Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Chestionare de personalitate construite de R

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Chestionare de personalitate construite de R. B. Cattell

1. Conceptia lui Cattell privind personalitatea umana si evaluarea acesteia




Pentru Cattell, personalitatea are un sens direct diagnostic si diferential, cunoasterea acesteia permitand o predictie asupra a ceea ce va face persoana intr-o situatie data. El face distinctia intre trasaturi si tipuri ca alternative in explorarea personalitatii, definind tipul ca un model particular si recurent de atribute prin care se dau semnificatii conotative. Atibutul se poate defini ca un aspect unitar si discret iar autorul a fost procupat initial de o definire stiintifica exacta a acestor atribute sau trasaturi.

El nu porneste de la o teorie formala asupra persoanlitatii sau de la un cadru clinic de referinta (cum este cazul MMPI), ci porneste de la date strict stiintifice si de la cercetari empirice. El a studiat un numar mare de subiecti, colectand un volum foarte mare de date prin chestionare, teste obiective, observatii directe, cotari ale conduitei in situasii reale. Datele recoltate au fost preluate prin analiza factoriala iar factorii obtinuti sunt condiderati ca reprezentand chiar trasaturile personalitatii, responsabile de variatia comportamentului subiectilor.

Pentru Cattell, analiza factoriala are 2 obiective:

1. Sa determine structurile factoriale, respectiv factorii ca aspecte structurale ale personalitatii si

2. Sa ofere o estimare numerica a pozitiei (dotarii) fiecarui individ in raport cu fiecare factor, ca mijloc de predictie asupra comportamentului acestuia.

Factorii se pot schimba de la o cercetare la alta datorita erorilor de esantionare sau odata cu avansarea in varsta a subiectilor sau in experimentarea instrumentului pe o alta populatie sau cultura. Ceea ce nu se modifica insa este ceea ce Cattell numeste trasatura sursa, care ramane identica si care produce un factor. El vede aceste trasaturi sursa in raport cu factorii in acelasi raport in care se afla genotipul cu fenotipul. Pentru a identifica aceste tasaturi sursa el a realizat un amplu studiu lingvistic, sintetizand din dictionare si din literatura psihologica si psihiatrica, toate denumirile trasaturilor de personalitate. El s-a folosit de asemenea de cele 45000 de cuvinte descrise de Allport si Odbert ca trasaturi de personalitate. Grupandu-le in sinonime, a redus lista la 171 denumiri de trasaturi de sine statatoare. Un studiu realizat pe un lot de 100 subiecti prin heteroevaluare (pe o scala cu 3 valori: mediu, peste medie, sub medie) si corelatii statistice l-a condus spre reducere la un numar de 53 clusteri nucleari. Continuand experimentul pe un lot mai larg (208 subiecti) evaluati fiecare de cate 2 evaluatori externi si supunand datele unei analize factoriale, ajunge la un numar de 12 trasaturi de personalitate, considerate surse primare ale acesteia.

Cattell a propus mai multe taxonomii asupra trasaturilor de personalitate:

1. Face distinctia intre trasaturi: a. comune si b. unice, distinctie facuta si de Allport. Trasatura comuna este cea pe care o are fiecare individ intr-un anume grad de dezvoltare (inteligenta de exemplu) iar trasaturile unice sunt cele care sunt rar impartasite de altii si apar mai ales in sfera intereselor si atitudinilor.

2. O alta taxonomizare grupeaza trasaturile in: a. capacitati sau abilitati care determina cat de eficienta este persoana in a actiona in vederea atingerii unui anumit scop; b. trasaturi temperamentale, care definesc stilul sau tempoul de actiune si; c. trasaturi dinamice, acele modalitati sau forte care activeaza si conduc comportamentele (motivatii, tebuinte).

3. Poate mai importanta este distinctia intre trasaturile a. de suprafata si b. sursa.

Trasaturile de suprafata sunt un set de caracteristici superficiale ale personalitatii, care coreleaza intre ele fara a constitui un factor, in masura in care nu sunt determinate de aceeasi trasatura sursa. Ele sunt intalnite inchestionar ca factori secundari. Reprezinta clusteri de corelatii care nu se pot defini ca entitati factoriale distincte si depind dirct de variabilele care sunt incluse in matricea de corelatii (trasaturile sursa). Au in primul rand o valoare descriptiva, asemeni sindroamelor clinice. Au o mai mica stabilitate si o natura mai putin permanenta, ele fiind mai putin importante pentru intelegerea personalitatii.

Trasaturile sursa rezulta, sunt definite prin factorii primari care rezulta in urma analizei. Ele definesc elemente de baza ale persoanlitatii, sunt stabile, permanente si importante pentru comportament.

Trasaturile sursa pot si si ele impartite in:

- trasaturi constitutionale, care isi au originea in conditiile interne ale organismului (nefiind in mod necesar innascute) si depind de fiziologia acestuia,

- trasaturi care tin de mediu deriva din influentele cadrului socio-fizic asupra personalitatii.

4. In afara acestor taxonomizari Cattell subliniaza importanta considerarii fortelor dinamice sau motivationale ale personalitatii si identifica doua tipuri de trasaturi dinamice: a. sentimente si b. ergi. Ambele se manifesta la nivelul atitudinilor subiectului.

Termenul de erg este derivat din grecescul ergon si este utilizat de autor pentru a inloui conceptul prea vag de impuls sau instinct. Un erg este energia sursa pentru intreg comportamentul, unitatea de baza a motivatiei, fiind orientate spre scopuri precise. Cercetarile bazate pe analiza factoriala au extras 11 ergi ca motive umane fundamentale: 1. curiozitatea, 2. sexualitatea, 3. gregaritatea, 4. nevoia de protectie, 5. afirmarea de sine, 6. nevoia de securitate, 7. foamea, 8. mania, 9. dezgustul, 10. atractivitatea, 11. supunerea.

Sentimentul este o trasatura sursa de tip mediu, deci un model de atitudini invatate de individ, centrat pe aspecte importante din viata lui (partener, profesie, religie etc).

Diferenta dintre erg si sentiment tine de durabilitatea diferita a acestora. Ergul este constitutional si in consecinta permanent,nedisparand niciodata total din psihicul persoanei si variind doar in intensitate, in timp ce sentimentul, format prin invatare, poate fi supus in timp procesului invers si astfel sa dispara, pierzandu-si importanta pentru viata persoanei. Pentru fiecare persoana exista un sentiment de sine, un model sau set de sentimente care functioneaza ca sentiment – master. Acest sentiment fata de propria persoana este cel mai important si cel putin teoretic se va reflecta in toate atitudinile persoanei; asigurand unitatea si stabilitatea comportamentului, organizarea tuturor trasaturilor sursa, el controleaza toate structurile personalitatii.

2. Caracteristici ale testului 16PF

in 1950 apare prima forma a chestionarului, care a fost suspusa apoi unui larg numar de cercetari de validare empirica. Varianta aflata in uz in mod curent este datata din 1970, autori fiind Cattell, Eber si Tatsuoka.

Scopul autorului a fost acela de a evalua trasaturile identificate prin analiza factoriala. Inventarul porneste de la cele 12 trasaturi sursa definite prin analiza factoriala iar itemii sunt selectati pe baza saturatiei in factorii respectivi fara a se specifica modul in care au fost ei formulati sau alesi de autor pentru lotul de itemi experimental.

Multe dintre denumirile trasaturilor sunt formulari speciale ale lui Cattell, cu scop de a elimina toate conotatiile specifice limbajului uzual si a atinge o exactitate de nivel stiintific a terminologiei. El a ales solutia redefinirii exacte a conceptelor folosite si a sistematizarii si codarii termenilor. In acest sens chestionarul este destinat a fi utilizat doar de catreprofesionisti familiarizati cu teoria lui Cattell si cu semnificatia exacta a fiecarui factor.

Cattell a fost printre primii autori care au instaurat o rigoare in multitudinea de termeni pentru diferiti factori ai personalitatii, introducand un cod universal denumit „index universal - UI”, care ii permite sa inmagazineze coerent rezultatele diferitelor cercetari. Sistematizarea initiala folosea litere, care au fost inlocuite de simboluri numerice. Fiecarui factor i se da un indicativ de cod UI, factorii de tip abilitate mentala nefiind separati in lista autorului de cei temperamentali sau dinamici.

Formularile itemilor au trei modele: a. unii includ intrebari legate de comportamentul subiectului respondent sau exprima unele opinii sau atitudini generale despre oameni si b. Itemi care cer subiectului sa aleaga intredoua posibile ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare. c. Exista si itemi verbali sau numerici destinati evaluarii unui factor de abilitate rezolutiva.

Chestionarul are 2 forme paralele de cate 187 itemi. Acestea pot fi utilizate simultan pentru o mai mare fidelitate a evaluarii sau poate fi utilizata numai una dintre forme, intre acestea existand corelatii inalte in ceea ce priveste fidelitatea si avand caracteristici psihometrice relativ echivalente.

Foaia de profil a testului indica manifestarile comportamentle pentru cele doua extreme ale dimensiunii.

Exista date privind o buna validitate de construct a testului.

Varsta de aplicare – incepand de la 16 ani. In functie de grupul de varsta vizat, exista mai multe variante ale testului:

- The high school personality questionnaire (HSPQ), pentru varste intre 12-15 ani

- The child's personality questionaire, pentru varste cuprinse intre 8-11 ani

- The early school personality questionaire, pentru varste intre 6-7 ani



- The pre-school personality quiz, pentru varste intre 4-6 ani

Normele pentru fiecar scala (factor) sunt diferentiate pe sexe. Exista elaborate de asemenea seturi de norme speciale pentru diferite culturi (inclusiv norme romanesti), precum si pentru diferite grupuri clinice sa ocupationale.

Tipul de raspuns la itemi este trihotomic, raspunsurile fiind punctate cu 0, 1 sau 2 puncte.

Timp de completare 35-45 minute

2.1. Critici aduse testului

Consistenta interna scazuta. Cattell argumenteaza ca universul semantic cuprins de itemi est prea larg pentru a putea construi o scala omogena. Oricum, un test cu valoare scazuta ridica numeroase probleme pentru utilizatorul practician. Daca am accepta ca un coeficient de fidelitate minimal de 0.7 pentru utilizarea testului cu subiecti individuali, 10 dintre cele 16 scale de baza ale testului devin inutilizabile (prezinta un coeficient mai mic de 0.7. In special factorii N si Q3 rezinta coeficienti de fidelitate extrem de mici.

Fidelitate forme paralele scazuta. Cele 2 forme ale testului nu sunt in realitate cu adevarat paralele. Coeficientii de corelatie calculati intre scalele formelor paralele sunt in majoritatea cazurilor mult sub valoarea de 0.7, ceea ce conduce catre ideea ca una sau ambele forme ale testului sunt invalide.

Critici privind validitatea scazuta a testului. Acestea dateaza inca din 1969, cand Eysenck a esuat in una dintre cercetarile sale in tentativa de a reproduce structura factoriala propusa de Cattell (care in cazul unei structuri corecte ar fi trebuit sa fie reproductibila in conditiile utilizarii unui esantion de subiecti suficient de mare). Ideea de baza este aceea ca structura factoriala propusa de Cattell este neclara, cei 16 factori de baza neputand fi confrimati prin cercetari ulterioare.

Cu toate aceste critici, exista numeroase cercetari care demonstreaza utilitatea testului pentru a discrimina intre diferite grupuri clinice sau ocupationale, ceea ce pledeaza pentru validitatea semnificatiei scalelor in ciuda neclaritatii factoriale.

3. Cei 16 factori primari si cei 4 factori secundari ai 16 PF

Factorii (rezultati statistic in urma analizei factoriale) sunt constructe bipolare care incearca sa plaseze comportamentele specifice respectivei dimensiuni pe o scala gradata intre cei doi poli, unul definit printr-o maxima exprimare a dimensiunii iar celalalt prin opusul acesteia. Testul evalueaza practic pozitia individului de-a lungul acestui continuum. Semnificative pentru comportamentul persoanei sunt acele scoruri care se inscriu in afara zonei medii. Cattell a folosit un sistem de normare in 11 clase standardizate, semnificative fiind scorurile peste 7 (inclusiv) si sub 3 (inclusiv).

1. Factorul A – Schizotimie versus ciclotimie,

2. Factorul B – Abilitate rezolutiva generala. Dupa autor, scala masoara factorul general numit inteligenta. El distinge intre inteligenta fluida (capacitate innascuta ce poate fi aplicata la toate tipurile de continuturi) si inteligenta cristalizata (abilitatile achizitionate prin educatie). Inteligenta fluida influenteaza pe cea cristalizata in sensul ca va media aporturile si beneficiile provenite din invatarea scolara.

3. Factorul C – Instabilitate emotionala versus stabilitate emotionala (forta Eului),

4. Factorul E – Supunere versus dominanta,

5. Factorul F – Expansivitate versus nonexpansivitate,

6. Factorul G – Supraeu slab versus forta supraeului,

7. Factorul H – Threctia versus parmia. Aceste doua denumiri ascund manifestarile opuse ale dimensiunii responsabile la un pol de timiditate si sensibilitate la amenintare iar la celalalt de curaj si lipsa de sensibilitate in fata amenintarilor. Termenul de threctia vine de la cuvantul englez threat = amenintare, asociata cu o reactivitate ridicata a sistemului nervos autonom (fata de amenintare) si este opus termenului parmia care indica o predominanta parasimpatica.

8. Factorul I – Harria versus premsia. Denumirile provin din engleza. Harria vine de la hardness and realism, indicand aspectul de duritate si realism in mediul de formare. Premsia vine de la protected emotional sensitivity, ceea ce indica formarea intr-un mediu cultural rafinat, care protejeaza sensibilitatea si gustul estetic.

9. Facorul L – Alexia versus pretension. Scorurile joase (polul alexia) definesc indivizi caracterizati prin incredere, adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau invidiei, interes fata de ceilalti, o gravitate amabila si plina de spirit. Scorurile inalte (polul protension) prezinta un individ tensionat, neincrezator, gelos, indaratnic, suspicios, timid, rigid in relatii si gandire, indiferent fata de ceilalti, egocentric, interesat mai ales de viata sa interioara decat de oameni.

10. Factorul M – Praxernia versus autia. Factorul defineste o dimensiune a personalitatii dificil de integrat in limbajul uzual. Scorurile scazute (polul praxernia) defineste un individ practic si constiincios, care tine la forma, este capabil sa-si pastreze sangele rece, este relativ lipsit de imaginatie. Scorurile inalte (polul autia) definesc un tip neconventional excentric, imaginativ, boem, mai putin preocupat de constiinciozitate, cu aspect exterior calm, cu izbucniri emotionale isterice ocazionale.

11. factorul N – Naivitate versus subtilitate

Factorul O – Incredere versus tendinta spre culpabilitate,

13. Factorul Q1 – Conservatorism versus lipsa de respect pentru conventii,

14. Factorul Q2 – Dependenta de grup versus independenta personala,

15. Factorul Q3 – Sentiment de sine slab versus sentiment de sine puternic,

16. factorul Q4 – tensiune ergica slaba versus tensiune ergica ridicata. Cattell interpreteaza acest factor in sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei. Scorurile sczute indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai.Polul opus (scoruri inalte) indica un individ incordat, tensionat, excitabil si cu sentimente de frustrare.

Factorii secundari au semnificatia unor trasaturi de suprafata ale personalitatii. Ei au fost definiti si determinati de Cattell in mod experimental. Scorurile la acesti factori se calculeaza in functie de contributia (ponderea) fiecaruia dintre factorii primari in clusterul factorial, utilizandu-se notele standard (nu brute). Scorurile pot obtine valori intre 0 si 10, avand semnificatia unor scoruri pe scala standardizata in 11 clase. In practica se utilzeaza un sistem de calcul mai rapid care permite rotunjirea notei finale si a contributiei cotelor componente. Acest sistem de calcul sufera de o relativa imprecizie, in sensul ca poate conduce la obtinerea unor scoruri sub 0 sau peste 10. Acestea se rectifica prin rotunjirea la nivelul cotei mai celei mai apropiate, respectiv 0 sau 10.

17. Factorul I – Adaptare versus anxietate

18. Factorul II – Introversie versus extraversie

19. Factorul III – Emotivitate versus dinamism

20. Factorul IV – Supunere versus independenta

4. Chestionarul de personalitate pentru adolescenti - HSPQ (High School Personality Questionaire)

In literatura psihologica pot fi identificate 4 perspective care intervin in inferentele asupra comportamentului, care sunt tot atatea modalitati de a descrie personalitatea:

1. Considerand personalitatea ca fiind compusa dintr-un numar determinat de trasaturi, virtual prezente, se pune problema masurii in care fiecare dintre acestea este operanta in structura data.

2. Considerand central caracterul situational al comportamentului se pune problema determinarii a ceea ce ii asigura consistenta de-a lungul situatiilor.

3. Considerand caracterul adaptativ al comportamentului (capacitatea de a face fata situatiilor de viata), apare preocuparea pentru evidentierea mijloacelor utilizate de persoana pentru a face operante diferite dimensiuni ale personalitatii pe care le prezinta.

4. Considerand interrelatia dintre dimensiunile personalitatii in comportamentul real, se impune cercetarea modului particular de functionare a acestora.

Cattell si echipa sa au lucrat in contextul acestei ultime perspective, care este in fapt un proces complex de prelucrare a informatiilor recoltate, avand o secventialitate specifica:

a. Cautarea dimensiunilor personalitatii care sunt semnificative in existenta persoanei respective

b. Determinarea gradului in care acestea sunt prezente, a specificului lor



c. Determinarea modului in care iondividul le face operante in diferite situatii existentiale

d. Cercetarea situatiilor si conditiilor in care apar aceste insertii adaptative

e. Determinarea adecvarii la real a utilizarii de catre individ a caracteristicilor pe care le poseda

f. Construirea unei imagini interactioniste privind interrelatiile dimensiunilor respective in comportament.

Intr-un astfel de demers, problema varstei si a stabilitatii factoriale a constituit o preocupare de baza atat pentru echipa de cercetare a lui Cattell, cat si pentru Eysenck si echipa acestuia de cercetare. Ei au relevat faptul ca exista trasaturi de personalitate care apar in adolescenta, in timp ce altele dispar in aceeasi perioada, la fel ca si existenta unor factori care sunt prezenti de-a lungul tuturor varstelor.

4.1. Dimensiunile personalitatii si devenirea lor in adolescenta

Cattell si Sealy descopera ca o serie de aspecte majore ale personalitatii se modifica de-a lungul adolescentei iar aceste schimbari capata un specific aparte functie de sexul subiectului.

4.2. Cei 14 factori primari si cei 3 factori ecundari din HSPQ

1. Factorul A – Schizotimie / ciclotimie

2. Factorul B – Inteligenta

3. Factorul C – Stabilitate emotionala

4. Factorul D – Temperament flegmatic / excitabil. Este un factor caracteristic acestei perioade de varsta. Scorurile scazute indica o conduita placida, indiferenta si un mode de manifestare calm si linistit. Scorurile inalte indica un copil cu pretentii, nerabdator, excitabil, care capteaza atentia anturajului, hiperreactiv, usor de distras de la ceea ce face, cu tendinte spre gelozie, egoism, nervozitate. Fata de factorul C, accentul cade asupra excitabilitatii de natura temperamentala, pe nota de insecuritate si instabilitate si de asemenea, asupra manifestarii irepresibile a emotivitatii.

5. Factorul E – Dominanta

6. Factorul F – Expansivitate

7. Factorul G – Forta supraeului

8. Factorul H – Threctia – parmia

9. Factorul I – Harria – premsia

10. Factorul J – Zeppia – coasthenia. Este un factor specific adolescentei, care dispare in perioada maturitatii. Polul zeppia descrie un adolescent caruia ii place sa actioneze in colectiv, este prevenitor, isi pune in valoare si isi construieste personalitatea prin actiuni de grup, pare viguros, gata sa accepte normele comune, adaptabil, plin de vioiciune. Polul coasthenia se manifesta prin individualism, tendinta de a fi dificil de satisfacut, de a actiona singur, de autosuficianta, tendinta de a fi opozant.

11. Factorul O – Incredere – neincredere

Factorul Q2 – Dependenta de grup

13. Factorul Q3 – sentiment de sine

14. Factorul Q4 – Tensiune ergica

Tendinte in dezvoltarea personalitatii in adolescenta (Sealy si Cattell, 1966)

Trasatura sursa

Caracteristici

A - schizotimie vs ciclotimie

Intre 11 – 17 ani creste sociabilitatea si se reduce insingurarea. La baietii de peste 18 ani creste obiectivitatea, la fete apare o tendinta slaba spre ciclotimie

B – inteligenta

Apare o crestere stadiala de la 11 la 15 ani

C - forta eului

Nu exista o crestere semnificativa pentru niciunul dintre sexe

D - flegmatic vs excitabil

Intre 11 – 17 ani la ambele sexe se intaresc identitatea si suficienta personala, scade excitabilitatea si nesiguranta

E - submisiv vs dominant

La ambele sexe creste dominanta, dar cu un model diferit: la fete are loc o crestere intre 11 – 17 ani, apoi o usoara stagnare, chiar o tendinta spre submisivitate; la baieti continua cresterea pana spre 23 ani. Scorurile baietilor sunt in generalmai inalte decat ale fetelor.

F - taciturn vs expansiv

Expansivitatea creste de la 11 la 17 ani, apoi apare un platou pana la 19 ani, apoi un declin

G - forta supraeului

Nu apare nici o tendinta semnificativa

H - parmia vs threctia

Apare un usor declin al timiditatii odata cu avansarea in varsta

I - premsia vs harria

Scorurile baietilor sunt mult mai scazute decat ale fetelor. Cresterea la fete aste mai accentuata intre 15 -18 ani. La baieti apare o crestere clara in adolescenta timpurie

J - coasthenia vs zeppia



De la 11 la 17 ani apare un usor declin in coasthenia, pe masura ce scade idiosincrazia si creste participarea la grup. Declinul la baieti apare mai mic, ei tinzand sa fie dominati de idiosincrazii

L - protension vs relaxare

Pentru fete apare un declin ordonat de-a lungul adolescentei

M – autia vs praxernia

Aaare o usoara tendinta de crestere a scorurilor intre 11 – 17 ani, cu semnificatia de conventionalism, spirit practic, realism. Dupa 17 ani la fete apare un declin semnificativ

N – naivitate vs subtilitate

O tendinta de crestere accentuata intre 15 – 23 ani

O – incredere vs neincredere

Tendinta generala de scadere. La fete apar scoruri mai mari in ceea ce priveste tendintele spre culpabilizare. La aieti scorurile scad de-a luingul adolescentei

Q1 – conservator vs radical

Fetele sunt mai conservatoare, prezentand tendinta de crestere a scorurilor de-a lungul liceului si facultatii.Baietii care urmeaza studii universitare au o tendinta spre radicalism, cei care nu urmeaza studii au tendinta spre declinul radicalismului

Q2 - dependenta vs independenta

La fete apare un declin semnificativ intre 1 si 16 ani. Dupa 16 ani la ambele sexe apare ocrestere semnificativa

Q3 – controlat vs necontrolat

Crestere semnificativa numai la baieti in prima parte a adolescentei

Q4 – relaxare vs tensiune

In adolescenta timpurie apare o crestere la ambele sexe si o scadere intre 18 – 23 ani pentru cei care urmeaza cursuri universitare si pentru baietii care nu urmeaza cursuri universitare

Exista 3 factori secunari pentru acest interval de varsta.

15. Factorul secundar Introversie – extraversie

16. factorul secundar Adaptare – anxietate

17. Factorul secundar tendinta nevrotica

5. Chestionarul C de anxietate al lui Cattell

Dupa Porot, anxietatea are 3 conditii esentiale:

1. Sentimentul iminentei unui pericol indeterminat, acompaniat de regula de fantasme tragice

2. Starea de atentie fata de un pericol, alerta psihica ce cuprinde subiectul in intregime, ca dominanta emotionala si comportamentala

3. Convingerea de neputinta, insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului.

Dominanta afectiva a anxietatii este insotita de o simptomatologie vgetativa: disfunctii respiratorii si cardiace, dispnee, paloare, relaxarea intregii musculaturi sau contractura puternica a unor segmente corporale, tulburari digestive, tulburari de somn, tulburari genito-urinare etc.

Raportul A / B

Chestionarul are 40 itemi organizati pe de o parte dupa factorii primari componenti si dupa caracterul manifest sau interiorizat al manifestarilor simptomatice, pe de alta parte. Primii 20 itemi se refera la manifetari indirecte, voalate ale anxietatii iar ceilalti 20 la expresia directa a starii in comprtament. Raportul intre scorurile brute partiale la cele 2 jumatati ae testului: A si B, devine un indice pentru gradul de mascare sau acentuare in comportament a anxietatii (independent de nota generala de anxietate). Un raport supraunitar indica tendinta de mascare iar unul subunitar tendinta de exprimare deschisa.

Corectii in functie de varsta si sex

Anxietatea variaza in functie de varsta si sexul subiectilor. Astfel, putem afirma ca anxietatea are un varf in perioada 19 - 21 ani si este mai puternica la femei decat la barbati. Aceste date de cercetare l-au determinat pe autor sa introduca unele modalitati de corectie a scorurilor brute, date in materialul testului.

Factorul anxietate si fatetele lui

Factorul anxietate este unul dintre factorii secundari ai personalitati, reprezentand o combinatie particulara a 5 dintre factorii primari: Q3 – Constiinta de sine, C – Forta eului, L – Propensiunea paranoida, O – Tendinta spre culpabilitate si Q4 – Tensiunea ergica.

Dintre componentele primare ale anxietatii Q3 si Q4 sunt cel mai direct legate si influentate de mediu iar C are o importanta contributie ereditara. Factorii O si L sunt cei mai stabili. Situatiile stresante determina o mai puternica presiune a pulsiunilor (Q4 ridicat) si tulbura un eu imatur (C scazut).

Pentru Cattell, anxietatea priveste caracteristici precum: tensiunea interioara, instabilitatea, lipsa de incredere in sine, rezerva in asumarea situatiilor de risc, temeri, manifestari psihosomatice amplificate in plan subiectiv. Anxietatea difera de nevrotism prin accentul pus in cazul nevrotismului pe incapacitatea de adaptare la situatii noi si rigiditatea comportamentului.

Cotele ridicate, incepand cu nota standard 7, indica instalarea anxietatii. Nivelul 10 pe o scala in 11 trepte indica necesitatea interventiei terapeutice. Nevroza, ca dimensiune independenta de anxietate, duce la cresterea scorului anxietatii, in unele stari nevrotice putand fi intalnite cresteri extreme ale anxietatii. Un nevrotic va avea in genere scoruri intre 7 si 8. De asemenea, nivelul scorului standard diferentiaza intre un diagnostic de isterie de angoasa sau nevoza de angoasa (75% dintre bolnavi au note peste 7) si normalitate (75% dintre „normali” au un scor sub 7). Starile psihotice determina de asemenea o crestere a scorurilor la anxietate mai accentuata decat la nevrotici (deci peste 8). Se poate distinge intre anxietate „normala”, cand starea psihica este direct dependenta de o situatie existentiala stresanta (anxiogena) si anxietatea de tip patologic.

Notele foarte mici (0 – 1) sunt semnificative pentru lipsa de motivatie generala sau pentru starea de apatie. In acest sens, de exemplu, reusita scolara coreleaza cu anxietatea de nivel mediu.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1220
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site