Consilierea persoanelor dependente de droguri

Consilierea persoanelor dependente de droguri

Umanitatea se confunta cu o provocare majora, o amenintare care tinteste profund la continutul sanatatii mentale si fizice a omului, consumul de droguri.

Astazi, consumul de droguri este o manifestare devastatoare, un fenomen scapat in multe privinte de sub control, care afecteaza direct ori indirect milioane de oameni. Ca urmare, in intreaga lume, in fiecare tara acest flagel este un obiect semnificativ a unor politici sociale speciale. Din multe puncte de vedere, fenomenul consumului de droguri reprezinta unul din efectele procesului de 'globalizare'. Prin urmare, combaterea lui reprezinta si un efort sustinut de colaborare, prin realizarea de strategii comune la nivel international.

Populatia tinta a fenomenului consumului de droguri - adolescentii

Fenomenul consumului de droguri a patruns in toate comunitatile, propagandu-se extrem de rapid in randurile tineretului.

Statisticile din intreaga lume arata ca numarul cel mai mare de consumatori este reprezentat de tineri. Adolescentii, tinerii, formeaza o populatie vulnerabila la consumul de droguri, deoarece acestia sunt mult mai receptivi la experiente noi si extreme. Se observa ca media debutului consumului de droguri a scazut dramatic, ajungandu-se la cazuri de copii consumatori de numai 10-12 ani, chiar si in tara noastra.

Printre cauzele consumului de droguri se numara mediul social, disponibilitatea drogului, tendinta de experimentare, curiozitatea si mass-media.

Gilles Ferreol , un reputat specialist francez al fenomenului, pune in evidenta faptul ca adolescentii sunt manati spre consumul de droguri de curiozitate, de nevoia de experimentare a senzatiilor tari. La aceste cauze, de ordin intern, personal, la consumul de droguri ridicat in randurile tinerilor, se adauga si faptul ca acestia, in general, sunt lipsiti de responsabilitate si maturitate, se confrunta cu probleme de integrare sociala, cu singuratatea si angoasa sociala.

La cauzele externe ale consumului de droguri printre persoanele tinere, autorul francez mai mentioneaza: cercul de prieteni, climatul familial defavorabil, nivelul de educatie redus, lipsa informatiilor despre droguri.

Prin urmare, toate aceste caracteristici generale specifice adolescentilor si persoanelor tinere, categorie ce poate fi cuprinsa intre 13/14 ani si 25/26 ani, se confrunta cu problema consumului de droguri, problema pe care nu o pot infrunta, rezolva de unii singuri. Ca urmare, e nevoie de suportul comunitatii, de cel al familiei, prietenilor si de cel al serviciilor specializate pentru ca ei sa depaseasca situatia de criza provocata de consumul de droguri si sa fie recuperati in aria de normalitate a manifestarilor sociale.

Ce sunt drogurile?

Definitie si clasificare:

Drogul este o substanta care produce dependenta fizica si psihologica, afectand intregul organism al persoanei consumatoare.

In lucrarea 'Viata in hexagonul mortii' ,2 Octav Popescu, V. Achim si A. L. Popescu, analizeaza principalele categorii de droguri ilicite sau care au o distributie si administrare speciala medicala:

1 Solventii - lichide folosite pentru curatarea obiectelor (benzen, acetona, tinner);

2 Amfetaminele - prezentandu-se sub forma de pulbere alba care poate fi inhalata pe nas sau injectata. Ele sunt droguri puternic stimulante si euforizante;

3 Tranchilizantele si sedativele - sunt medicamente care se folosesc in tratarea unor tulburari neuropsihice si in combaterea insomniei;

4 Drogurile de origine vegetala:

a) Cocaina si derivatii sai. Cocaina pura se prezinta sub forma unei pudre albe, cristaline, cu gust amar, ce este consumata prin aspirarea pe nas sau prin dizolvare in apa si injectare. Este o substanta cu efect stimulant asupra sistemului nervos. Supradozele de coca-ina sunt fatale, deoarece acest drog are o afinitate deosebita pentru muschii inimii pe care se fi-xeaza si ii blocheaza activitatea.

b) Alte droguri de origine vegetala.

c) Canepa indiana sau canabisul. Canabisul este utilizat sub trei forme: iarba (marihuana), hasis si ulei de canabis.

d) Morfina si heroina. Morfina, desi utilizata in trecut ca medicament analgezic, in prezent este abandonata din cauza riscului extrem de mare de a provoca dependenta si depresie respiratorie foarte grave. Heroina este un derivat al morfinei, avand forma unei pulbere de culoare galbuie pana la maroniu inchis, cu gust amar. Determina instalare rapida a dependentei si a tolerantei.

5 Steroizii anabolizanti. Sunt derivati ai testosteronului care stimuleaza manifestarile agresive si se incadreaza in categoria substantelor dopante.

6 Droguri de origine semisintetica si sintetica: LSD, Ecstasy.

Consilierea consumatorului de droguri

In Dictionarul de politici sociale, Luana Miruna Pop da urmatoarea definitie consilierii: 'Termenul de consiliere este adesea confundat si, ca atare, impropriu folosit interschimbabil cu termenul de psihoterapie. In contextul teoriilor psihosociale, termenul de consiliere se refera la suportul imediat acordat indivizilor intr-o situatie de criza sau intr-un moment de schimbare care necesita o adaptare a individului la conditii de viata cu care nu este familiarizat'.

Consilierul nu ofera sfaturi, ci trebuie sa stimuleze clientul sa gaseasca cele mai potrivite raspunsuri la pro-blemele sale. Consilierul poate oferi clientului anumite alternative.

Consilierea este centrata pe potentialul uman, pe resursele disponibile ale clientului. In consiliere trebuie respectat dreptul clientului la autodeterminare (capacitatea acestuia de a alege solutia optima pentru rezolvarea problemelor sale). Consilierul il ajuta pe client sa-si foloseasca si sa-si dezvolte capacitatile necesare solutionarii problemelor. Ingrijirea consumatorului de droguri este o problema complexa. Toxicomanul este supus la doua tipuri de dependenta de drog: fizica, in cele mai multe cazuri, si psihica. Este necesar sa se trateze ambele laturi ale dependentei. Pentru dependenta fizica exista dezintoxicarea, care consta, fie in tratamentul medicamentos simptomatic, cu rolul de a trata sevrajul, fie in tratamentul de substitutie (drogul consumat este inlocuit cu metadona sau alte produse farmaceutice). Cura de dezintoxicare se realizeaza in unitati medicale si dureaza doua saptamani. Dupa realizarea curei de dezintoxicare este nevoie de consiliere psihologica sau psihoterapie.

Dependenta psihica este mult mai greu de rezolvat decat cea fizica si trebuie sa i se acorde o atentie speciala. Tratarea toxicodependentei nu se reduce in nici un caz doar la dezintoxicare. Aceasta este doar prima etapa, fiind urmata de consilierea psiholo-gica. Consilierul trebuie sa cunoasca ce tip de personalitate are consumatorul si cum i-a afectat drogul viata psihica. Durerea, nemultumirea, insa-tisfactia sau frustrarile care au favorizat debutul consumului de drog, ca mod de a fugi din fata unei realitati percepute ca fiind prea dura, sunt aceleasi cu cele de la inceputul consumului, sau chiar s-au amplificat, datorita disfunctiilor psihosociale accentuate de consum. Toleranta scazuta la frustrare, inabilitatea de se confrunta cu aspectele neplacute ale vietii, constituie un alt factor declansator al impulsului de a consuma. Oricand se va intalni cu durerea sa, cu teama de a admite adevaruri despre sine, cu sentimentul de vinovatie sau cu imaginea negativa despre sine, dependentul va trai o do-rinta puternica de fuga din lumea reala, cautand un refugiu in drog.

La multi dintre dependenti, dupa cura de dezintoxicare, se instaleaza o stare depresiva, ca reactie de doliu la pierderea obiectului reprezentat de drog. Este o pierdere puternic re-simtita, de vreme ce, pentru o lunga perioada de timp, drogul a constituit principala sa sursa de satisfactie si principalul mijloc de alinare a sufe-rintelor. Fara senzatiile pe care drogul i le aducea si fara viata sa centrata pe cautarea drogului, persoana dependenta se confrunta cu un gol pe care simte ca nu il poate umple.

Modalitatile prin care terapeutul incurajeaza implicarea motivationala a toxicodependentului in propria schimbare sunt urmatoarele:

1. a oferi alternative;

2. a creste dezirabilitatea comportamentului neadictiv;

3. a da feed-back ;

4. a ajuta clientul sa-si clarifice scopurile;

5. a sprijini clientul sa-si imbunatateasca imaginea de sine;

6. a fi empatic ;

7. a respecta clientul si optiunile sale;

8. a fi flexibil ;

9. a te implica activ in procesul schimbarii clientului'.

Consilierea consumatorului de droguri este dificila si datorita multiplelor manifestari psihosociale:

Psihologice/comportamentale: agitatie, iritabilitate, disforie, dificultati de adaptare, modificari bruste de dispozitie, ostilitate, agresivitate, simptome psihosomatice, anxietate generalizata, atacuri de panica, depresie, psihoza.

Familie: disfunctie familiala cronica stabila, probleme casnice, probleme de comportament si de declin scolar, anxietate, depresie a membrilor familiei, divort, abuz, violenta.

Social: alienare si pierderea prietenilor vechi, migrare catre persoane cu stil de viata similar.

Legal: aresturi pentru tulburarea linistii, condus sub influenta substantelor interzise, furturi, detinere si comercializare de droguri.

Financiar: imprumuturi, datorii, vanzare de obiecte personale sau ale familiei.

'Munca psihoterapeutica in cazul toxicodependentei este extrem de grea, caci presupune din partea terapeutului multa rabdare si, mai ales, toleranta de frustrare. Cei care vor sa obtina un feed-back rapid despre modificarile clientilor lor cred ca nu se vor simti foarte confortabil in postura de a nu-l primi si de a nu sti, cateodata nici peste ani, daca problema a fost definitiv rezolvata. Terapeutul care lucreaza cu toxicodependenti trebuie sa aiba in 'tolba' lui multe deprinderi dar, mai ales, o maturitate personala si o buna pregatire profesionala'.

Pentru a dobandi curajul de a se intalni cu sine insusi, el are nevoie de a fi sustinut, de a fi acceptat ca persoana, de relatii bazate pe incredere si respect. Persoanele apropiate, puternic afectate de problema lui, nu mai au rabdarea si resursele necesare pentru a-i oferi toate aceste lucruri. El are nevoie de un ajutor specializat care sa vina in intampinarea acestor nevoi si sa il stimuleze in confruntarea cu propriile sale probleme si suferinte, in depasirea acestora si obtinerea aurtonomiei si satisfactiei personale.

Bibliografie

1. D. H. Dumitrascu, Teoria si practica consilierii antidrog, curs, Univ. Bucuresti, 2005.

2. Ferreol Gilles, Adolescentii si toxicomania, Iasi, editura Polirom, 2000.

3. Mitrofan Iolanda, Teoria toxicodependentei, posibilitati si limite, Bucuresti, Editura Sper, 2003.

4. Pop L. M., Dictionar de politici sociale, Bucuresti, Editura Expert, 2002.

5. Popescu O., Achim V., Popescu A. L., Viata in hexagonul mortii, Bucuresti, Editura Fiat Lux 2004.

6. Porot A., Porot M., Toxicomaniile, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1999. n