Modelul Big Five si inventarul NEO PI R

Modelul Big Five si inventarul NEO PI R

1. Date generale despre modelul Big Five in cunoasterea personalitatii

Modelul Big Five deriva din abordarile de tip lexical in studiul personalitatii, avand la baza ipoteza ca acele diferente individuale care sunt cele mai semnificative pe plan social si comportamental vor fi encodate in limbajul persoanelor. Cu cat aceste difernte sunt mai importante, cu atat creste probabilitatea ca ele sa fie exprimate prin intelesul unui singur cuvant. Primul care a incercat o descriere a personalitatii in termeni lingvistici a fost Klages (1926), urmat apoi de cercetatori precum Allport si Odbert, Cattell, Gough, Eysenck,etc. O parte dintre aceste abordari se inscriu pe linia deschisa de analiza factoriala, altele apartin mai degraba curentului empirist.

Pentru prima oara ideea modelului personalitatii in 5 factori a fost o ipoteza teoretica a unor autori ca Fiske (1949) sau Tupes si Christal (1961). Ea a capatat relevanta si pregnanta stiiintifica printr-un studiu realizat de Norman in 1963. De atunci modelul a constituit obiectul a numeroase cercetari si a generat mai multe instrumente psihodiagnostice.

Chestionarele de tip Big Five se inscriu pe de o parte in sfera abordarilor lingvistice, pe de alta parte in sfera liniei de cercetare generata de aplicarea analizei factoriale in studiul personalitatii si foarte general vorbind, in curentul care vizeaza conceperea personalitatii ca un ansamblu de trasasturi sau dimensiuni. Procedura de lucru in constuirea unor instrumente de tip Big Five este aplicarea analizei factoriale asupra unor date de autoevaluare si heteroevaluare pentru aceleasi loturi de subiecti. Majoritatea cercetarilor indica actualmente un acord general asupra modelului cu 5 factori, cu atat mai mult cu cat au fost realizate studii pe un numar larg de limbi si populatii.

Goldberg si Hofstee (1990, 1992) identifica 5 factori numiti: 1. Surgency (izbucnire) - extravert, vorbaret; 2. Agreabilitate - placut, cooperant; 3. Constiinciozitate - organizat, sistematic; 4. Stabilitate emotionala - neemotiv, lipsit de invidie; 5. Intelect - creativ, intelectual.

Costa si McCrae au realizat o serie de studii care i-au condus catre realizarea unor chestionare care cuprind 5 factori, fiecare dintre acestia avand 6 fatete: 1. Nevrotism, 2. Extraversie; 3. Deschidere; 4. Agreabilitate; 5. Constiinciozitate. Este vorba despre chestionarul NEO pI R cu cele doua forme ale sale (auto- si hetero- evaluare).

Studii realizate in Olanda Brokken (1978), De Raad (1988, 1992), Hofstee, De Raad, Goldberg (1991). Au evidentiat in faza initiala 6 factori, a caror analiza a condus in final spre o solutie de 5 superfactori: 1. Extraversie - vesel, exuberant; 2. Agreabilitate - bland, tolerant; 3. Constiinciozitate - grijuliu, prompt; 4. Stabilitate emotionala - calm, stabil si 5. Intelect - critic, rebel.

Cercetarile germane (Ostendorf, 1990) au condus de asemenea spre 5 factori: Surgency, Agreabilitate, Constiinciozitate, Stabilitate emotionala, Intelect. In acest context factorul 5 - Intelect este definit ca inteligenta sau factor intelectual de abilitati cognitive.

Caprara si Perugini (1994) in cadrul unor studii realizate pe populatie italiana, identifica de asemenea 5 mari factori: 1. Constiinciozitate; 2. Extraversie; 3. Calmitate vs iritabilitate; 4. Egoism vs altruism si 5. Conventionalitate. Factorii 3 si 4 erau rotatii ale Agreabilitatii si Stabilitatii emotionale. Factorul 5, definit prin termeni ca: rebel, critic vs servil, conservator, este destul de apropiat de factorul 5 olandez.

Studii rezumative realizate de autori precum Digman si De    Raad (1990, 1994) indica un acord unanim al cercetatorilor in privinta primilor 4 factori: Extraversie, Agreabilitate, Constiinciozitate si Stabilitate emotionala (Nevrotism). In ceea ce priveste cel de-al cincilea factor denumirile sunt controversate.

In concluzie, se poate afirma ca exista un consens destul de larg intre cercetatorii din domeniu si constructorii de teste de personalitate in ceea ce priveste o viziune asupra persoanlitatii ca o structura constand din 5 superfactori sau dimensiuni mari ale persoanalitatii. Modelul Big Five este in esenta un cadru general de itelegere si descriere a personalitatii, in care ceea ce da sens dimensiunilor personalitatii sunt acele grupari de intelesuri psihologice importante in viata de zi cu zi si utilizate ca atare pentru a diferentia indivizii in cadrul fiecarei limbi.

2. Tipuri de instrumente construite in cadrul modelului Big Five

Exista practic doua categorii de instrumente: 1. teste (inventare) de personalitate si 2. liste de adjective. De obicei listele de adjective sunt destinate heteroevaluarii iar inventarele autoevaluarii.

1. Liste de adjective:

a. BRS (Bipolar Rating Scale), lista de adjective a lui Goldberg, 1981, care contine 50 adjective in scale bipolare, cate 10 pentru fiecare superfactor. Evaluarea pentru fiecare adjectiv se face pe o scala in 9 trepte.

b. IAS - R (Interpersonal Adjective Scales - Revised), Wiggins, 1990

c. BARS (Bipolar Adjective Rating Scale), care cuprinde 179 adjective bipolare, organizate in 5 scale

d. SACBIF (Short Adjective Checklist Big Five), Perugini, Leone, Galluci, Lauriola, 1993, care cuprinde 50 adjective bipolare pentru cele 5 scale.

2. Chestionare de personalitate

a. NEO PI R (Neuroticism Extraversion Openess Personality Inventory - Revised) si forma scurta NEO FFI (Neuroticism Extraversion Openess Five Factor Inventory), Costa si McCrae, 1992

b. PPQ (Professional personality Questionaire), Kline si Lapham, 1992

c. ZKPQ - III (Zuckerman - Kuhlman Personality Inventory), forma a II-a, 1992

d. BFQ (Big Factor Questionaire), Caprara, Barbaraneli, Borgogni, Perugini, 1993.

E. BFI (Big Five Inventory), John, Srivastava, 1999

f. FF NPQ (Five Factor Nonverbal Personality Questionnaire), Jackson, Paunonen, Ashton, 2004

3. Modelul Costa si McCrae

Cazul celor 2 autori americani este cumva aparte printre apartenentii modelului Big Five, ei fiind preocupati nu doar de cercetare, ci mai ales de construirea unui instrument psihodiagnostic complet. In 1985 au lansat prima varianta a chestionarului NEO, dupa care s-au focalizat pe descoperirea si validarea fatetelor celor 5 mari factori si pe construirea unui model interpretativ bazat pe acest model.

In modelul propus asupra persoanalitatii, trasaturile sau dimensiunile de personalitate apar ca subdiviziuni fundamentale ale fiintei umane, alaturi de abilitatile cognitive si cele fizice, precum si de altele care intra in alcatuirea personalitatii ca "material brut". Psihodiagnoza nu abordeaza in mod direct aceste tendinte bazale, ele nefiind observabile si functionand ca si constructe ipotetice. Ceea ce intereseaza pe psihodiagnostician sunt adaptarile specifice, felul in care au fost modelate tendintele de baza prin influentele externe si interne.

Trasaturile bazale ale personalitatii, respectiv cei 5 superfactori, apar ca dispozitii psihice fundamentale care sunt la randul lor "deservite", de structurile sau bazele biologice (suporta influente de intermediere din partea acestora din urma). Intre tendintele bazale ale personalitatii si biografia obiectiva a persoanei nu exista o legatura directa. Trasasturile masurate prin modelul Big Five pot fi cel mai bine intelese daca sunt privite ca explicatii pentru o categorie intermediara de fapte psihice, denumite adaptari caracteristice, care la randul lor pot furniza explicatii pentru comportamentele observabile. In raport cu manifestarile observabile, psihice sau psohosociale, trasaturile de personalitate apar doar ca explicatii distale.

Personalitatea asa cum apare ea in ontogeneza este supusa unor influente endogene (tendinte bazale - cu caracter de concepte ipotetice care nu sunt observabile direct dar pot fi inferate) si unor influente exogene. Trasaturile de personalitate constituie deci o subdiviziune majora a tendintelor de baza, alaturi de abilitatile cognitive, sexuale si de alte materiale primare ale psihismului.

Influentele externe includ cadrul socio-cultural de formare a persoanei, evenimentele de viata si intaririle pozitive sau negative primite de individ de-a lungul vietii. Ele opereaza asupra individului in ontogeneza si pot fi rezumate prin conceptul de "situatie existentiala".

Biografia obiectiva este constituita din cursul real al comportamentelor si trairilor care formeaza viata individului. Comportamentul observabil este o sectiune temporala a biografiei obiective si include ganduri, sentimente, actiuni, atitudini etc.

Punctul de focalizare (intalnire) in modelul celor doi autori este nivelul "adaptarilor caracteristice", constituite atat din personalitate cat si din cultura, ele avand valoare de expresii fenotipice ale trasaturilor. Ele definesc identitatea contextualizata a persoanei si contin obiceiuri, deprinderi, valori, motive, roluri, relatii.

Un rol important la nivelul adaptarilor caracteristice revine imaginii de sine, ca o subdiviziune a nivelului. Continuturile itemilor chestionarului sunt legate direct si in inalta masura de acest nivel al imaginii de sine.

4. Superfactorii personalitatii si fatetele acestora in NEO PI R

In chestionarul celor 2 autori americani fiecare dintre cei 5 superfactori are ate 6 fatete care au fost validate prin analiza factoriala. Avand in vedere specificitatea inalta a acestor tipuri de instrumente pentru cultura limbii respective, este posibil ca structura intrafactoriala (fatetele) a celor 5 superfactori sa difere in spatii lingvistice si culturale diferite, conform a ceea ce populatia vorbitoare in mod specific considera util in evaluarea comportamentului sau a personalitatii. Structura normelor va fi de asemenea diferita de la o popultie la alta.

1. Nevrotism - N

Considerat ca domeniul cel mai cercetat al personalitatii, este definit ca stabilitate emotionala vs instabilitate, neadaptare. Scorurile inalte definesc tendinta generala de a trai afecte negative, de a avea idei irationale, scaderea capacitatii de control si de a face fata stresului. Scorurile joase definesc stabilitatea emotionala.

Desi Nevrotismul este definit ca o dimensiune a normalitatii, scorurile extreme (foarte inalte) sunt interpretabile in sens de risc de dezvoltari psihiatrice dar fara ca semnificatia patologica sa fie obligatorie.

Fatetele nevrotismului

N1 - Anxietate

N2 - Ostilitate

N3 - Depresie

N4 - Timiditate

N5 - Impulsivitate

N6 - Vulnerabilitate (la stres)

2. Extraversie - E

Sunt trasaturi sesizabile in comportamentul curent. Comportamentul introvert (fiind mai putin observabil) este mai sarac in aspecte diferentiale. Este un superfactor care face referire la domeniul interpersonal.

Fatetele extraversiei

E1 - Caldura / entuziasm

E2 - Spirit gregar

E3 - Asertivitate

E4 - Activism

E5 - Cautarea stimularii

E6 - Emotii pozitive

3. Deschidere catre experienta - O (openness to experience)

Este un factor oarecum contestat, intre autori existand un relativ dezacord cu privire la continutul sau de trasaturi.

Caracterizata prin imaginatie activa, sensibilitate estetica, atentie pentu viata si sentimentele interne, preferinta pentru varietate, curiozitate intelectuala, independenta in gandire, aspecte care nu se asociaza in mod necesar cu educatia sau inteligenta generala. Polul opus indica un comportament conservator, preferinta pentru familiar, viata afectiva "in surdina". Lipsa deschiderii nu inseamna intoleranta, agresivitate autoritara (regasite in agreabilitate) sau lipsa de principii.

Fatetele deschiderii:

O1 - Spre fantezie

O2 - Pe plan estetic

O3 - Catre modurile proprii de a simti

O4 - In planul actiunilor

O5 - In plan ideatic

O6 - In planul valorilor

4. Agreabilitate - A

Apare ca o dimensiune pregnant interpersonala a personalitatii, asemeni extraversiei. Aspecte centrale: altruism, cooperare pe plan interpersonal, un comportament simpatetic si de ajutorare a altora, uneori o persoana dependenta. Polul opus descrie un comportament dominant si antagonist, egocentric, competitiv, uneori narcisic, hedonist, antsocial.

Fatetele agreabilitatii:

A1 - Incredere

A2 - Sinceritate

A3 - Altruism

A4 - Bunavointa

A5 - Modestie

A6 - Blandete

5. Constiinciozitate - C

Se refera la autocontrol sub aspectul capacitatii de autoorganizare, planificarii, indeplinirii datoriilor, vointa, finalizare. Este un predictor (dupa autorii americani) pentru realizarile de valoare din orice profesie. Polul opus se caracterizeaza printr-o mai scazuta exactitate in aplicarea principiilor morale, o maniera usuratica de a urmari scopurile, de a realiza sarcinile, tendinta spre hedonism si interesul dominant pentru viata sexuala.

Fatetele constiinciozitatii:

C1 - Competenta

C2 - Ordine

C3 - Simt al datoriei

C4 - Dorinta de realizare

C5 - Auto-disciplina

C6 - Deliberare