Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


INVENTARUL DE PERSONALITATE MULTIFAZIC MINNESOTA: ISTORIC, SEMNIFICATIA SMIESCHECK SCALELOR DE VALIDARE; SEMNIFICATIA SCALELOR CLINICE; DATE DESPRE MMPI II (NOILE SCALE STANDARD). VALOARE SI LIMITE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



INVENTARUL DE PERSONALITATE MULTIFAZIC MINNESOTA: ISTORIC, SEMNIFICATIA SMIESCHECK SCALELOR DE VALIDARE; SEMNIFICATIA SCALELOR CLINICE; DATE DESPRE MMPI II (NOILE SCALE STANDARD). VALOARE SI LIMITE

1. Construirea M.M.P.I.




Chestionarul M.M.P.I este construit in mod deliberat 'sa evalueze acele trasaturi care sunt caracteristici comune ale anormalitatii psihologice dizabilitante' (Hathaway si McKinley, 1951), si a suferit de-a lungul celor peste 50 de ani de la prima publicare re-evaluari diverse. In prezent, odata cu evolutia diagnosticului si categoriilor nosologice in psihiatria contemporana, varianta M.M.P.I. 2 difera ca mod de concepere a diagnosticului de varianta clasica.

Autorii, Hathaway si McKinley, prezinta prima varianta in 1943 cu scopul de a pune la dispozitia clinicienilor un instrument care sa exploreze cat de extins posibil problematica psihopatologiei umane, sa poata fi aplicat mai usor si practic in conditii clinice, sa dea posibilitatea controlului validitatii raspunsurilor si sa fie validat empiric.

M.M.P.I.-ul a fost destinat utilizarii de catre clinicieni experimentati si specializati in aplicarea acestui test. Totusi, exista mai multe modalitati de a utiliza scalele testului (Anastazi, 1987). O serie de studii s-au axat pe validarea lui empirica ca un instrument de diagnosticare generala a anormalitatii psihice. Astfel, s-a demonstrat ca, in general, cu cat este mai mare numarul si marimea deviantei la nivelul unei scale, cu atat putem spune ca persoana este mai sever tulburata psihic.

O alta serie de cercetari s-au axat chiar pe validitatea diagnostica a diferitelor scale luate separat. Majoritatea datelor indica rezultate negative; chiar autorii testului avertizeaza impotriva unei interpretari ad literam a scalelor clinice si unii prefera sa substituie prin coduri numerice denumirile initiale ale scalelor. Aceste aspecte empirice converg cu obiectii clinice fata de utilizarea scalelor M.M.P.I. in diagnoza diferentiala individuala; in plan clinic, ceea ce are importanta si relevanta este tocmai reciproca interrelatie a trasaturilor in masura in care o aceeasi trasatura poate avea implicatii deosebite in functie de clusterizarile in care apare.

Inca din anii '50, analiza factoriala a scalelor M.M.P.I. a condus la concluzia ca 'un diagnostic diferential rafinat pe baza profilelor M.M.P.I. este o procedura care poate da nastere la intrebari' desi testul diferentiaza util si valid intre psihotici, nevrotici si normali (Wheeler si al., 1951. Si aceasta in afara faptului deja mentionat ca taxonomia psihiatrica traditionala care a stat la baza scalelor azi si-a pierdut din relevanta practica.

Directia care s-a dovedit deosebit de fructuoasa pentru diagnoza este utilizarea M.M.P.I. prin aspectele configurale ale profilelor, sau prin modelele de scoruri. Inca din 1951, autorii testului publica un 'Atlas pentru utilizarea clinica a M.M.P.I.' in care codifica numeric scalele si furnizeaza astfel de profile codificate impreuna cu anamnezele cazurilor a peste 968 de subiecti. Taxonomii largi au fost derivate empiric prin diferite studii asupra modelelor de profile pentru probleme de tip nevrotic, psihotic, comportamentale sau psihosomatice.

2. Primul chestionar clinic bazat pe sindroame nosologice si validari clinice

Primele studii incep la Universitatea Minnesota in 1940, de cei doi autori Hathaway si McKinley. Daca prima publicare s-a produs in 1941, prima revizuire serioasa a fost publicata 11 ani mai tarziu. Intre timp, in 1943 este publicat oficial manualul si testul in forma primara. In anul 1946 apare un manual suplimentar prezentand scala K si forma colectiva. In 1951 apare un nou manual precum si atlasul de interpretare.

Continuturile itemilor acopera o gama diversa si larga de probleme, 26 de tipuri diferite, dintre care: sanatatea, simptomele psihosomatice, tulburari neurologice, disfunctii motorii; atitudini religioase, politice, sociale; manifestari comportamentale nevrotice sau psihotice precum stari obsesive si compulsive, iluzii, halucinatii, idei de persecutie, fobii, aspecte sadice sau masochiste; aspecte privind masculinitatea-feminitatea; aspecte privind familia etc.

3. MMPI sclalele si semnifacatia acestora

Scalele standard ale M.M..P.I.: continutul scalelor de validare si a scalelor clinice, aspectele de psihopatologie

Semnificatia scalelor de validare ale profilelor

Sunt construite de autori 4 scale de validare: “…..”, “L”, “F”, “K”. Primele trei sunt de obicei utilizate pentru evaluarea globala a inregistrarilor la proba; daca scorurile trec de o valoare maxim admisa, pot fi suspectate inregistrarile.

Scala “K” are functia unei “variabile normalizatoare” calculate pentru a permite o corectie a scorurilor scalelor clinice. Unele date din cercetarile experimentale nu sprijina insa valoarea corectiilor k pentru cresterea capacitatii discriminative a scalelor.

Scala “?” - numarul de itemi la care subiectul a raspuns “Nu stiu”

Nota bruta: numarul de intrebari la care subiectul raspunde “nu stiu”. Cand scorul e foarte ridicat, rezultatele intregului test nu sunt valide. Moderat ridicat (conform normarii in note T) semnifica o subevaluare a ansamblului profilului.

Scala “L” –minciuna

Itemii scalei, 15, au fost retinuti in baza criteriului ca subiectul ar putea sa admita un comportament nefavorabil. Din datele empirice, se considera ca unele tipuri de comportamente nefavorabile sunt admise de peste 95% dintre subiectii normali.

Din aceasta perspectiva, un rezultat ridicat indica o tendinta de prezentare (constienta sau quasi-constienta) sub o lumina favorabila fapt care influenteaza raspunsurile la test. Acest lucru conduce la o probabila subapreciere a notelor patologice.

Scala “F”, frecventa

Are un total de 24 de itemi. Subiectii sunt de acord cu majoritatea acestora. Nota bruta medie se situeaza intre 4 si 10.

Raspunsurile corespunzatoare scalei fiind relativ conventionale, subiectii neconventionali ajung sa prezinte scoruri ridicate, intre 10 si 20.

Scala”K”, corectie

A fost construita pentru a se putea corija o eventuala influenta a atitudinii subiectului, dar poate evidentia si unele simptome patologice.

Desi este legata de L si F, exploreaza un alt tip de factori de distorsiune: subiectii cu un scor K ridicat tind sa adopte o atitudine defensiva fata de obiceiurile lor psihologice, de aceea tind sa prezinte un profil “normalizat”. Subiectii cu un scor scazut au tendinta opusa, spre autocritica si admiterea unor simptome, chiar daca este nesemnificativa importanta reala a acestora.



Semnificatia scalelor clinice

Scala ipohondrie - Hs

O nota Hs ridicata indica faptul ca subiectul are tendinta de a se plange excesiv de boli fizice fara nici o baza organica.

Ipohondriacii identificati de aceasta scala sunt diferiti de ipohondriacii cu manifestari somatice. Ei au in urma lor un lung istoric de exagerare a comentariilor asupra simptomelor fizice. Nu au incredere in medic, critica tratamentul care li se aplica si alearga din medic in medic.

Scala depresiei - D

A fost validata pe un grup de depresivi melancolici.

E foarte sensibila: se ridica imediat ce in simptomatologie exista o nota depresiva sau anxioasa.

Este egal sensibila si la efectele terapiei si coboara rapid atunci cand bolnavul se amelioreaza clinic. Se ridica intr-un mare numar de stari nevrotice sau psihotice.

Detecteaza subiectii deprimati, dar capabili sa-si ascunda simptomele depresive, avand idei active de sinucidere.

Scala isteriei - Hy

A fost validata pe un grup de isterici de conversie. Cuprinde de fapt doua grupe de continuturi:

a) o scala de temperament isteroid, caracterizand subiecti cu atitudini sociale naive, care cer numai pentru ei afectiune si ajutorul anturajului reprezinta reactii infantile cand pretentiile nu le sunt satisfacute;

b) o scala de simptome de conversie

Scala de deviatie psihopata -Pd

A fost validata pe un grup de subiecti spitalizati cu diagnosticul de “personalitate psihopata”.

Caracteristici principale:

absenta raspunsurilor emotionale profunde;

neputinta de a profita de experienta;

absenta respectului pentru normele sociale.

Astfel de subiecti sunt de exemplu delicventi care comit delicte de tipul minciunii, furturilor, alcoolismului, toxicomaniei sau delicte sexuale.

Scala masculinitate - Mf

Scala a fost validata pe un grup de homosexuali.

Autorii grupeaza homosexualii in 4 categorii:

homosexuali impulsivi;

homosexuali prin autopunitie masochista;

homosexuali psihopati, cu tendinta spre prostitutie homosexuala, considerand fara importanta atasamentul afectiv al partenerului;

homosexuali “adevarati” cu personalitate feminina constitutionala.

Scala paranoia -Pa

Scala a fost validata pe un grup de bolnavi paranoici. Este o scala “caracteriala” detectand tendinte paranoide si la subiecti care n-au prezentat niciodata manifestari patologice.

Desi are o foarte buna validare, unii paranoici obtin note foarte joase (30-35). O nota de acest nivel daca este asociata cu o nota L ridicata indica aproape sigur tendintele paranoide.

Scala psihastenie - Pt

A fost validata pe un mic grup de subiecti ce prezentau nevroza obsesionala.

Este o scala simptomatica, itemii referindu-se la simptomele fobice si obsesionale.

O nota ridicata poate in general sa fie considerata ca un indice de anxietate.

Cea mai mare parte a nevrozelor grave au o nota Pt ridicata.

Scala schizofrenie - Sc

A fost validata pe un grup eterogen de schizofreni cuprinzand dementa precoce, diagnosticul de schizofrenie pseudo-nevrotica, de hebefreno-catatonie, precum si schizofrenie paranoida.

Autorii admit faptul ca permite depistarea a 60% din schizofrenii.

Unele schizofrenii paranoide au un Sc coborat, dublat de scala Pa ridicata.

La fel, unii subiecti pur schizoizi pot avea un Sc normal.

Sunt numeroase cazurile in care scorul poate fi ridicat fara a fi vorba de o schizofrenie, de exemplu in anumite nevroze grave, sau la unii subiecti cu o puternica introversie.

Adolescentii au in mod obisnuit note cuprinse intre 60 si



Scala hipomanie - Ma

Scala a fost validata pe un grup de hipomaniaci.

Itemii, prin continut, constituie 2 subscale:

a) expansivitate

b) iritabilitate

60% din subiectii cu diagnosticul de hipomanie au o nota superioara lui 70, iar altii au o nota cuprinsa intre 60 si 70.

Scala introversiei sociale - S

Scala nu este o scala clinica stricto sensu; ea este constituita prin discriminarea intre un lot de studenti care se angajeaza in putine activitati extracurriculare si un lot cu caracteristici opuse. Scorurile ridicate indica tendinta de a evita contactele sociale.

Scale suplimentare

In afara acestor scale standard, numeroasele cercetari au evidentiat si alte posibilitati de interpretare si grupare a scalelor sau itemilor.

Astfel, se pot calcula doua masuri: a nivelului de anxietate si a gradului de interiorizare (Welch, 1951).

Indicele de anxietate - Ai:

Ai = Hs + D +Hy / 3 + (D+Pt) – (Hs+Hy)

Se utilizeaza notele T. Nivelul anxietatii este cu atat mai ridicat cu cat rezultatul depaseste o nota T finala de 50.

Raportul de interiorizare - In:

In = Hs + Pt / Hy + Pd + Ma

Raportul se calculeaza in note T, plasandu-se teoretic in jurul lui 1; subiectii cu tendinta spre “interiorizarea” dificultatilor, deci spre numeroase simptome psihosomatice sau subiective au note T superioare lui 1; cei care isi exteriorizeaza conflictele si trec la actiune, au note T mai mici de 1.

4. Conditia de normalitate a scorurilor

Daca scorurile la scalele clinice se afla in zona de normalitate, respectiv in zona notelor T intre 50 si 69, putem caracteriza comportamentul in urmatorii termeni, in functie de specificul fiecarui continut al celor 10 dimensiuni psihopatologice.

1) Scala Hs, plangeri legate de simptome fizice: pentru scorurile peste medie, dar in zona intre 60 si 70 note T, putem vorbi de un comportament in care se exprima oboseala, chiar aspectul de letargie; subiectul se simte fizic rau.

2) Scala D, simptome depresive: conduce spre imaginea unui comportament marcat de impresia de seriozitate dar simultan, se poate descifra starea de nefericire si o insatisfactie cu sine insusi;

3) Scala Hy: apare idealist, naiv in conduite si cu tendinta de a nu face fata deloc stresului, mai ales celui social;

4) Scala Pd, indica un comportament rebel, cinic, care nu ia in consideratie regulile, este agresiv in plan social, apare egoist;

5) Scala MF: pentru scorurile peste medie avem de a face cu un comportament dominat de sensibilitate; scorurile scazute indica un interes exagerat pentru modelul propriului sex. Un scor inalt la un profil masculin: persoana apare binecrescuta, cu o conduita manierata dar cu note feminine; un scor inalt la un profil feminin indica un comportament dur, dominat de ambitie si vointa;

6) Scala Pa: un comportament de tip perfectionist si greu de descifrat, secretos; scorurile moderate il fac mai „acceptabil” in plan social;

7) Scala Pt: dependent, doreste sa placa dar dominat si de un sentiment de inferioritate care il face indecis si nelinistit;

8) Scala Sc: un comportament dificil, negativ, ciudat, apatic; o persoana careia ii lipseste parca capacitatea de a interrelationa;

9) Scala Ma: un comportament expansiv, optimist, foarte rapid si decis si, in acelasi timp, deloc legat de obiceiuri;

10) Scala Si: neafirmativ, mult prea constient de sine, timid. Pentru scorurile sub medie ne asteptam sa gasim reversul, respectiv un comportament activ si sociabil.

Concepte:

anormal, care se indeparteaza de norma au normal; poate semnifica deviatii pur cantitative in analizele statistice dar si modele de comportament deviante ale indivizilor. Dificultatea delimitarii normalului de anormal porneste din tendinta de a avea granite de normalitate definite de una sau alta dintre teoriile asupra personalitatii: de exemplu, in viziunea psihanalitica clasica homosexualitatea este privita ca anormalitate, contrar teoriilor privind invatarea sociala. Exista o tendinta dea utiliza termeni precum neadaptare, neacomodare, deviant in legatura cu evaluarea unui individ considerat, respectiv il evaluam in functie de masura in care putem vorbi de un comportament adaptativ si nu pentru a-l eticheta pur si simplu. (DP 85)



categorii nosologice, se refera la categorii de boli; radacina cuvantului provine din greaca cu sensul de boala; nosologia este o descriere sistematica si o clasificarea bolilor.

devianta orice model de comportament care este evident diferit de standardele acceptate in cadrul societatii; desigur definitia contine puternice accente din domeniul etic-moral si. folosirea termenului se face specificand forma respectiva de devianta. (DP 85)

dizabilitate, in general, orice incapacitate de a realiza o anumita functie; poate fi utilizat pentru disfunctii congenitale sau pentru functii pierdute datorita unor traume, boli, etc. Dizabilitat semnifica faptul ca persona sufera de o anume dizabilitate. Datorita multor conotatii negative constituite in jurul cuvantului handicap - handicapat, se prefera desemnarea prin dizabilitat.

diagnostic diferential, diagnosticul care are ca scop diferentierea intre doua sau mai multe boli sau tulburari similare pe carele prezinta un individ. Extins, a ajuns sa fie folosit pentru a distinge intre conditii de multe feluri in psihologia sociala si in studiul personalitatii.

interrelatii dinamice, termen aplicabil oricarui tip de relatii umane in care mai multe aspecte se intrepatrund si interrelationeaza astfel incat schimbarea care apare la o persoana va avea efecte asupra celeilalte persoane; dinamic este un termen care in mod specific se refera la motivatie (R.S.Woodworth), procese inconstiente (S.Freud, C.G.Jung) si campuri complexe de forta psihologica (K.Levin).

nevroza, defineste o tulburare de personalitate sau mentala care nu se datoreaza unei disfunctii neurologice sau organice cunoscute; termenul poate fi folosit descriptiv pentru a denumi un simptom sau grup de simptome legate; etiologic pentru a indica rolul cauzal jucat de un conflict inconstient care evoca anxietate si conduce la un mecanism de aparare ce produce in ultima instanta simptomul observat. In ultimii ani s-au produs doua modificari semnificative in utilizarea termenului: utilizarea denumirii de tulburare nevrotica ca un termen generic pentru orice tulburare mentala de durata, termen relativ neutru in privinta factorilor etiologici; eliminarea termenului din diagnoza psihiatrica, acompaniata de o re-atribuire a variatelor tipuri anterior recunoscute de nevroze unor altor clasificari diagnostice. (DP 85)

normal

somatizare, expresia in somatic a conditii psihice; tulburarea prin somatizare este o conditie caracterizata printr-o istorie de simptome fizice multiple si recurente pentru care nu exista o cauza fizica aparenta. Tulburarea incepe virtual in perioada adolescentei si are un curs cronic sau fluctuant implicand o varietate de plangeri legate de disfunctii organice precum dureri vagi, alergii, probleme gastrointestinale, simptome psihosexuale, palpitatii, simptome de conversie.

tulburare psihotica, un termen care acopera un numar de tulburari mentale severe de origine organica sau emotionala. Diagnosticarea are in vedere invaliditatea (deteriorarea) capacitatii de testare a realitatii: persoana face inferente incorecte privitoare la realitate externa, evaluari improprii ale acuratetei gandurilor si perceptiilor sale si continua sa faca erori in ciuda dovezilor contrarii. Simptoamele clasice includ: halucinatii, comportamente regresive severe, dispozitii dramatic neadecvate, vorbire incoerenta. (DP 85)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2566
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site