Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


APTITUDENELE - Definirea si clasificarea aptitudinilor

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



APTITUDENELE

Definirea aptitudinilor

Sa subliniem inca o data ca psihicul este o modalitate superioara de adaptare si ca adaptarea se realizeaza prin activitate. Activitatea inseamna in primul rand a face, iar cand omul face (se joaca, invata, munceste sau creeaza) foloseste 'instrumente' interne ca inteligenta, (in orice activitate), indemanarea, (in activitatile manuale), auzul in muzica etc. Instrumentele interne sunt prezente la toti oamenii, dar ei le poseda in grade diferite. Cei mai multi le poseda intr-un grad mediu (mijlociu). Unii oameni (in general putini) le poseda intr-un grad ridicat sau foarte ridicat. Despre cei care poseda intr-un grad superior nivelului mijlociu unul sau altul dintre diferitele instrumente psihice interne si au rezultate superioare in activitatea care necesita astfel de instrumente, spunem ca au aptitudini pentru acel domeniu de activitate. Proba prezentei aptitudinii este calitatea superioara a produsului intr-o activitate sau alta. Muzica lui Mozart ne arata ca el a avut aptitudini muzicale intr-un grad iesit din comun, a fost geniu. la fel, in sculptura, C. Brancusi. Cand cineva are aptitudini sportive, obtine performante. Avand in vedere faptul ca in 1999, Einstein a fost calificat omul de stiinta numarul unu pentru intregul secol al douazecilea, este evident ca el a avut aptitudini exceptionale pentru matematica si fizica.




Aptitudinile sunt sisteme operationale stabilizate, superior dezvoltate si de mare eficienta. (P. Popescu Neveanu)

Clasificarea aptitudinilor

A. Clasificarea dupa criteriul complexitatii

Exista aptitudini mai simple si aptitudini complexe. Sa luam exemplul aptitudinilor din domeniul muzical. Acestea implica acuitate senzoriala auditiva absoluta si diferentiala dezvoltata deasupra mediei, implica miscare (fie ca ne gandim la muzica vocala sau la cea instrumentala) si memorie auditiva. Luate separat, fiecare dintre acestea pot fi considerate aptitudini simple care intra in alcatuirea aptitudinii muzicale complexe. Cine obtine performanta inalta deopotriva in muzica vocala si in cea instrumentala, consideram ca are aptitudine mai complexa decat cel care obtine performanta inalta numai in muzica vocala sau numai in cea instrumentala. In orice domeniu de activitate, performantele superioare calitativ se datoreaza unei organizari superioare de mai multe aptitudini simple.

B. Clasificarea dupa criteriul generalitatii

Exista aptitudini speciale si aptitudini generale. Aptitudinile muzicale, cele plastice (desen, pictura, sculptura), cele literare, cele sportive, cele didactice pot fi considerate drept exemple de aptitudini speciale. Cand acestea sunt insotite si de inteligenta de un nivel superior mediei, persoanele respective au un nivel inalt de creativitate (a se vedea strategia integrativa).

Aptitudinile generale asigura reusita in invatare, in general, precum si in invatarea la scoala. Reusitele in invatarea timpurie stau la baza reusitei in profesiuni prin performante superioare mediei.

viteza

Scris<

litate

Desen

Discriminare x

esteUca

g

v: ed Sarcini

stuntifice

Rationament/

matematic ~Ramunle

n matematicli

Aritmetica de rutina

Lucru manual

Activitati ~

k:m tehnice

Literatur~, limba

si alte activitati verbale

In~elegere

Tabele s

Lecturi grafice

ortog ~evitezi

vocabular

Fig. 25. Structura aptitudinii scolare propusa de R E. Vernon

'g' = inteligenta generala; ('v: ed') = factorul verbal-educational; aptitudine verbala); ('x') = personalitate (motivatie, interes, perseverenta, atitudini si factori constitutionali); ('v') = factorul verbal; ('n') = factorul numeric; ('k: m') = factorul spatial mecanic, adica aptitudinile psihomotorii; ('d') = discriminare estetica (esthezis = sensibilitate).

Pentru activitati tehnice, sunt necesare aptitudini speciale tehnice; pentru sarcini stiintifice, sunt necesare aptitudini speciale pentru domeniul stiintific respectiv (biologie, fizica, chimie, filozofie etc.). Pentru ramurile matematicii, sunt necesare aptitudini matematice; pentru arte, sunt necesare aptitudinile perceptive respective. Ceea ce se afla in interiorul cercului, ('g' si 'v: ed') sunt aptitudini generale.

Posibilitatea de a ajunge la performante superioare mediei este conditionata de predispozitii innascute. Aceasta se constata in copilarie prin:

invatare foarte rapida ,corecta si precoce. Cine are aptitudine (fie speciala, fie generala) isi formeaza foarte usor deprinderi, acumuleaza cunostinte si experienta;

interes deosebit pentru un domeniu anume sau interese multiple;



se supune unui regim intens de munca.

Ceea ce in copilarie este doar o posibilitate se transforma, prin multa invatare, in aptitudine efectiva, in sensul de a obtine performante superioare in activitatea respectiva. Depinde de familie, scoala si societate (la inceput) si de fiecare tanar ca potentialul innascut sa fie valorificat la un nivel superior. Cand ai potential, depinde doar de tine sa-l folosesti superior.

Termeni de retinut: instrument intern, aptitudine simpla (elementara), aptitudine complexa, aptitudine speciala, aptitudine generala, dotatie nativa in aptitudini, invatare in aptitudini.

2. Inteligenta ca aptitudine generala

Prin inteligenta generala intelegem capacitatea intelectuala globala a subiectului care asigura confruntarea eficienta cu situatiile problematicii noi. Aplicand aceasta definitie la personalitatea individuala, vom spune ca fiecare persoana are o capacitate intelectuala globala care o caracterizeaza. Ea se exprima intr-un asa-zis coeficient de inteligenta (I.Q) al persoanei respective. Coeficientul de inteligenta (I. Q) se distribuie intr-o populatie oarecare conform graficului normalitatii.

I. Q s-a stabilit pe baza empirica, prin aplicarea unui ansamblu de teste si prelucrarea statistica a datelor.

Fig. 26. Reprezentarea distributiei normale a I. Q (medie 100, abatere standard = 15)

Cum media (m) = 100, considerandu-se o abatere standard de la medie = 15, subiectii care au I.Q cuprins intre 85 si 115 sunt considerati de inteligenta medie (normala). Persoanele care au I.Q mai mic decat 85 sunt considerate ca avand o stare de debilitate mintala mai putin sau mai mult accentuata, pe masura ce tind spre stanga. Persoanele care au I. Q peste 115 sunt considerate ca avand aptitudini intelectuale superioare fata de medie.

Unii psihologi au considerat ca posibilitatile intelectuale reale ale oamenilor se pot defini prin componente specifice care pot fi masurate direct; le-au denumit factori ai activitatii mintale. In analiza sa factoriala, Thurstone s identificat, in Primary Mental Abilities (P. M. A) urmatoarele capacitati distincte:

1) o capacitate verbala primara, exprimata in folosirea vocabularului, care poate fi mai bogat sau mai sarac.

2) O a doua capacitate verbala, pe care s numit-o facilitatea verbala, constand in usurinta de combinare a cuvintelor pentru a exprima idei.

o capacitate numerica (calcul, aritmetica primara, adica exprimarea unor raporturi logice in ecuatii numerice).

o capacitate spatiala constand in posibilitatea de a vizualiza relatii spatiale in doua si in trei dimensiuni (exista probabil doua capacitati independente aici).

o capacitate de rationament greu de verificat in stare pura, probele avand componente verbale si spatiale relevante in inductie si deductie.

Memoria. Aceasta are valori distincte pentru cea de scurta durata, pentru cea de lunga durata, pentru imagini de diferite feluri si pentru informatii semantice.

Tema

Bifati caseta care este

diferita intr-un fel fata

de celelalte.

XXY CCD

FGG AAB

Sperman sustine ideea existentei alaturi de acesti factori specifici a unui factor general g, iar Vernon ii acorda acestui factor locul I (a se vedea fig. 24)

Pe baza testarii a aproximativ 4500 de subiecti intre 2 ani si jumatate si 18 ani, Terman si Merrill (1960) au facut urmatoarea distributie a I.Q.

I Q. Procentaj Clasificare

160 - 169 0,03 Deasupra nivelului superior

150-159 0,2

140-149 1,1

130 - 139 3,1 Superior

120 - 129 8,2 Superior

110 - 119 18,1 Medie ridicata (Hight average)

100 - 109 23,5 Normal sau medie (Normal or average)

90-99 23,0

80 - 89 14,5 Medie scazuta (Low average)



70-79 5,6 Deficienta la limita (Bordeline defective)

60-69 2,0

50 - 59 0,4 Deficienta mintala (Mentally defective)

40-49 0,2

30-39 o,03

Inteligenta superioara

Aproximativ 13% din populatie dispune de inteligenta superioara, care permite realizari foarte inalte in activitatea scolara si apoi in profesiune.

Succesul in profesiune

Criteriul succesului profesional este capacitatea de a aborda si de a pastra profesiunea respectiva. De asemenea, satisfactia in activitatea respectiva. Are succes in profesiune cel care incepe bine.

Criteriul pentru o cariera buna este deseori nu 'Unde se afla el', ci 'Incotro se indreapta si cat este de probabil ca el sa ajunga acolo si sa ramana acolo' (D. E. Super, Dezvoltarea carierei).

Etapele alegerii profesiunii

Ginsberg vorbeste despre urmatoarele etape:

1) Perioada fanteziei : 6 an - 11 ani.

2) Perioada incercarilor: l2 ani -18 ani.

Acum se disting urmatoarele stadii:

stadiul intereselor. Nu sunt luate in considerare aptitudinile.

stadiul capacitatii. Tanarul recunoaste ca si aptitudinile conteaza.

stadiul valorilor. Tanarul isi da seama de semnificatia muncii ca valoare sociala.

3) Perioada realista : de la 18 ani in sus. Trebuie sa recurga la un compromis intre interesele si aptitudinile sale, pe de o parte, si realitatile socio-economice, pe de alta parte.

Aptitudinile depind de interactiunea dintre factorul innascut si mediu

Pentru a se vedea cat de complexe sunt interactiunile dintre factorii care contribuie la formarea aptitudinilor, cititi cu atentie schema data. Avem in vedere doua categorii de factori: cei genetici si cei si mediului socio-cultural si socio-economic. Sagetile indica influentele in cazul aptitudinilor intelectuale. Acestea sunt rezultat al dezvoltarii creierului si al invatarii, al exercitiului si educatiei. Dar dezvoltarea creierului este deopotriva rezultat a1 genotipului, al influentelor glandelor cu secretie interna, al alimentatiei si igienei, al influentelor venite din mediul socio-cultural si socio-economic.

GeneIep~nntilorcuexceptla

junoraccidentealegametogenezei

~:rbeobIrsirn~ nutritiv~

~Apludini infectioase

Lzectuaie<

interespentru

cerebral , Imediulamblanti

ffiv~tareeducatie4..

Stimuli senzoriali

si psihici Alimentatie

ISlaocio.economiclalmediuluii Igien~

Fig. 27. Principalele interactiuni intre factorii care conditioneaza aptitudinile intelectuale (dupa J. Larmat, Genetica inteligentei)

Termeni de retinut: inteligenta generala, inteligenta superioara, coeficient de inteligenta (I. Q), factori ai activitatii mintale, capacitate verbala; capacitate numerica; capacitate spatiala; capacitate de rationament; etape ale alegerii profesiunii.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1092
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site