Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PROCESELE PSIHICE IMPLICATE IN ACTIVITATILE ARTISTICO-PLASTICE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



PROCESELE PSIHICE IMPLICATE IN ACTIVITATILE ARTISTICO-PLASTICE

Factorii intelectuali in exclusivitatea nu reusesc sa explice diferentele in capacitatile creative acestia fiind componentele necesare, dar nu suficiente. O mare parte din variatia semnalata in capacitatile creative ale indivizilor se explica prin factori de personalitate.




Procesul de creatie nu poate fi separat de motivatie si atitudini, de stilul cognitiv si de viata al persoanelor creatoare si, in general, de intreaga personalitate, care este o dimensiune fundamentala a creativitatii. De altfel personalitatea devine tot mai mult un principiu metodologic al psihologiei, in sensul necesitatii de a se aborda studiul tuturor fenomenelor psihice prin prisma personalitatii, vazute in stransa legatura cu activitatea, cu actele de conduita prin care personalitatea se dezvaluie si se dezvolta.

Un rol esential in procesul creator revine aptitudinilor specifice diferitelor sectoare de manifestare, rezulta atat din varietatea aptitudinilor simple care intra in sistem, cat si din diferentele de intensitate si calitati operationale ale acestor componente.

Factorii intelectuali si aptitudinile speciale constituie latura sine qua non a creativitatii. Totusi, o persoana nu va atinge niciodata nivelurile de care ar fi in stare, daca aptitudinile sale nu sunt dinamizate si sustinute la un tonus corespunzator, de o curiozitate vie, de dorinta de a realiza ceva, de tenacitate. Anumite trasaturi de personalitate, cum ar fi: simtul de raspundere, capacitatea de efort prelungit, constiinta responsabilitatii fata de om, de produsul realizat, au functiede catalizatori pentru factorii intelectuali. Ele se instituie in conditii predictive ale reusitei creatoare si totodata mentin potentialul creativ.

Unii autori (Paul Popescu Neveanu) precizeaza cac aptitudinile nu sunt creative prin ele insele, ci devin astfel in masura in care sunt activate si valorificate prin motive si atitudini. De exemplu, aptitudinea muzicala sau talentul muzical se dezvolta in procesul activitatii muzicale si nu printr-un proces de maturizare. Aptitudinile pentru desen si pictura, numite obisnuit aptitudini artistice, de asemenea, coreleaza foarte putin sau deloc cu inteligenta generala. Sunt insa si anumite categorii de desen care nu pot fi efectuate de persoane cu o inteligenta scazuta; desenul simbolic, desenul analitic si caricatura presupun un coeficient de inteligenta mai ridicat.

Deci, ceea ce diferentiaza, in esenta, pe indivizii creativi de cei necreativi nu sunt atat factorii aptitudinali, efectori, cat factorii de orientare, factorii motivationali si cei atitudinali.

La fiecare om intalnim o seama de aptitudini generale: spirit de observatie, formarea usoara a legaturilor conditionate, capacitatea de analiza, rezistenta la simularile exterioare, dar si aptitudini speciale pentru unele activitati (auzul muzical, simtul ritmic, interpretarea unui desen).

Aptitudinile presupun existenta unor predispozitii native, ca o premisa care le conditioneaza dezvoltarea, ritmul si nivelul. Principalele predispozitii sunt caracteristicile tipologice ale sistemului nervos (indeosebi receptivitatea, plasticitatea, mobilitatea) si particularitatile anatomo fiziologiceale organelor de simt (acuitatea auditiva, vizuala, tactila).

Aptitudinile se formeaza in cursul activitatilor in societate si in special prin influenta organizata si sistematica a educatiei.

Este cunoscut faptul ca aptitudinile de ordin psihic nu sunt mostenite in continutul lor. Bunaoara, oricat de mare matematician ar fi fost tatal, fiul trebuie sa invete de la inceput toate operatiile, de la cele mai simple, la cele mai complexe.



Reusita unei activitati nu poate fi asigurata numai prin existensa unei singure aptitudini, deoarece activitatile umane implica prezenta simultana a unui numar mare de aptitudini. De pilda, pentru a fi un bun fotbalist, nu ajunge aptitudinea de a lovi mingea cu piciorul ori cu capul; trebuie sa ai un complex de atribute fizice si psihice necesare precticarii acestui sport (agilitate, viteza, rezistenta la efort, capacitate de a asimila regulile jocului, incununate de vointa de a invinge).

Cunoasterea aparitiei si manifestarilor primelor aptitudini constituie o preocupare insemnata a invatatorului. Scoala are datoria de a oferi elevilor cat mai multe si variate forme de activitate, care sa dea posibilitati de manifestare a aptitudinilor si intereselor.

In munca de cultivare a aptitudinilor sunt necesare masuri pdagogice diferentiate. Copiii cu aptitudini bine definite au nevoie de activitati mai variate. In schimb, elevii ale caror aptitudini sunt inca insuficient exprimate vor fi antrenati in activitati menite sa dezvaluie si sa simuleze inclinatia pe care le poseda.

Motivatia sustine efortul fizic si intelectual al persoanei creatoare.

Intelegerea actului creativ, scrie judicios V. Pavelcu nu se poate dezvalui decat in contextul si in dinamica motivationala a personalitatii. Dupa parerea autorului problema creativitatii nu poate fi rezolvata decat in contextul unei conceptii generale asupra personalitatii. Cu deosebire, acelasi autor subliniaza rolul motivatiei interne, care se situeaza in varful piramidei explicative.

Pentru a se angaja in orice act de creatie, individul are nevoie de o energie motivationala suficienta pentru a initia si sustine procesul creator. Motivul creator se exprima prin nevoia de noutate si orientarea spre nou. Forta acestei motivatii trebuie sa fie adecvata situatiei.

Persoanele creatoare sunt puternic motivate, se caracterizeaza printr-un nivel ridicat de energie si persistenta in munca, printr-o curiozitate intensa, manifestata in dorinta de a cunoaste si a acumula informatii. In cazul unei motivatii prea slabe individul se descurajeaza prea repede si abandoneaza sarcina.

Motivatia creativitatii, afirma gollan aste o expresie a ideii ca produsele creative sunt numai un segment al comportamentului creativ, devenit manifest cand indivizii interactioneaza activ cu mediul, pe masura intregului lor potential. Gasim aici o intelegere interactionala a segmentului atitudinal si efector al creativitatii, cu recunoasterea locului factorilor sociali si educationali in formarea trasaturilor creative. Motivatiei creatoare ii este proprie intensitatea si stabilitatea mobilizarii persoanei pentru un anumit gen de activitati; sub raportul orientarii, se caracterizeaza prin preferinta persoanei fara de complexitate, dificultate, noutate, diversitate a problemelor pe care le abordeaza.

Foarte important pentru formarea motivatiei creative se dovedeste a fi modul in care este apreciat individul si rezultatele activitatii sale; colectivul are un rol important in formarea si crearea posibilitatilor de realizarea a motivatiei creatoare, putandu-se vorbi de un climat motivational.

Dezvoltarea si afirmarea capacitatilor, a personalitatii creatoare, implica si existenta unor conditii sociale favorabile, aparand numai acolo unde conditiile de viata, de educatie, de cultura o ingaduie. Printre elementele de context familial, care favorizeaza creativitatea mentionez afectiunea moderata din partea partilor si stimularea independentei intelectuale, iar dintre cele de context social acceptarea neconditionata a valorii individului, asigurarea unui climat de lucru fara interventia aprecierilor din afara, intelegerea empatica, libertatea psihologica.



Printre caracteristicile de personalitate ale indivizilor creativi se inscriu atitudinile intelectuale nenconformiste. Creativitatea si conformitatea sunt antice. Conformitatea restrange libertatea si independenta gandirii, incorseteaza potentialul creativ, canalizandu-l in directii conventionale si stereotipice.

Atitudinea creativa presupune spontaneitate, autonomie intelectuala, orientare independenta a gandirii.

O forma de manifestare a atitudinii intelectuale creative este atitudinea neconventionala fata de autoritate. In general, slab creativii primesc autoritatea cu respect, acceptand in mod nediscriminativ informatia furnizata de aceasta, informatia avand o valoare absoluta. Inalt creativii, considera autoritatea ca fiind conventionala, evaluand continutul informational, facand abstactie de sursa.

O importanta caracteristica a personalitatii creative este atitudinea receptiva de deschidere la experienta. Aceasta atitudine receptiva, deschisa, lipsita de prejudecati, permite omului sa se lase cuprins de o problema.

Tipul creativ este sensibil la tot ce se petrece in jurul sau, la evenimente, la semeni, la sentimentele si reactiile altora, el are o inalta empatie. Indivizilor creativi le mai sunt caracteristice, printre altele: increderea in sine, initiativa, independenta, introversiunea, impulsivitatea, spiritul de dominare, nazuinta spre perfectiunea, taria de caracter, umorul, slaba preocupare pentru aprecierea si aprobarea actiunilor lor de catre altii; ei se dovedesc, uneori, mai putin interesati pentruactivitatile de grup. Indivizii creativi sunt animati de idealuri inalte, manifesta o maxima si constanta incredere in resursele proprii, au sentimentul propriei lor valori si manifesta tendinta autoafirmarii si realizarii.

Daca unii ii vad sociabili si bine integrati social, altii ii considera individualisti, inchisi in ei si chiar izolati ostentativ fata de si de catre cei din jur.

Fiecare persoana creatoare vine de fapt cu nota se proprie, avand o dominanta specifica in functii de inzestrarea sa, de experienta acumulata, nivelul creativitatii, domeniul de manifestate si multe alte conditii.

Spre deosebire de ceilalti factori ai creativitatii, atitudinile depind. In totalitate, de educatie.

Orice definire a creativitatii la nivelul personalitatii, intentioneaza Paul Popescu Neveanu, trebuie sa se refere la interactiunea optima, generatoare de nou dintre atitudini si aptitudini. Creativitatea apare, astfel, ca o formatiune complexa de personalitate, foclizata pe nou, structura in raport cu legile si criteriile originalitatii si consta dintr-o interactiune specifica intre aptitudini si atitudini.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1087
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site