Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Dezvoltarea proceselor cognitive la prescolari

Psihologie psihiatrie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Dezvoltarea proceselor cognitive la prescolari

Dezv principalelor categ perceptive

1.tactile: indeplinesc roluri importante intreaga copilarie in cunoasterea obiectelor si mai ales a materialitatilor, constituind o baza pt ca perceptiile sa aiba certitudinea realitatii/obiectului lor, dar si rezistentei pe care acestea o opun actiunii de a le manevra. La prescolari - tendinta de a pune mana ("organism de cunoastere")pe tot ce apuca

-devin factori de sustinere pt cele vizuale (acest rol se realizeaza aproape continuu si utilizeaza de adult)



-sensibilitatea tactila e la final in acest stadiu

-dezv motricitatii si stabilizarea lateralitatii manuale transforma simpla manipulare (caracteristica anteprescolarului)in pipaire

-copii insusesc mai multe cuv care exprima calitati tactile astfel incat le fixeaza in memorie si le investesc in noi acte de cunoastere tactila a obiectelor

2.vizuale: se bazeaza pe cresterea sensib diferentierii vizuale = prescolarii vor putea distinge mai bine particularitatile de forma ale obiectelor

-se dezv scheme (patternuri)perceptive pt fig geometrice principale (patrat, triunghi, dreptunghu, rotund) - acestea il ajuta pe copil sa perceapa mai clar formele mai complexe ale unor obiecte

-se dezv patternuri perceptive pt obicetele frecvent intalnite (familiare, care sunt percepute datorita acestor patternuri f repede si clar)

-se dezv mec perceptive cum sunt cele ale constantelor (pana ar fi aproape cu cele ale adultului)

-sunt verbalizate insusirile de forma, iar cele de culoare sunt denumite corect (culorile spectrului). Exista o usoara intarziere pt violet/indigo.

3.auditive: se bazeaza pe o sensib auditiva de 2 ori mai crescuta decat cea caracteristica stadiului precedent

-se dezv toate cele 3 forme principale de auz, mai mult auzul fonematic. Acesta este sustinut de activ de comunicare ale copilului cu ceilalti

-activ speciale de la grad desfasurate cu scopul preg copilului pt scoala (identificarea cuv)

-se constata ca auzul fonematic pt lb materna este bine dezv dar inca nu f consolidat astfel incat sa impiedice dezv auzului fonematic intr-o alta lb - se recomanda inceperea invatarii unei nou lb in prescolaritate. Acest auz fonematic are un statut sintetic, copiii receptioneaza repede cuv cu care comunica mereu, frecvent

-auzul muzical inregistreaza deja o dezv specifica acestui stadiu care il diferentiaza de anteprescolaritate, astfel incat prescolarii receptioneaza bine liniile melodice simple care cuprind o gama restransa de sunete (4-5)

-prescolarii nu pot face usor trecerea de la un sunet jos la unul inalt (particularitate a aparatului lor fonator)

-reusesc sa cante bine dar linii melodice simple, exista cantece special pt asta

-auzul fizic: se produc perfectionari dar nu atat de mari ca in celelalte 2 tipuri (prescolarul receptioneaza repede sunete si zgomote si le raporteaza corect la sursa). Poate fi mai dificil sa faca trimiterea la sursa, dar raportarea aceasta e buna

Perceptiile complexe de spatiu si timp

1.spatiale

-se percep mai bine formele obiectelor dar mai importanta e perceptia marimii si a pozitiei lor spatiale. Prescolarii au deja constanta de marire

-percepe corect pozitiile obiectelor unele fata de altele si verbalizeaza aceste pozitii: sus/jos; departe/aproape. SE INCURCA LA STANGA/DREAPTA

-aprecierea marimii obiectelor-stabilesc repede obiectele mai mici/mai mari dar le lipsesc cateodata reperele (mai mare dar nu om)

-pot aprecia dist in spatiu de 23 m (cam apr de cel al adultului)

2.timp

-nu vorbim de perceptia propriu-zisa de timp (intervalelor f scurte pe care le percepem)

-perceptia reperelor ii ajuta sa se orienteze in timp. Astfel incat isi pot da seama daca e dim, pranz sau seara, cat si ce anotimp este (invata la grad)

-apar indicatori mai mult intelectualizati decat perceptia zilelor sapt

-invata sa fol adeverbele de timp: tarziu, devreme, azi, maine, poimaine, dar cei mai mici si mijlocii le mai incurca

-unii invata chiar ceasul

Nivelul dezv perceptiei se poate caracteriza in general astfel:

-perceptiile sunt stimulate si sustinute puternic de curiozitatea copilului

-se realizeaza asupra unor variate comportamente

-include experienta anterioara perceptiva a copilului

-implica obligatoriu integratori verbali

-sunt strans legate de gandire dar subordinate ei

-incep sa se desfasoare ca observatie dar numai in conditiile orientarii din aproape in aproape de catre educatoare

Dezv reprezentarilor

-cercetatorii au evidentiat imaginile-copii (acele imagini care raman in minte relativ scurt timp dupa ce obiectele au fost percepute si care pastreaza aproape toate elementele

-reprezentarile propriu-zise presupun departarea in timp de momentul perceperii acelor obiecte

-sunt capabili de reprezentari reproductive statice

-au slabe reprezentari cinetice si de transformare sau anticipare

Caracteristicile reprez statice privind mec realizarii lor

-puternic influentate de calitatea perceptiei (care le anticipa)

-influentate de actiunea directa a copiilor asupra respectivelor obiecte

-verbalizarea a ceea ce nu e perceput

-nivelul operativ mental= masura in care copii realizeaza cu usurinta comparatii, descrieri

-cognitia experientei anterioare a copilului cu acea categorie de obiecte: obiectele mai des intalnite sunt mai usor si mai repede percepute

-verbalizarea expansiva a caracteristicilor obiectelor percepute

-realism intelectual = prescolarul nu deseneaza doar perceptia a ceea ce stie el despe acele animale, fenomene (Rengen: daca copilul deseneaza o casa, deseneaza lustra, mese, ca si cum peretii ar fi fost transparenti), amesteca in desenele lor pozitiile din care pot fi vazute obictele. Tehnica desenului avanseaza de-a lungul anilor, astfel incat la 3 ani fac omul"mormoloc" (reprezinta o astfel de schematizare datorita tehnicilor lor f putin avansate). Pe masura ce avanseaza ajung sa deseneze mai bine

Particularitatile generale ale prescolarului mic si mare

-gand situativa - raportata la momentul prezent, la o imprejurare concreta, la dorintele, placerile, curiozitatea coplului

-gand intuitive - f legata de perceptie si subordonata ei (Paul Esteric spune ca prescolarul gandeste ceea ce percepe, dar aceasta apreciere e valabila doar pt prescolarul mic si mijlociu)

-gand e continuitate a stadiului inteligentei inceput in anteprescolaritate, o inteligenta ce se desfasoara in plan interior, utilizand simboluri figurative (reprezentari) si simboluri vb si constand in actiuni mentale cu aceste simboluri

-gand tine mai mult seama de realitatea obiectului, de rezistenta materiala a acestora

-gand opereaza cu preconcepte care sunt mai inalte calitativ datorita faptului ca au o baza de reprezentari mai larga si implica gand de nivel mai ridicat decat la anteprescolari (leg e atat de puternica cu reprezentarile incat Piaget spune ca "prescolaritatea e imagistica")

-gand pre-operatorie presupune actiuni menatale si nu operatii propriu-zise. Aceste actiuni sunt legate de simbolurile corespunzatoare obiectelor carora li se aplica si nu sunt inca sufiecient de generalizate, de transferabile, nu au reversibilitate si nici fenomenul de conservare a volumului si marimii. Copiii pot avansa in punerea in relatie a 2 elemente numai in conditiile in care sunt sprijiniti de educatoare.

-gand ramane pre-operaorie si strict intuitiva si atunci cand sunt in situatia de a rezolva prob

-maj cercetarilor au fost realizate de Piaget si colaboratorii sai

-mai tarziu un alt gr de cercetatori si-a propus completarea si corectarea conceptiilor/teoriilor lui Piaget (neopiagetienii). Acestia au adus completari cu privire la conservare. Nu au avut in vedere conservarea cantitatii de substanta ci a unor caracteristici de forma, functionale, esentiale.

-au organizat active de rez de prob cu prescolarii in urm 2 feluri:

a. precizarea a ceea ce se intampla daca dupa ce au vazut cum arata un cal si o zebra li s-a relatat cum oamenii de stiinta au plecat de la un cal, schimbandu-l, facandu-l sa semene cu o zebra (cel mai mult a contat colorarea). E o zebra au spus copii

b. li s-a aratat un arici si un cactus si apoi li s-a spus ca oamenii de stiinta au facut schimbari astfel incat ariciul sa semene cu un catus. Au raspuns ca e tot un arici (conservarea se realizeaza)

Cercetatorii arata ca aceasta capacitate de a conserva obiectele/fenomenele depinde daca se schimba sau nu insusirile de profunzime ale acelor obiecte. Prescolarii au dispozitii si premise pt ca la sf stadiului sa ajunga la conservari importante

-caracteristicile de pre-operator si nereversibil fac ca sa existe in plan mental actiuni mentale si nu operatorii, iar acestea se pot coordona unele cu altele, nu dupa un sistem logic sau norme logice, ci dupa placerile, dorintele, trebuintele copilului. De aceea, la prescolari se pastreaza in forme mai evoluate 3caracteristici: egocentrismul, animismul si magismul. Apar inca 2:artificialismul (cred ca tot ceea ce exista e facut de om) si excesul de realism .

-in ceea ce priveste tipul de rationament cel mai frecvent este cel trasductiv (de la individual la individual), inductiv (dupa o succesiune de lucruri particulare se ajunge la general sub influenta educatoarei)

-nu pot se gandi concomitent la mai multe insusiri ale obiectelor

-nu pot intelege includerea unei parti intr-un intreg cu atat mai mult cu cat acest obiect nu poate fi perceput direct

-nu reusesc sa descopere unele contradictii atat in ceea ce spun ei cat si altii

-nu surprind relatiile cauzale complexe,doar simple si sub indrumarea adultilor

-nu fac diferenta intre real si imaginar in toate situatiile (la inceputul stadiului, copilul nu reusea sa faca distinctia intre el si rolul lui in joc):ex. Venirea lui Mos Craciun

De toate aceste caracteristici trebuie sa se tina seama in activitatile instructiv-educative, pe de alta parte sa se gaseasca un mod specific varstei pt a stimula dezv premiselor pt gand operativa de mai tarziu si a ajunge la semi-reversibilitate



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1846
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved