectiva a membrilor fata de grup ca intreg (masura identificarii afective cu grupul).

(b) Dimensiunea motivational-atitudinala include: tipul de atitudini interpersonale (respect, consideratie, apreciere etc.); atitudinea fata de grup si fata de activitatea pe care o desfasoara; gradul de congruenta a intereselor si trebuintelor membrilor grupului, compatibilitatea acestora cu obiectivele generale ale grupului; gradul de satisfactie/insatisfactie etc.

(c) Dimensiunea cognitiv-axiologica cuprinde aspecte referitoare la: comunicarea interpersonala (indicele de centralitate a retelei, forma de realizare, indicele de „bilateralitate“ etc); gradul de cunoastere interpersonala; gradul de convergenta si compatibilitate a opiniilor, convingerilor si conceptiilor tematice ale membrilor grupului; gradul de elaborare si modul de functionare a normelor de grup; nivelul de constituire a traditiilor si modelelor comportamental-­atitudinale.

(d) Dimensiunea instrumental-executiva include factori care reflecta conditiile si mijloacele de realizare a sarcinii: natura relatiilor functionale dintre membrii grupului; modul de ierarhizare a functiilor in grup; gradul de coparticipare la realizarea sarcinii; spatiul de initiativa si afirmare personala in plan profesional; stilul de conducere si competenta liderului formal; conditiile obiective in care se desfasoara activitatea; coordonarea externa a grupului pe linia realizarii sarcinii; gradul de „incarcare“ a membrilor (solicitarea fizica si intelectuala); conflictele intra- si intergrupale generate in contextul activitatii grupului.

(e) Dimensiunea structurala reflecta: varsta medie a membrilor; gradul de omogenitate (statut social, nivel de cultura generala, mediul de provenienta, varsta s.a.); raportul numeric dintre barbati si femei.

(f) Dimensiunea proiectiv-anticipativa se refera la: perspectivele sociale si profesionale ale grupului si -implicit- ale membrilor sai; existenta unor stari de incertitudine privind situatia viitoare a organizatiei sau grupului; anticiparea rezultatelor ce pot fi obtinute intr-un context problematica unitatea de vointa a membrilor in raport cu obiectivele urmarite (coeziunea functionala a grupului). Dimensiunea proiectiv-anticipativa reflecta intr-un mod semnificativ moralul grupului, care are o influenta apreciabila asupra capacitatii de mobilizare a resurselor psihofizice ale membrilor in vederea realizarii sarcinilor si problemelor cu care se confrunta.



Determinarea profilului climatului psihosocial de grup. Cercetarile experimentale extensive au evidentiat diferente sensibile in ceea ce priveste ponderea anumitor categorii de factori in producerea climatului de grup. Aceste diferente de ponderi sunt determinate de o serie de factori care reflecta: a) tipul grupului (scolar, de munca, studentesc, militar etc.); b) gradul de maturizare atins de acesta (timpul scurs de la constituire si nivelul de integrare reciproca a membrilor); c) natura sarcinii ce trebuie realizata s.a. (48, 110).

In consecinta, prin determinarea ponderii factorilor determinanti in cadrul unui anumit grup se poate elabora profilul climatului psihosocial, instrument de mare eficienta diagnostica si prognostica privind dinamica proceselor si fenomenelor de grup.

Pentru determinarea profilului de climat s-a folosit urmatoarea metoda. In prima faza, membrilor unor grupuri de diferite tipuri (scolare, industriale si studentesti) le-a fost prezentata intr-un mod intuitiv notiunea de climat psihosocial de grup, valoarea generala a acestuia (pozitiva sau negativa) si faptul ca fenomenul este generat de o serie de factori interni si externi. In a doua faza s­-a cerut ca fiecare membru sa aprecieze pe o scala cu sapte valori climatul existent in grupul din care fac parte (-3, -2, -1, 0, +1, +2, +3), dupa care sa enumere cauzele care generat respectivul climat; dupa enumerarea tuturor cauzelor, li s-a cerut sa acorde o pondere (de la 1 la 5) fiecarei cauze, dupa importanta pe care respectiva cauza a avut-o la generarea climatului asa cum a fost apreciat anterior. In a treia faza s-a procedat la o analiza de continut a raspunsurilor, gruparea lor in cele sase categorii prezentate anterior, si calcularea ponderii statistice pe care fiecare categorie de factori o are in determinarea climatului in acel grup, precum si in randul grupurilor de un anumit tip. Astfel, s­a putut determina atat profilul climatului, specific pentru grupurile scolare, industriale, studentesti, militare s.a., cat si profilul climatului unui anumit grup; prin compararea profilului particular al unui grup cu profilul general, specific tipului de grup caruia ii apartine, s-a putut face o analiza diagnostica de mare finete privind gradul de structurare a grupului, existenta unor disfunctionalitati etc. (44; 48).

In urma acestor cercetari, s-a constatat ca fiecare tip de grup are un profil specific al climatului, dat de ponderea diferitelor categorii de factori determinativi. Astfel, in cadrul grupurilor scolare ponderea factorilor socioafectivi este relativ mare in determinarea climatului, in cadrul grupurilor studentesti dominanta se deplaseaza in zona factorilor atitudinali si cognitiv­axiologici, in timp ce in cazul grupurilor industriale ponderea dominanta o detin factorii instrumental-executivi (v. graficu17.1).

Daca acceptam ca aceste tipuri de grupuri reprezinta in plan ontogenetic etape progresive si consecutive in ceea ce priveste integrarea si participarea sociala a individului, se constata ca „maturizarea sociala“ a grupurilor se exprima - la acest nivel de analiza - printr-o deplasare a accentului de la factorii afectivi spre cei atitudinali, cognitivi, axiologici, instrumentali si executivi.

Fata de aceste profiluri tipice, profilul real al unui anumit grup reflecta gradul de maturizare psihosociala a membrilor, dar si masura in care grupul s-a constituit ca un sistem centrat pe realizarea sarcinii, pe satisfacerea trebuintelor personale ale membrilor sau pe probleme tinand de evolutia grupului ca intreg.

In ceea ce priveste gradul de constituire a grupurilor, se constata ca in cazul colectivelor recent formate, factorii socioafectivi au o pondere mai mare in determinarea climatului, indiferent de tipul grupului, evolutiile ulterioare conducand la accentuarea ponderii acelor categorii de factori care joaca rolul cel mai important in desfasurarea activitatilor de grup: a celor cognitiv-axiologici, in cazul grupurilor studentesti, sau a celor instrumental-executivi, in cazul celor industriale.


G Retineti : Este deosebit de important faptul ca prin constituirea climatului psihosocial, cu influentele sale majore asupra tuturor sistemelor relationale, se realizeaza un mecanism de autocorectie de tip feed-back. Intr-adevar, prin faptul ca prin climat se exprima sintetic calitatile structurale, functionale si umane ale grupului, o tonalitate negativa a acestuia va semnaliza totdeauna existenta unor disfunctionalitati interne sau externe; in consecinta, se semnalizeaza implicit existenta unei probleme, a unei situatii conflictuale sau a unei inadecvari de orice natura, ceea ce va genera o tensiune in sensul rezolvarii acestor situatii negative. Deci, climatul psihosocial apare ca un indicator sintetic asupra „starii de sanatate' a unui microgrup care actioneaza in anumite conditii sociale.

De asemenea, se constata existenta unor relatii de cauzalitate circulara intre procesele psihosociale de grup, climat si performanta. Relatiile psihosociale necorespunzatoare creeaza un climat nefavorabil, ambele conducand la performante scazute; fapt ce afecteaza si mai mult climatul, respectiv calitatea relatiilor umane s.a.m.d.; ruperea cercului vicios este conditia iesirii din criza.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7150
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site