Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


FACTORII PSIHOSOCIALI CARE CONDITIONEAZA MANIFESTAREA AGRESIVITATII

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic




FACTORII PSIHOSOCIALI CARE CONDITIONEAZA MANIFESTAREA AGRESIVITATII

Factorii psihosociali care favorizeaza manifestarea agresivitatii. Violenta in toate formele sale este rezultatul actiunii conjugate a unor factori de natura psihoindividuala, psihosociala, socioculturala si conjuncturala. Dintre acestia unii au o pondere cu totul deosebita si anume:




(1) Trasaturi de personalitate puternic accentuate si cu valente disfunctionale majore: colerism excesiv, tendinte compulsive si psihopate, lipsa capacitatii de autocontrol, existenta unor puternice complexe afective, un prag de rezistenta la frustrare foarte scazut, iritabilitate ridicata, o istorie personala incarcata, experiente traumatizante traite in copilarie sau intr-o perioada anterioara producerii violentei s.a. Aceste trasaturi luate izolat nu constituie in mod necesar cauze imediate ale manifestarii agresivitatii, insa - intr-o anumita configuratie - dau nastere unui sindrom agresiv care se manifesta ca predispozitie spre manifestarile violente. Pe acest fond, aparitia si a unui alt factor dintre cei mentionati mai jos poate determina cu usurinta producerea unei agresiuni reale.

(2) Alcoolul si drogurile constituie factori cu valente deosebite pentru producerea violentelor. Ca o consecinta a consumarii acestora, scade gradul de discernamant, cenzurile impuse prin invatare sociala sunt total sau. partial anulate, se produce o accentuata stare de derealizare, pe fondul diminuarii capacitatii de autocontrol si a functiilor intelectual-evaluative si axiologic­normative. Consumate excesiv produc o stare de nebunie temporara, propice producerii unor violente greu de explicat.

(3) Frustrarea este o cauza frecventa a producerii violentelor. Aceasta stare psihica disfunctionala, aparuta ca urmare a interpunerii unui obstacol major intre subiect si scopurile, trebuinlele si aspiraliile sale, sau ca urmare a deprivarii de ceea ce i-a apartinut sau considera ca i se cuvine de drept, determina frecvent reactii compulsive, care in anumite condilii pot capata forma violentei. Chiar daca nu se poate absolutiza relatia frustrare-agresiune -asa cum sustine J. DoIlard si alti cercetatori, este cert ca frustrarea genereaza un fond emotional negativ si tensional, cu totul favorabil producerii unor agresiuni daca mai intervin in ecuatie si alti factori favorizanti. Au fost identificati urmatorii factori care conditioneaza transformarea frustrarii in agresiune: 1) intensitatea dorintei sau trebuintei blocate (cu cat dorinta este mai puternica iar realizarea acesteia este mai amenintata, eu atat probabilitatea recurgerii la violenta este mai mare); 2) sexul persoana care genereaza, frustrarea (exista o. mai mare toleranta; fata de femei in comparatie cu barbatii); 3) arbitrariul sursei (cu cat arbitrariul interventiei frustrante este mai .mare; cu atat-exista o tendinta mai accentuata de a reactiona-violent impotriva respectivei surse); 4) statutul social al sursei si posibilitatile acesteia- de a sanctiona manifestarile agresive ale victimei; 5) posibilitatile de compensare de care dispune victima.­

(4) Provocarea directa, verbala sau fizica; poate conduce la adoptarea unui comportament violent, mai ales daca persoana este impulsiva sau se afla intr-o stare afectiva tensionata. Analiza statistica arata ,ca la violenta se raspunde cu

violenta in cca. 65-70 % dintre cazuri, manifestarea, acesteia putand fi imediata sau amanata, verbala sau fizica.

(5) Starile emotionale paroxistice sunt cauze frecvente ale manifestarilor agresive: accesele de furie; frica sau panica pot provoca in egala masura reactii violente, desi cauzele sunt in mod evident diferite: dorinta de a-pedepsi in cazul furiei, sau nevoia de a se apara cand nu exista o alta cale, in cazul fricii. Insa, in toate imprejurarile, puternicele dezechilibre emotionale favorizeaza manifestarea agresivitatii; prin diminuarea capacitatii de autocontrol si alterarea functiilor rational-evaluative:

(6) Sexul este considerat un factor important in producerea multor violente. Aici pot interveni sentimente foarte puternice precum gelozia; dorinta de razbunare a unei infidelitati; competitia brutala pentru castigarea partenerului s.a: dupa cum poate fi vorba de violentele fizice si psihice aferente violului si comportamentelor sexuale aberante (sado-masochismul, homosexualitatea, pedofilia s.a.), care cunosc o proliferare ingrijoratoare in societatea contemporana (vezi cap: 9.2.).



(7) Climatul de violenta sociala constituie un al doilea factor de fond; care stimuleaza in mod deosebit manifestarea agresivitatii in formele ei cele mai brutale revolutiile, miscarile de' strada, actiunile sistematice de reprimare ale regimurilor totalitare, slabirea pana la neputinta a statului de drept s.a. sunt tot atatea cauze care conduc la instalarea unui climat al violentei sociale;    in care sunt antrenate succesiv categorii largi ale populatiei; efectele psihosociale pot fi devastatoare chiar pe termen mediu, fiind necesare masuri complexe de contracarare a tuturor fenomenelor sociale care se produc in acest context.

(8) Inechitatea sociala reprezinta un- factor de fond cu deosebite valente in producerea manifestarilor agresive. Distributia – inechitabila a bunurilor serviciilor, drepturilor si indatoririlor, generalizarea coruptiei, pierderea autoritatii morale de catre principalele institutii civile si statale creeaza un puternic sentimente de frustrare in randul categoriilor defavorizate, sentimentul care actioneaza pe fondul unei puternice relativizari a valorilor si normelor sociale, a scaderii coezivitatii si solidaritatii respectivei comunitati umane. Actiunea acestui factor este profunda si de durata, putand afecta grav chiar fiinta unei natiuni. Inechitatea promovata ca principiu constitutiv al vietii sociale ofera celor defavorizati pretextul moral pentru actiuni violente prin care ar putea -iluzoriu, fara indoiala- sa restabileasca dreptatea in plan individual si social. In acest plan, principiile ideologice si politice au numeroase si profunde implicatii psihosociale, economice, culturale si istorice, de multe ori ignorate.

(9) Mass-media este tot mai des invocata ca avand un rol determinant in escaladarea violentei in societatile moderne, superinformatizate. Fiind vorba de ansamblul mijloacelor de comunicare in masa, este evidenta capacitatea mass­-media de a influenta atitudinile si comportamentele unor largi categorii sociale. Or, tocmai in acest plan se constata rolul nociv al proliferarii temelor legate de violenta in mai toate canalele de comunicatie in masa: televiziune, presa scrisa, literatura de consum etc. Fiind subordonata aproape exclusiv unor considerente de ordin economic si politic (reclama, publicitate si propaganda), ignorand din ce in ce mai mult criteriile estetice si morale in selectarea continutului sau, mass-media este acuzata de numerosi cercetatori ca avand un rol central in promovarea violentei in marile aglomerari urbane (88; 177 s.a). Studiile in domeniu evidentiaza faptul ca influentele nocive ale mass-media in ceea ce priveste promovarea violentei se produc pe urmatoarele directii: a) dezinhiba unele conduite de tip agresiv, care in mod firesc sunt reprimate prin tabuurile si normele fundamentale ale oricarei societati, efect determinat de frecventa prezentarii violentelor ca fapte curente si comune; b) ofera modele si tehnici de agresiune dintre cele mai sofisticate, tehnici invatate cu usurinta si aproape inconstient de catre subiectii bombardati sistematic cu asemenea „informatii'; c) afecteaza reperele axiologice, cognitive si afective ale publ:cului, in urma prezentarii ca fireasca a unei lumi dominata de violenta, nedreptate si arbitrariu; d) desensibilizeaza receptorii fata de victime si fata de caracterul de-a dreptul monstruos al unor crime si actiuni de o extrema violenta; e) favorizeaza producerea efectului de catharsis, insa intr-un mod cu totul nepotrivit din punct de vedere psihologic, educativ si etic.

(10) Factorii fizici si demografici au o influenta indirecta asupra potentialu­lui agresiv, prin marirea iritabilitatii si afectarea capacitatii de autocontrol. Caldura excesiva, iluminatul foarte puternic, spatiul restrans si inconfortabil precum si aglomeratiile de orice fel determina unele modificari fiziologice care afecteaza echilibrul afectiv al subiectilor, favorizand producerea unor violente.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1060
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site