Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Memoria iconica si memoria ecoica

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Memoria iconica si memoria ecoica

Memoria iconica

Sa presupunem ca prezentam subiectilor la tahicoscop, cu un timp de expunere de cateva sutimi de secunda, o configuratie de litere: (Experiment realizat de Treisman)




Daca dupa expunerea acestor litere subiectilor din lotul experimental li se cere sa le reproduca, ei vor oferi, in medie, 3-4 raspunsuri corecte indiferent de numarul de litere de pe display.

Vor pretinde insa ca au retinut mai multe litere, dar in timpul reproducerii primelor litere le-au uitat pe celelalte.

Pentru a preveni aceasta situatie, Sperling, a prezentat subiectilor o configuratie de litere similara. Fiecare serie de litere era expusa pe o durata de 50 milisecunde, apoi erau administrate subiectilor diverse categorii de sunete.

Daca sunetul avea o intensitate ridicata, subiectii trebuiau sa reproduca itemii din sirul superior.

Daca sunetul era de intensitate medie, subiectii trebuiau sa reproduca itemii din sirul mijlociu.

Daca sunetul era de intensitate scazuta, subiectii trebuiau sa reproduca itemii din sirul de jos.

Mentionam ca subiectii nu erau avizati care dintre aceste sunete urma sa le fie prezentate, astfel incat, nu-si puteau orienta atentia asupra unei anume serii de stimuli.

Rezultatele au fost net superioare fata de cele obtinute prin metoda anterioara, subiectii retinand cate 3-4 itemi pentru fiecare serie, adica in principiu toti itemii.

Performantele mai scazute au fost puse pe seama inabilitatii lor de a lucra conform instructiunilor.

Aceste performante erau obtinute doar daca stimulul sonor care declansa reproducerea survenea la un interval de pana la aprox. 100 milisecunde dupa terminarea expunerii grafemelor respective.

In conditiile in care sunetul era amanat, dupa 150 200 milisecunde aparea o deteriorare semnificativa a performantelor, subiectii reproducand doar 1 2 itemi dintr-o serie.

Aceasta inseamna ca durata de retentie a stimulilor vizuali, deci a memoriei iconice, este de aprox. 100 milisecunde.

Ea se realizeaza preatentional, automat si are in principiu o capacitate nelimitata.

Care este functia memoriei iconice?

Se pare ca, persistenta reprezentarii senzoriale dupa incetarea stimularii e necesara pentru a putea extrage trasaturile fizice ale stimulului (contururi, culoare, intensitate).

Un stimul de scurta durata este prelungit in memorie pentru a-i putea extrage caracteristicile semnificative care vor constitui input-uri pentru unele procesari ulterioare.

S-ar putea presupune chiar ca durata memoriei iconice, senzoriale in general, corespunde rastimpului necesar pentru activarea detectorilor de trasaturi.

Pentru stimulii cu o durata mai lunga de expunere, ca in cazul stimulilor vizuali cotidieni, nu mai este necesara persistenta stimulilor, detectorii de trasaturi avand suficient timp pentru a extrage trasaturile.

Altfel, am avea imagini suprapuse, a doi stimuli succesivi.

Memoria iconica prelungeste stimulii doar atunci cand clipim sau in cazul sacadelor oculare.

Memoria ecoica

Persistenta sunetelor in registrul senzorial auditiv nu a capatat inca o determinare atat de exacta.

Durata memoriei ecoice a fost estimata pe o plaja de valori intre 200 milisecunde 2 secunde.

Plomp intr-un experiment prezinta succesiv doua sunete de intensitate medie.

Daca intervalul dintre cele doua sunete creste pana la 200 milisecunde, subiectii relatau ca au auzit un singur sunet.

Aceasta inseamna ca un stimul auditiv poate fi prelungit pana la aproximativ 200 milisecunde pentru a face fuziune cu un sunet ulterior.

Pentru aceasta valoare subiectul surprinde doua sunete distincte.

Ca si in cazul memoriei iconice putem spune ca intervalul de 200 milisecunde e reclamat de detectorii de trasaturi pentru a extrage trasaturile fizice ale stimulilor acustici.



Crowder si Morton au utilizat o metoda similara celei folosite de Treisman, inlocuind insa stimulii vizuali cu stimulii auditivi.

Acestia erau urmati de un fascicol luminos de intensitate ridicata, medie sau scazuta.

Sarcina subiectilor era de a reproduce c1t mai multe dintre sunetele auzite anterior dintr-o serie in functie de intensitatea stimulului luminos.

Cei doi cercetatori, utilizand mai multe loturi de subiecti, maresc mereu intervalul dintre stimulii auditivi prezentati concomitent si stimulul vizual anterior.

Se constata o deteriorare lenta a performantelor mnezice pentru un rastimp de aprox. 2 secunde, urmata de o scadere brusca, substantiala dupa acel interval.

De aici se conchide ca durata maxima a memoriei econice este de aprox. 2 secunde.

Cercetarile ulterioare au redus acest interval, fara a oferi o valoare cat de cat constanta.

Ramane cert faptul ca durata memoriei econice nu depaseste 1,5 2 secunde si ca memoria ecoica are o durata mai mare decat cea iconica

Persistenta mai indelungata a stimulilor auditivi fata de cei vizuali este explicata adesea prin anatomia analizatorului auditiv care permite o receptionare mai lenta a stimulului corespunzator.

Investigatiile intreprinse asupra celorlalte tipuri de memorie senzoriala (olfactiva, tactil- kinestezica) sunt insuficiente pentru a permite extragerea unor concluzii valide.

Pe baza datelor asupra memoriilor iconice si ecoice, se mai pot face inca doua remarci cu caracter mai general:

- In primul rand ca memoria senzoriala vizeaza retinerea informatiei precategoriale. Aceasta remarca deriva logic din faptul ca procesul de categorizare, de stabilire a apartenentei unui stimul la o clasa, este un proces atentional, reclamand atentia subiectului.

Or, retentia stimului, cateva sutimi de secunda dupa incetarea actiunii lui asupra receptorului nu reclama atentia, nu este insotit de senzatia subiectiva de efort, specifica proceselor atentionale. In plus, detectorii de trasaturi care se activeaza in acest rastimp extrag, dupa cum s-a mentionat, doar caracteristicile fizice simple ale stimulului, fara sa-l categorizeze.

Ca atare, avem temeiul sa conchidem asupra caracterului precategorial al informatiei din registru memoriei senzoriale.

Nu vom retine semantica unui cuvant, ci liniile, unghiurile, contururile din care sunt formate literele care ii intra in componenta (stimulul vizual) sau intensitatile diferite ale sunetelor daca cuvantul respectiv este receptionat auditiv.

Este important de subliniat faptul ca subiectii au realizat performante superioare in cazul experimentului realizat de Sperling doar atunci cand grafemele au fost asemanatoare cu literele latine, nu si in cazul unor grafeme dintr-o scriere necunoscuta.

- In al doilea rand, memoriile senzoriale au o locatie anatomo-fiziologica specifica. Stimularea electrica a unor zone cerebrale specifice determina aparitia unor senzatii apartinand unor modalitati senzoriale specifice.

Rezumand, putem spune ca:

Memoria senzoriala consta in prelungirea persistentei stimulului dupa incetarea actiunii asupra receptorului pentru a permite activarea detectorilor de trasaturi;

Memoria senzoriala este specifica unui anumit tip de senzatii, asadar avem mai multe memorii senzoriale;

Aceste memorii au o locatie anatomica precisa, chiar daca insuficient dezvoltata;

Informatia retinuta este precategoriala, iar retentia se face automat, preatentional.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1662
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site