Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


COMPETITIA CA FORMA DE COMPORTAMENT COSOCIAL; FENOMENUL FACILITARII SOCIALE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



COMPETITIA CA FORMA DE COMPORTAMENT COSOCIAL; FENOMENUL FACILITARII SOCIALE

Competitia constituie o forma complementara de comportament in raport cu cooperarea, manifestandu-se atunci cand un acelasi obiectiv poate fi realizat in mod independent de doua sau mai multe persoane, grupuri sau organizatii, fara ca activitatile desfasurate de cele doua parti sa se conditioneze nemijlocit. Ca si in cazul cooperarii si intrajutorarii, competitia reprezinta o contingenta comportamentala reciproca, in catre fiecare poate incearca sa obtina cele mai bune performante sociale, printr-o raportare continua la performantele celeilalte parti. Evident, pentru a se putea compara performantele, obiectivele partilor implicate in competitie trebuie sa fie cel putin asemanatoare, daca nu identice.




Comportamentul competitional este strans legat de nevoia de emulatie, care exprima tendinta fireasca de a te compara si intrece cu cei din jur, incercand sa obtii cele mai bune rezultate intr-un domeniu de interes comun. Comparatia se poate face si cu propriile performante obtinute anterior sau intr-un alt context, caz in care emulatia capata forma nevoia de autodepasire, care reprezinta un important factor motivational.

Cresterea performantelor intr-un context emulativ este explicabila prin interventia a doi factori principali: a) existenta unui termen de comparatie (performanta celor din jur sau a concurentilor), ceea ce permite a mai buna focalizare si orientare a eforturilor asupra punctelor sau secventelor esentiale ale unei activitati; b) facilitarea sociala, care consta in cresterea spontana a performantelor individuale in prezenta altor persoane, fenomen observat de multa vreme, dar cu o explicatie teoretica inca insuficient conturata.

Fenomenul facilitarii sociale poate fi constatat in numeroase imprejurari. Astfel, N. Triplett a observat ca ciclistii care ruleaza in grup obtin performante superioare fata de situatia in care ruleaza separat, ceea ce 1-a determinat la sfarsitul secolului trecut (1897) sa initieze primele experimente de psihologie sociala. In toate cazurile, performanta individuala s-a ameliorat sensibil in prezenta altor persoane., fie ca acestea erau simpli spectatori, fie ca executau aceeasi categorii de sarcini. Explicatia a fost data prin invocarea asa-numitei „forta dinamogena a instinctului competitiv'. Cercetarile ulterioare ale lui W. Moede, G.W. Allport s.a. au demonstrat fara echivoc existenta efectului de facilitare sociala, constatandu-se cresteri ale performantelor cu pana la 15-20 %.

Unele dintre observatiile noastre privind viteza gasirii unor solutii optime pentru situatii problematice deosebite, indica cresteri ale performantelor cu cca. 22 %, paralel cu marirea gradului de originalitate a solutiilor propuse. Este vorba de facilitarea cognitiva pe care o induce activitatea in grup, fenomen utilizat in cadrul brainstormingului, cunoscuta metoda de stimulare a creativitatii. Conform acestor constatari, anumite trasaturi de personalitate amplifica efectul facilitarii sociale: dorinta de afirmare, sociabilitatea, nevoia recunoastere sociala, spiritul competitiv, extraversiunea si deprinderea de a lucra in grup (D. Cristea, 1993). Cea mai plauzibila explicatie data acestui fenomen este in legatura cu intensitatea trebuintelor de valorizare si recunoastere social. Corelatia dintre acest indicator si cresterea efectiva a performantelor in activitatea de grup a fost determinata ca avand valori cuprinse intre 0,54 si 0,58, in functie si de nivelul de dezvoltare intelectuala a subiectilor cercetati.



Pentru amplificarea efectului de facilitare sociala este necesara respectarea anumitor conditii: comunicarea prompta a rezultatelor, asigurarea unor evaluari a performantelor de maxima obiectivitate si a unor conditii identice de activitate pentru cei implicati, precum si promovarea spiritului de fairplay.

Spre deosebire de situatia de cooperare, in cadrul unei competitii comunicarea este puternic afectata, fiind fragmentara, discontinua si uneori distorsionata in mod voit, pentru a induce in eroare adversarul. Informatiile despre propria activitate sunt protejate cu grija, in timp ce se vor face eforturi deosebite pentru a obtine informatii despre adversar.

Pe acest fond sunt exacerbate sentimentele de afirmare -prin delimitare- a propriei identitati, atitudinile egocentrice prevaland asupra celor sociocentrice. Insa, totodata, creste tonusul emotional si motivational, sporul energetic astfel rezultat determinand mobilizari si focalizari cu efecte favorabile asupra propriilor performante. In timp ce cooperarea mareste sensibilitatea fata de asemanari si interese comune, minimalizand importanta diferentelor, competitia amplifica sensibilitatea fata de diferente, minimalizand asemanarile; astfel, se creeaza tendinta dihotomizarii realitatii, prin polarizarea acesteia pe cele doua parti aflate in competitie. Insa, in general, competitia poate fi deosebit de stimulativa, in conditiile in care nu degenereaza in confruntare si conflict.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1090
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site