Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PSIHOLOGIA COMUNICARII – TEST GRILA

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



PSIHOLOGIA COMUNICARII – TEST GRILA

MULTIPLE CHOICE:




Este posibil ca doua personalitati sa nu comunice ?

a. da

b. nu

c. depinde de situatie

2. Obiect de studiu al psihologiei comunicarii este:

a. comunicarea despre comunicare;

b. similar celui al psihologiei generale;

c. comunicarea despre modalitatile in care se comunica

a. b+c

b. a+b

c. a+c

Prin comunicare:

a. se constituie lumea interna a subiectului;

b. se degaja tensiuni intrapsihice;

c. se asambleaza o perspectiva asupra lumii;

d. un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a     aproapelui

sau.

a. a+c+d

b. a+c+d

c. b+c

d. a+b+c+d

In cazul modelului transmiterii „energiei” (ilustrat prin lovirea unei pietre cu piciorul) cauzalitatea este:

a. circulara

b. liniara

c. vectoriala

Comunicarea este un proces:

a. de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic;

b. care instituie o relatie complexa intre surse;

c. care poate fi transpus cu exactitate intr-un model matematic.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

6. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refera la:

a. realitatea imediat inconjuratoare;

b. ce este realitatea;

c. la obiectele aflate in diferite raporturi, care alcatuiesc stari de fapt;

d. cum este realitatea.

a. a+b+c+d

b. c+d

c. a+b+c

d. a+c+d

Limbajul notional (al logicii traditionale):

a. nu se refera la raporturile dintre obiecte;

b. se refera la ceea ce este fiecare obiect, la esenta sa;

c. permite reflectarea realitatii;

a. a+c

b. a+b+c

c. a+b

8. Limbajul categorial (al logicii speculative):

a. permite surprinderea dinamicii in care sunt angajate obiectele;

b. utilizeaza forme de reproducere exprimate prin categorii;

c. contureaza esentele obiectelor;

d. raspunde la intrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+d

d. a+b+c+d

Comunicarea indeplineste functii precum:

a. informare;

b. pozitionare;

c. normare;

d. influentare;

e. contact afectiv;

a. a+b+c+d+e

b. a+b+c+d

c. a+b+c

d. a+b

e. a

10. Paradigma consta:

a. intr-un ansamblu coerent de reprezentari care „servesc drept cadru de referinta comunitatilor de cercetatori;

b. intr-o serie de repere prin care „realitatea” este decodata si „reconstruita” sub forma

unor reprezentari stiintifice;

c. dintr-o serie de algoritmi cu valoare absoluta in privinta capacitatii predictive a stiintei.

a. a+c

b. b+c

c. a+b

11. Cum influenteaza o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii:

a. determina maniere specifice de raportare la comunicare;

b. propune reprezentari specifice despre lume;

c. intrucat realitatea este elementul central, exercita o influenta minima;

a. a+c

b. a+b

c. b+c

Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva:

a. emica;

b. nomotetica;

c. etica;

d. idiografica.

a. b+c+d

b. b+d

c. a+c+d

d. a+d

13. Diferitele paradigme ale comunicarii se distribuie, in raport cu modelul clasic elaborat de C.F. Shannon, asupra:

a. emitatorului si receptorului;

b. palierului preconstient;

c. fenomenelor de (de)codare;

d. canalului de comunicare;

e. retroaferentatiei.

a. a+b+c

b. d+e

c. a+b+c+d+e

d. b+d+e

e. a+c+d

14. Paradigmele comunicarii pot sa „gliseze” teoria intre „polii”:

a. intrapsihic;

b. heterogenetic;

c. intersubiectiv;

d. alogenetic.

a. a+b+d

b. b+d

c. a+d

d. a+c

Paradigma structurala considera de maxima importanta:

a. palierul intrapsihic;

b. are ca obiect de studiu comportamentul;

c. palierul intersubiectiv;

d. personalitatea.

a. a+b

b. a+d

c. b+c

d. a+b+d

Teoria psihanalitica arata ca resorturile comunicarii pot fi surprinse prin intermediul:

a. cognitiei individului;

b. dorintelor individului;

c. analizei continutului comunicarii;

d. raspunsului expresiv-represiv al dorintelor.

a. b+c+d

b. a+c+d

c.

d. a+b+c+d

Conform lui S. Freud:

a. obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului;

b. obiectul exista a priori;

c. obiectul nu exista

18. Paradigma structurala se refera in special la perspectiva:

a. dinamica asupra psihismului;

b. economica asupra psihismului;

c. topica asupra psihismului;

d. fenomenologica asupra psihismului;

19. Incepand din ce an este remaniata prima topica freudiana?

a. 1915;

b.

c. 1895;

d. 1922;

e. 1925.

Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in care comunica individul ?

a. al placerii (expresiei pulsionale imediate);

b. al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor);

c. al comportamentului (al adaptarii la stimul);

d. al realitatii (al adaptarii la contextul imediat).

a. a+c

b. a+b+c+d

c. a+c+d

d. a+b+d

Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

a. pulsiuni de viata;

b. pulsiuni de moarte;

c. pulsiuni sociale.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte directii ale teoriei comunicarii, precum modelul:

a. tranzactional;

b. fenomenologic;

c. proiectiv;

d. cognitiv.

a. b+c+d

b. a+c+d

c. b+d

d. a+c

Paradigma tranzactionala:

a. orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interactional;

b. orienteaza interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesajului;

c. nu eludeaza dimensiunea intrapsihica;

d. eludeaza dimensiunea intrapsihica;

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. a+b+d

Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a:

a. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

b. celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva;

c. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva;

d. celei de a treia topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

25. In viziunea lui Eric Berne, tranzactia reprezinta:

a. unitatea actiunii sociale;

b. expresie a intelectului emitatorului;

c. un mesaj generat de o stare interioara a Eului emitatorului;

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Eul Parental este:

a. structurat conform principiului datoriei;

b. poate fi asociat imperativului trebuie;

c. poate fi asociat principiului placerii;

d. are o componenta limitativa;

e. are o componenta protectiva.

a. a+b+c+d+e

b. b+c+d+e

c. a+b+c+d

d. a+b+d+e

In ordine limitativa, mesajul generat de Eul parental va contine:

a. ordine;

b. judecati;

c. amenintari;

d. incurajari;

a. a+b+c

b. b+c+d

c. a+b+d

d. a+b+c+d

In ordine protectiva, mesajul generat de Eul parental:

a. va ingriji;

b. va consola;

c. va refuza.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+b

Eul parental este pentru individ sediul:

a. etic;

b. axiologic;

c. normativ.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Eul Adult:

a. reprezinta palierul rational;

b. permite estimarea probabilitatii in diferite situatii;

c. permite decizia in raport cu elementele realitatii.

a. a+b

b. b+c   

c. a+b+c

31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a. analiza;

b. imaginatie;

c. comparare;

d. negociere;

e. invatare.

a. a+b+c+d+e

b. c+d+e

c. b+c+d

d. a+c+d+e

e. a+b+c

Eul Copil indica palierul:

a. afectiv al personalitatii;

b. liber de constrangeri;

c. care delibereaza si decide;

d. centrat pe traire adaptata.

a. b+c+d

b. a+b+c+d

c. b+d

d. a+b+d

Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

a. contin dorinta in expresia ei directa;

b. se raporteaza la principiul datoriei;

c. sunt centrate pe rezolvarea situatiilor;

d. sunt sustinute de afecte pozitive sau negative.

a. a+c

b. b+d

c. a+d

d. a+c+d

34. In viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi :

a. liniare ;

b. incrucisate ;

c. complementare ;

d. similare.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

d. a+b+d

In perspectiva tranzactionala, timbrele:

a. reprezinta trairi reprimate de-a lungul istoriei subiectului;

b. reprezinta o colectie de frustrari cu efect asupra comunicarii actuale;

c. mentin individul in paterrnuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioara unice

maniere adaptative la comportamentul celuilalt;



d. devin roluri prin care celalalt este determinat sa se comporte precum persoane

semnificative ale istoriei personale.

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+b

d. a

In cadrul sistemul propus de Scoala de la Palo comunicarea se realizeaza pe urmatoarele „canale”:

a. analogic;

b. cosubstantial;

c. digital;

d. inchis;

a. a+b

b. a+b+c

c. b+d

d. a+c

37. In ordine filogenetica:

a. comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale;

b. comunicarea digitala se situeaza inaintea celei analogice;

c. comunicarea analogica si cea digitala au aparut in simultan.

Limbajul analogic

a. poseda o semantica adecvata relatiei;

b. nu poseda o semantica adecvata relatiei;

c. are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei;

d. nu are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei.

a. a+b

b. a+d

c. b+d

d. b+c

Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relatiei, comunicarea se realizeaza sub forma:

a. analogica;

b. digitala;

c. analogica si digitala inv.

40. Mesajele analogice ofera informatii privind:

a. acordul/dezacordul;

b. continut ideatic/continut cognitiv;

c. frustrarea/gratificarea;

d. dominanta/obedienta.

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+b+d

d. a+c+d

Limbajul digital:

a. are o sintaxa logica deosebit de complexa;

b. are o sintaxa logica foarte simpla;

c. este lipsit de o semantica adecvata relatiei.

d. are o semantica adecvata relatiei;

a. a+c+d

b. b+c

c. a+b+d

d. a+c

Nivelul relatiei si al limbajului analogic:

a. este subordonat limbajului digital si continutului comunicarii;

b. este supraordonat limbajului digital si continutului comunicarii;

c. este comun cu cel al limbajului digital si al continutului comunicarii.

43. Interactiunea simetrica se caracterizeaza prin:

a. egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori;

b. maximalizarea diferentelor dintre interlocutori;

c. alternarea egalitatii cu maximalizarea diferentelor dintre interlocutori.

44. Interactiunea parinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

a. simetric;

b. complementar;

c. alternativ simetric si complementar.

Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor:

a. intrapsihice;

b. intersubiective;

c. intrapsihice si interesubiective.

46. Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:

a. interogare;

b. confirmare;

c. respingere;

d. negare.

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+c+d

d. b+c+d

47. Efectul „Pygmalion” desemneaza:

a. nevoia de a delimita spatiul subiectiv de cel obiectiv;

b. tendinta de a atribui celorlalti elemente conforme propriilor expectatii;

c. capacitatea individului de a isi determina viata.

In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din:

a. Se, exigente pulsionale (dorinte);

b. Realitatea transcendenta, exigentele fiintei;

c. realitatea exterioara, exigentele realitatii.

a. a+c

b. b+c

c. a+b

In perspectiva psihanalitica, Eul-placere-purificat se constituie:

a. in momentul in care toate obiectele „partiale” care penalizeaza au fost proiectate ;

b. tot ceea ce este rau este „halucinat” in exterior, departe ;

c. tot este bun si diminueaza tensiunea este halucinat in actualitate si aproape.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

In ce faza a dezvoltarii Eului perceptia este distinsa de reprezentare si se poate compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza reprezentarea :

a. Eul-realitate ;

b. Eul realitate-definitiv;

c. Eul-placere-pura.

51. Pentru Jung, Eul:

a. se bazeaza pe intregul camp de constiinta si pe totalitatea continuturilor inconstiente

dar nu consta in acestea;

b. este dinamizator si reglator al vietii individuale;

c. este supraordonat Sinelui;

d. parcurge un amplu proces de diferentiere si individualizare;

a. a+c+d

b. a+b+d

c. c+d

d. b+c+d

52. Considerarea Eului ca nucleu al personalitatii a fost favorizata de:

a. constientizarea functiilor individuale si sociale ale Eului in raport cu lumea;

b. amplificarea rolului Eului in structura personalitatii prin raportare la situatiile de degradare si tulburare psihica;

c. nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-sociala.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care se relationeaza, de membrii grupului de apartenenta pe baza:

a. naturii si structurii interactiunilor din grup;

b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului;

c. a contributiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

Reactia spontana de tip „buldozer” este specifica personalitatii:

a. narcisice;

b. pasiv-agresive;

c. isterice;

d. obsesionale.

Reactia spontana de tip „delicat” este specifica personalitatii:

a. pasiv-agresive;

b. dependente;

c. isterice;

d. obsesionale.

Reactia spontana de tip „evitant” este specifica personalitatii:

a. dependente;

b. isterice;

c. pasiv-agresive;

d. obsesionale.

Care sunt caracteristicile personalitatii anxioase:

a. isi face griji disproportionate in raport cu posibilele „riscuri”;

b. se afla intr-o permanenta stare de incordare vigilenta;

c. are o permanenta stare de tensiune psihica si somatica;

d. are o inteligenta sub medie.

a. b+c+d

b. a+b+c+d

c. b+c

d. a+b+c

Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de primejdii si mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe:

a. dependenta;

b. isterica;

c. anxioasa;

d. pasiv-agresiva;

e. obsesionala.

Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide:

a. este increzator in celalalt;

b. se mentine rigid in propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor;

c. celalalt este pus incontinuu la indoiala.

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

60. Care sunt caracteristicile personalitatii isterice:

a. se manifesta astfel incat sa se afle permanent in centrul atentiei;

b. se adapteaza bine situatiilor;

c. discutiile se centreaza asupra trairilor propriei persoane;

d. starea sa afectiva poate oscila rapid;

e. se raporteaza la ideal si exagereaza situatiile si trairile sale.

a. b+c+d+e

b. a+b+c+d+e

c. a+d+e

d. a+b+d

e. a+c+d+e

61. Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale:

a. are o tinuta morala deosebita;

b. este perfectionist, respecte norma, legea, regula sociala;

c. ii este relativ usor sa ia o decizie;

d. analizeaza in detaliu toate aspectele realitatii.

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b+d

d. c+d

62. Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice:

a. are sentimentul excelentei si unicitatii;

b. considera normal un destin privilegiat;

c. este un bun ascultator;

d. atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv.

a. a+b+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. a+b+c+d

Care sunt caracteristicile personalitatii dependente:

a. are nevoie de suport si aprobare;

b. suporta bine separarea;

c. nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale;

d. este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotriva propriilor interese.

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. a+c+d

Care sunt caracteristicile personalitatii pasiv-agresive:

a. este rezistenta la atitudinile si comportamentele celorlalti;

b. se afla intr-o relatie dificila cu autoritatea;

c. are o buna capacitate de a rezolva problemele;

d. se afla in opozitie implicita cu ceilalti.

a. a+b+c

b. a+b+d

c. b+c

d. b+c+d

Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:

a. un vast sistem comunicational al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor culturale care actioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in societate;

b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ;

c. un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca, ignorate.

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

66. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul dintre cultura si personalitate:

a. personalitate de baza;

b. institutii primare;

c. institutii secundare;

d. sisteme introiective;

e. sisteme proiective.

a. c+d+e

b. b+c+e

c. a+b+c

d. a+b+c+e

e. a+b+c+d

67. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o actiune conform bunului simt si logicii comune poate conduce la:

a. esec;

b. succes;

c. depinde de situatie.

Care sunt proprietatile conform teoriei matematicianului francez Evariste Galois, grupul este un ansamblu de elemente:

a. care nu au o calitate in comun;

b. comutative;

c. care contine un element neutru;

d. simetrice;

a. a+b+c

b. c+d

c. a+c+d

d. b+c+d

69. Conceptul de enantiodromie reprezinta o ilustrare a urmatoarei proprietati a grupului (dupa cum este inteles de Evariste Galois):

a. simetrie a elementelor;

b. comutativitate a elementelor;

c. neutralitate a unui element.

Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala:

a. elementul care cuprinde toti membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase;

b. elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi totodata membru al acelei clase;

c. elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase.

Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) „sunt incapabil sa inteleg”, subiectul:

a. nu poate intelege;

b. are capacitatea de a intelege;

c. intelege in mica masura situatia.

72. Sintagme precum „Fii spontan! Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!” sunt exemple de:

a. paradoxuri logico-matematice;

b. definitii paradoxale;

c. paradoxuri pragmatice.

73. In mod esential, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin faptul ca:



a. apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simt;

b. degajeaza situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscileaza compulsiv, generand dileme si probleme insolubile;

c. nu se situeaza in ordinea logicii cauzale;

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

Schimbarea paradoxala se intemeiaza:

a. pe puterea prezentului;

b. pe coordonatele actuale ale starii de fapt;

c. pe viitorul individului;

d. pe ignorarea modului in care s-a ajuns la situatie (timpul trecut).

a. a+b+c

b. b+c

c. b+c+d

d. a+b+d

75. In categoria paradoxului pragmatic intra:

a. injonctiunile paradoxale;

b. definitiile paradoxale;

c. previziunile paradoxale.

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

76. Propozitia „Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori” este:

a. o previziune paradoxala;

b. o injonctiune paradoxala;

c. un paradox matematic.

Ce raport este intre existenta personala (a fii) si reflectarea constienta a existentei personale (a fii constient ca esti):

a. sunt doua tipuri logice diferite;

b. de complementaritate;

c. de similitudine.

Enuntul „eu sunt incapabil sa inteleg” este:

a. o injonctiune paradoxala;

b. o previziune paradoxala;

c. o definitie paradoxala.

Enuntul „Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!” este:

a. injonctiune paradoxala;

b. previziune paradoxala;

c. definitie paradoxala.

Afirmatia „Nu te enerva!” este expresia unei interventii:

a. tranzactionale;

b. intemeiate pe ideea ca vointa poate produce schimbarile dezirabile;

c. de tip psihanalitic.

81. Dubla constrangere terapeutica are urmatoarele caracteristici:

a. presupune o relatie intensa intre cel care aplica demersul si subiect;

b. consta intr-o prescriptie conform careia subiectul este obligat sa se impotriveasca simptomului;

c. consta intr-o prescriptie de intarire a comportamentul pe care subiectul doreste sa il schimbe.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Conform caracteristicilor comunicarii paradoxale, unui individ suspicios i se va cere:

a. sa aiba incredere in ceea ce i se spune;

b. sa fie prudent si sa verifice veridicitatea fiecarei afirmatii;

c. sa se comporte respectuos cu ceilalti.

Care din urmatoarele comportamente sunt defensive din perspectiva constienta:

a. inhibarea sau absenta comunicarii verbale;

b. minciuna;

c. onestitatea;

d. atitudinea seductiva;

e. scuzele

a. a+b+c+d+e

b. b+c+d

c. a+b+d+e   

d. b+d+e

e. a+b+d+e

Defensele, apararile Eului, constituie:

a. incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinte externe;

b. incercari de a realiza un compromis intre dorinte si norme;

c. maniere de reactie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si permit adaptarea.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

Care este conditia refularii :

a. scopul pulsional sa provoace neplacere in loc de placere ;

b. scopul pulsional sa provoace placere in loc de neplacere ;

c. individul sa fi depasit complexul Oedip.

Introiectia:

a. este mecanismul de aparare prin care obiectele sunt trecute, in mod fantasmatic, din „exterior” in „interior”;

b. se fundamenteaza pe incorporare, ca prototip corporal al mecanismului;

c. reprezinta prototipul identificarii;

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

Formatiunea reactionala:

a. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter opusa dorintei refulate;

b. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter care sprijina dorinta refulata;

c. fundamenteaza formarea majoritatii trasaturilor de caracter.

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

88. Gandirea logica este prototipul normal al urmatorului mecanism de aparare:

a. proiectie;

b. izolare;

c. introiectie;

d. denegare.

. Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip:

a. specular;

b. simetric;

c. catarctic;

d. complementar.

a. b+c+d

b. a+b

c. b+c

d. a+c+d

90. Din perspectiva comunicarii simbolice, in categoria semnelor intra:

a. emblema;

b. atributul;

c. simbolul;

d. alegoria;

e. analogia.

a. a+b+c+e

b. a+b+d

c. a+c+e

d. b+d+e

e. a+b+d+e

Comunicarea nonviolenta presupune:

a. reprimarea furiei;

b. evitarea surselor conflictului (a frustrarii, a furiei etc.);

c. contactul personal cu sursele conflictului;

Orice comportament violent are ca sursa:

a. o forma interioara de violenta, de „atac” intern generat de conflicte interne;

b. situatia, contextul in care se afla individul;

c. incapacitatea individului de a-si reprima agresivitatea.

93. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt:

a. este cauza trairilor noastre;

b. nu este cauza trairilor noastre;

c. este cauza destinului nostru.

Exprimarea nonviolenta a furiei presupune:

a. contactul cu nevoile nesatisfacute;

b. exprimarea dorintelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare;

c. distragerea atentiei si autolinistirea mentala.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul „Seful meu este prietenos” este:

a. observatie;

b. evaluare;

c. analogie.

In comunicarea nonviolenta, furia:

a. nu trebuie exprimata sub nici o forma;

b. poate fi exprimata ca o traire personala;

c. trebuie eliminata;

97. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul „Ioana este o persoana buna la suflet” este:

a. evaluare;

b. observatie;

c. sinteza.

98. Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala:

a. nu permit un bun contact uman;

b. determina distantarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitatii;

c. faciliteaza comunicarea nonviolenta.

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

99. Capacitatea de a oferi celuilalt (respect, afectiune etc.) este:

a. semnal al slabiciunii Eului;

b. simetrica celei de a primi (respect, afectiune etc.);

c. un bun indicator pentru nivelul stimei de sine.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

In ordinea comunicarii persuasive, nevoia de a expune un mesaj si nevoia ca acesta sa fie receptat ca atare este:

a. cu atat mai redusa cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare;

b. cu atat mai mare cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare;

101. In scop persuasiv s-a operat experimental cu variabile precum:

a. implicarea subiectului;

b. repetarea mesajului;

c. clarificarea mesajului;

d. distragerea atentiei.

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+c+d

d. a+b+d

102. In ce situatie distragerea atentiei reprezinta un factor favorabil persuasiunii ?

a. in cazul unei argumentari de nivel inalt;

b. in situatia unei argumentari modeste;

c. in orice situatie.

103. Persuasiunea presupune manipularea:

a. identitatii;

b. a spatiului personal;

c. a normelor care guverneaza relatia.

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

Modelele prelucrarii sistematice-euristice afirma faptul ca are sanse mai mari de a produce o schimbare atitudinala un mesaj care foloseste:

a. ruta periferica sau prelucrarea euristica;

b. ruta centrala si prelucrarea sistematica;

c. ambele rute sunt la fele de eficiente.

Din perspectiva comunicarii persuasive, atunci cand subiectul examineaza motivat si atent mesajul, fiind influentat de puterea si calitatea argumentelor, acesta se inscrie pe:

a. calea centrala;

b. calea periferica;

c. calea zonala.

Un mesaj care foloseste calea periferica, cu prelucrare euristica:

a. are sanse mai mici in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

b. are sanse mai mari in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

c. are aceleasi sanse in a produce schimbari atitudinale precum mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

107. In negociere, pozitia de deschidere este:

a. mai mica decat obiectivul maxim propus;

b. mai mare decat obiectivul maxim propus;

c. egala cu obiectivul maxim propus.

108. Enuntul „A fi demn inseamna a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere in aceasta institutie” este o ilustrare a erorii de argumentare denumita:

a. apelul la popor;

b. apelul la autoritate;

c. apelul la traditie;

d. apelul la relatie.

In negociere, pozitia obiectiv (PO):

a. reprezinta nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care anticipeaza nevoile celor doua parti;

b. este ceea ce se poate obtine de la partener fara a-i leza interesele, cat si ceea ce se crede ca trebuie „aparat” in fata partenerului;

c. are un caracter mai „realist” decat obiectivul maximal si este intotdeauna superioara pozitiei de ruptura.

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c

Carui tip de mecanism al persuasiunii apartine „conformarea la imaginea de sine autoatribuita”:

a. afectiv;

b. cognitiv;

c. comportamental;

d. atitudinal.

Probabilitatea schimbarii atitudinale creste daca nivelul de anxietate este:

a. scazut;

b. moderat;

c. ridicat.

112. Situatia sugestiva presupune ca:

a. subiectul sa dispuna de alternativa de a nu se supune mesajului;

b. sa existe control constient al mesajului;

c. functia de prelucrare cognitiva sa fie minimizata.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Printre tehnicile de influenta sugestiva se afla:

a. repetarea mesajului;

b. apelul la afecte;

c. utilizarea contrastata de mesaje cu potential anxiogen;

d. utilizarea de lamuriri.

a. b+c

b. a+c+d

c. b+c+d

d. a+b+c

Pentru A. Adler inferioritatea:

a. este constitutiva ;

b. este constientizata ca sentiment de neimplinire si insecuritate ;

c. stimuleaza permanent la adaptare, gandire prospectiva si actiune.

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c

Printre indicatorii deficientei empatice se afla nevoia de:

a. a analiza;

b. a lauda;

c. a propune solutii;

d. a tutela.



a. a+b+c

b. a+b+c+d

c. a+b

d. b+c+d

116. Empatia:

a. presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile celuilalt;

b. consta, esential, in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt;

c. este un efect al identificarii masive cu interlocutorul.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Empatia presupune:

a. capacitatea de „continere” prin situarea „Eului observator” intr-o pozitie mediana fata de sine si celalalt;

b. reflectarea trairilor celuilalt in palier rational;

c. capacitatea de intelegere cognitiva.

Incercarea autentica de a-l intelege pe celalalt:

a. trebuie „marcata” prin mimica, gestica, privire etc.

b. este perceputa ca atare de interlocutor;

c. trebuie „marcata” prin intrebari de control;

d. poate sa ia forma tacerii verbale.

a. a+b+d

b. b+c

c. a+b

d. b+d

119. Eficienta in comunicare este indicata prin faptul ca interlocutorii:

a. se refera la sine intr-o maniera directa;

b. depersonalizeaza discursul;

c. isi asuma afecte, reprezentari si comportamente.

a. a+c

b. b+c

c. a+b

Indicatorii deficientei empatice sunt:

a. intreruperea brutala a celuilalt;

b. normarea, etichetarea, moralizarea;

c. interpretarea hazardata;

d. interventia cliseu.

a. b+c

b. a+b+c+d

c. c+d

d. b+c+d

121. Indicatori ai atitudinii defensive cu efect negativ in comunicare sunt:

a. a evalua, a invinovati;

b. a moraliza;

c. a eticheta;

d. a comanda, a fi directiv;

e. a lauda;

a. a+c+e

b. b+c+d+e

c. a+b+c+d

d. b+d+e

e. a+b+c+d+e

Comunicarea autentica:

a. se sustine pe capacitatea creativa de a parasi „schemele” cognitive si afective personale in speranta de a trai realitatea intr-o maniera diferita, apropiata de modul in care o resimte interlocutorul;

b. presupune folosirea predominanta a logicii si a strategiilor de argumentare;

c. este o forma de oglindire reciproca a trairilor care nu se poate petrece fara confirmarea reciproca a modului in care fiecare este reflectat.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

Din perspectiva comunicarii cu sine, Eul personal este alcatuit din elemente precum:

a. eul fizic;

b. eul mental;

c. eul destructurat;

d. eul observator.

a. a+b+c+d

b. a+c+d

c. b+c+d

d. a+b+d

Comunicarea cu sine:

a. este o cale de experienta personala, empirica, fara corelate cultural doctrinare;

b. presupune abolirea functiilor reflexive ale constiintei;

c. se refera la sentimentul plenar al fiintei, gratie unei perspective holiste, experientiale,

asupra lumii.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

125. Pluralul politetei:

a. reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar;

b. se constituie prin invocarea tertului;

c. origineaza in imperiul roman dintr-un context „administrativ”;

d. se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului,

resimtit ca potential periculos.

a. b+c

b. b+c+d

c. a+b+c+d

d. a+c+d

Printre motivatiile nevoii de a fi in cuplu se afla:

a. capacitatea de traire fericita solitara;

b. renastere afectiva;

c. descoperirea identitatii si a sensului personal;

d. compensarea frustrarilor inevitabile produse de cotidian;

e. echilibrare si implinire.

a. b+c+d

b. a+b+c+d

c. a+b+c+d+e

d. b+c+d+e

e. a+b+c

127. Printre motivatiile respingerii vietii in cuplu se afla:

a. sentimentul infernului sufocant al datoriei,

b. senzatia inacceptabila de control exercitat de partener;

c. senzatia inacceptabila de agresiune exercitata de partener.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+b

In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu):

a. este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor;

b. ca reprezinta o secventa generatoare de tensiuni,

c. se incearca „clasificarea” celuilalt in „bun” sau „rau”, pentru a-l evita sau a declansa strategii de apropiere.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

129. Obedienta:

a. are ca sursa placerea de a fi judecat, respins, indepartat;

b. are ca sursa nevoia de a mentine relatia cu pretul ocultarii caracteristicilor de prestanta;

c. este o forma de control a limitelor relatiei prin care se evita abandonul.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Din perspectiva comunicarii nonviolente, unica schimbare posibila a „lumii” sub aspectul violentei se poate petrece numai:

a. in spatiul intern al propriei persoane;

b. prin conditionarea si schimbarea persoanelor care ne agreseaza;

c. prin exersarea compasiunii fata de sine.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Scenariul imaginar care constrange individul la violenta interioara are urmatoarele secvente:

a. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat dezaprobarea celuilalt (persoana semnificativa);

b. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat aprobarea celuilalt (persoana semnificativa);

c. dezaprobarea este o forma de pedeapsa care, initial exterioara, devine interna si produce culpabilitate.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

In ordinea comunicarii de cuplu, raportul dintre partenerul actual (asa cum este resimtit la prima intalnire) si structurile „interne” de relatie semnificative, poate fi de:

a. similaritate-continuitate;

b. similaritate-noutate;

c. diferenta-opozitie;

d. diferenta-noutate.

a. a+b+d

b. a+b+c+d

c. b+c+d

d. a+c+d

Conform perspectivei psihanalitice, care sunt fortele care se opun principiului placerii

a. realitatea;

b. pulsiunea;

c. conflictele si sciziunile din psihism.

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

Conform viziunii lui Freud, in care principiul placerii este anulat :

a. nevroza traumatica;

b. joaca copiilor;

a. a+b

b. a

c. b

Ajustarea distantelor afective in comunicare de cuplu se face prin „jocul” permanent dintre:

a. dominare-obedienta;

b. rigiditate-flexibilitate;

c. bucurie-tristete;

d. putere-slabiciune.

a. a

b. a+b

c. a+b+c

d. a+b+c+d

136. Care sunt functiile psiho-sociale ale idealului:

a. coaguleaza si mentine reteaua sociala, imprimand sens comun;

b. anima orice dragoste si este vectorul exemplar de comuniune;

c. fundament axiologic.

a. b+c

b. a+c

c. a+b

d. a+b+c

In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala:

a. nu se petrece intre doi indivizi, ci „intre” acelasi individ in doua ipostaze;

b. constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fasa lumii;

c. este un exercitiu de „saracire” a Eului in favoarea obiectului iubit.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

138. Intr-un cuplu fericit:

a. prin comunicare se incearca cunoasterea Celuilalt, a problemelor si expectantelor sale;

b. mesajele nu sunt contradictorii: decalajul dintre palierul analogic si cel digital sunt minime;

c. comunicarea este represiva: nu se verbalizeaza starile si nevoile vitale ale partenerilor.

a. a+c

b. a+b

c. a+b+c

Intr-un cuplu nefericit:

a. prin comunicare se refuza ofensiv si defensiv cunoasterea Celuilalt;

b. comunicarea permite expresia reala a trairilor, indiferent de coloratura acestora;

c. mesajele reflecta fenomenul de duble-bind: decalaj masiv intre ceea ce se declara si modul in care se traieste declaratia;

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

d. a+c

Intr-un cuplu fericit:

a. problemele din cuplu sunt discutate si precizate, fara implicatii asociative ale intregii relatii;

b. celalalt este considerat amenintator ca personalitate si, de aceea, existenta relatiei este conditionata de modificari ale personalitatii si comportamentului.

Intr-un cuplu nefericit:

a. Problemele nu pot fi precizate fara a angrena intreaga relatie si a o pune sub semnul intrebarii;

b. celalalt este acceptat conditionat ca personalitate, dar neconditionat ca partener: alteritatea este acceptata si nu conduce la ruperea relatiei.

142. Conform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil sa se poata dezvolta echilibrat trebuie ca mama sa sa fie:

a. foarte buna;

b. suficient de buna;

c. distanta.

143. Grupul, in forma sa restransa de criteriul interactiunii directe:

a. este un ansamblu de indivizi:

b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale;

c. presupune angajarea intr-o activitate comuna.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

144. Structura grupala este mentinuta gratie a trei forme de relatie si comunicare:

a. dependenta;

b. apropiere;

c. departare-agresiune;

d. lipsa.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

d. a+b+c

Liderul autocratic:

a. este cel care decide singur;

b. nu se refera decat la sine si nu la grup;

c. asigura o conducere resimtita ca autoritar justa, intelegatoare, buna, care confera un sentiment de protectie si securitate.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+b

Liderul democratic:

a. explica, anima grupul;

b. da ordine, nu participa la munca.

c. participa, se considera parte a grupului;

a. a+c

b. b+c

c. a+b

Liderul neimplicat:

a. sustine relatiile interpersonale, creativitatea si importanta pozitiei fiecarui membru al grupului;

b. reprezinta o autoritate slaba, absenta, retrasa;

c. nu ajunge sa coaguleze efortul colectiv, pentru ca se retrage dupa ce a indicat sarcina, intrerupand orice fel de comunicare.

a. a+c

b. a+b+c

c. a+b

d. b+c

Daca grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni externe, care stilul de conducere adecvat:

a. autoritar;

b. democratic;

c. neimplicat.

149. Stilul de conducere:

a. este un rezultat al capacitatilor adaptative ale individului aflat intr-un context grupal;

b. nu poate fi „fabricat” prin corectii cognitive;

c. este exprimat prin dispozitiile afective, caracteriale si cognitive.

a. a+c

b. a+b

c. b+c

d. a+b+c

Care sunt formele de reactiilor a indivizilor fata de fenomenul grupal al uniformizarea atitudinilor:

a. conformism;

b. nehotarare;

c. rebeliune.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

d. a+c






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1079
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site