Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Personalitatea in viziunea lui Carl Gustav Jung

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Personalitatea in viziunea lui Carl Gustav Jung




  • DATE BIOGRAFICE

Carl Gustav Jung s-a nascut la 26 iulie 1875, in Elvetia. In perioada 1902-1903 efectueaza un stagiu la Paris cu Pierre Janet . Apoi a facut studii de medicina generala si psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicina din Zürich si medic-sef la clinica psihiatrica universitara Burgholzli. Este cu precadere interesat de psihoterapia clinica si, concomitent, de cercetarea experimentala si teoretica. In acest context Jung i se prezinta lui Freud, in anul 1907. Freud va fi sedus de prestigiul si personalitatea lui Jung si va vedea rapid in el fiul spiritual care ar putea asigura supravietuirea psihanalizei, cu atit mai mult cu cat Jung nu era evreu.

Legaturi intense, profesionale si amicale, se tes atunci intre cei doi, cu o ambivalenta in care se distinge inclinatia lui Jung de a se subestima fata de Freud, fervorea devotamentului fata de 'tatal' psihanalizei si ostilitatea onirica (subliniata de Freud in interpretarile comune de vise). Intre 1907 si 1912 colaboreaza intens cu Freud, acesta avand o influenta decisiva asupra lui Jung. Este atras in special de cercetarile acestuia legate de isterie si de vise. Jung afirma ca prin intermediul viselor Fiinta Umana isi poate cunoaste Adevarata Personalitate, si de asemenea in vise exista posibilitatea de a primi mesaje din viitor.

Intre 1912 si 1919, dupa separarea de Freud, Jung a fost subiectul -mai degraba pasiv decat activ, se pare- al unei eruptii aproape incontrolabile de imagini provenind din ceea ce el denumea Inconstientul Colectiv. Acestea au fost–in opinia secretarei sale personale, Aniela Jaffe- 'materia prima care a facut posibila creatia intelectuala careia i-a dedicat restul vietii sale'. Aceasta ruptura il va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitica, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentala a omului si pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experienta clinica. Mai tarziu totusi, a inceput sa-si elaboreze propriile teorii, printre care explorarea tipurilor de personalitate. Dupa Jung, exista doua tipuri de baza de personalitate care alterneaza in mod echilibrat, la indivizii normali: extravertita si introvertita. Jung considera, de asemenea, ca inconstientul este format din inconstientul personal (idei si sentimente reprimate care se manifesta de-a lungul vietii individului) si inconstientul colectiv (acele sentimente, idei si amintiri mostenite si impartasite de intreaga umanitate).

Intre 1921 si 1938 intreprinde calatorii de studii in Africa de nord, in lumea araba, la indienii pueblo din Arizona si India. In 1935 este ales presedinte al „Societatii elvetiene pentru psihologie si domeniile conexe“. In 1944 se creaza la Basel catedra de „psihologie medicala“ al carei titular este Jung. In 1948, la Zūrich, se infiinteaza institutul Carl Gustav Jung, iar in 1958 „Societatea internationala de psihologie analitica“, avand drept tema teoriile jungiene

In anul 1916 foloseste pentru prima data termenul de inconstient personal, in 1919 utilizeaza pentru prima data termenul de arhetip iar in 1921 pe cel de Sine.

  • INTRODUCERE

Psihologia analitica este o psihologie pe care C.G.Jung a dezvoltat-o plecand de la experientele sale cu oamenii normali, cu nevrotici dar si cu psihotici. In cadrul psihologiei analitice psihicul este vazut ca un tot dinamic, in continua miscare si autoreglator, iar conceptul sau central este procesul de individuare (proces prin care oamenii devin ceea ce sunt sortiti sa devina, sau o fiinta individuala, unica si intima, altfel spus, devin propriul Sine). Structura psihicului este , in viziunea jungiana, triadica : constient, inconstient personal si inconstient colectiv. In functie de cele trei parti ale psihicului uman avem de-a face cu trei elemente definitorii ale personalitatii, si anume: eu-l ( centrul constiintei), complexele ( din inconstientul personal) si arhetipurile (cele care alcatuiesc inconstientul colectiv). Despre toate acestea vom discuta insa , pe rand, in ceea ce urmeaza.

Inconstientul, din punct de vedere al psihologiei personalitatii, cuprinde un psihic extraconstient care este alcatuit din doua parti : prima parte este personala (cuprinde parti integrante ale personalitatii) , iar cea de-a doua este impersonala sau colectiva (ca un fundament psihic).

  • EU-L , UMBRA , ANIMA SI ANIMUS , SINELE

Din punctul de vedere al lui C. G. Jung, personalitatea este alcatuita atat din factori constienti cat si din factori inconstienti. De aici si dificultatea in definirea personalitatii datorita faptului ca procesele inconstiente nu pot fi cunoscute si prevazute cu usurinta. Adesea, aspecte esentiale ale personalitatii se afla in inconstient, decoperirea acestora presupunand un efort si o munca asidua.

EU-L reprezinta personalitatea constienta, fiind centrul constientului, punctul de referinta al acestuia. Este un factor constient dobandint inca de la nastere si care se dezvolta de-a lungul existentei. Personalitatea nu trebuie confundata cu eu-l, aceasta fiind o entitate distincta ce trebuie privita in ansamblu (constient+inconstient). Personalitatea totala C. G. Jung o numeste „Sine”. Eu-l reprezinta o parte dintr-un intreg, intregul de fata fiind Sinele care, uneori, prin intermediul unor parti inconstiente de personalitate poate asimila eu-l. Eu-l, in general, este unic si irepetabil, este subiectul proceselor de adaptare.

Umbra. Umbra, alaturi de anima si animus, este un arhetip al inconstientului colectiv. Aceasta poate fi dedusa din inconstientul personal. Cele trei, umbra, anima si animus , perturba cel mai intens eu-l. Umbra este latura neacceptata si nedorita a personalitatii constiente. Este tot ceea ce o persoana nu accepta ca ar fi , tot ceea ce-si interzice sa fie, tot ceea ce nu-si doreste sa fie. Ea tine de morala deoarece pune la incercare personalitatea eu-lui si atunci, scotand la iveala „partile intunecate” ale personalitatii, individul trebuie sa dea dovada de tarie morala. Astfel se realizeaza si cunoasterea de sine.

Trasaturile eu-lui relevate de umbra sunt de natura emotionala. Emotiile fiind in corelatie cu adaptarea, releva o anumita inferioritate a personalitatii.Cu toate acestea umbra ar putea fi integrata personalitatii constiente. Unele trasaturi ale umbrei pot fi recunoscute ca fiind particularitati ale personalitatii. Prin umbra ne sunt proiectate fetele noastre necunoscute, prin proiectii fiindu-ne limitat , totodata, accesul la lumea reala. Aflandu-se in inconstientul personal, umbra are un puternic caracter personal.



ANIMA SI ANIMUS. Factori proiectanti, procese sufletesti vii, complexe contrasexuale. Anima este feminitatea interioara din fiecare barbat, imaginea interioara a feminitatii ( in special a mamei). Atunci cand se indragosteste barbatul isi proiecteaza Anima interioara asupra celei de care s-a indragostit. Anima se exprima in viata barbatului prin proiectie, dar si prin activitati artistice, fantazari, stari de spirit, presentimente, explozii emotionale.

Animusul este masculinitatea interioara a fiecarei femei, imaginea masculina interioara ( in special a tatalui). Animusul se exprima in viata femeii fie prin proiectii si opinii, fie prin curaj, agresevitate, determinare, inconstientul femeii avand chiar „insemne masculine”.

Relatia anima-animus are un caracter animos, adica emotional , colectiv (dragostea). Efectul asupra eu-lui al acestora este foarte puternic si acopera personalitatea eu-lui. Daca umbra se afla in inconstientul personal, anima si animus fiind arhetipuri se regasesc in inconstientul colectiv, ceea ce sporeste gradul de dificultate al constientizarii acestora in comparatie cu cel al umbrei. Pentru cunoasterea animei si a animusului trebuie sa se cunoasca mai intai continuturile inconstientului personal, ale umbrei.

SINELE. Continuturile colectiv-inconstiente (eu-l, umbra, anima, animus) sunt parti ale Sinelui. Cu cat eu-l asimileaza mai multe continuturi ale inconstientului cu atat se apropie mai mult de Sine. Asimilarea eu-lui de catre Sine, de catre un factor inconstient, este o „catastrofa”. Pentru ancorarea eu-lui in constient sunt necesare anumite virtuti: atentia , constiinciozitatea, toleranta etc. O alta catastrofa ar fi daca eu-l ar asimila Sinele, lucru posibil o data cu accentuarea personalitatii eu-lui.Sinele este folosit in trei acceptiuni :

v     totalitate psihica functionala si unitara

v     arhetip central al ordinii si sensului

v     baza arhetipala pentru eul individual

  • GENERALITATI PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR

In studiile experimentale de asociere Carl Gustav Jung descopera „complexele afective” considerate pana atunci ca „reactii ratate”. Aceste complexe de care Jung vorbeste pot fi insa recunoscute datorita perturbarilor rectiilor care nu mai corespund sensului cuvantului inductor. C. G. Jung sustine faptul ca exista doua categorii de oamenii in functie de modul de desfasurare al acestor experimente de asociere: oameni cultivati care, datorita inteligentei au timpi de reactie buni, acoperind sensul unui cuvant inductor fara ca acesta sa aiba efect asupra lor, dar si oameni necultivati, in special femeile, care au timpi de reactie mai slabi si mai lungi, si care isi releva complexele prin tulburarile manifestate.

„Complexul afectiv” reprezinta o situatie psihica puternic incarcata emotional care nu poate fi traita constient. Acest complex poate fi reprimat dar nu si asimilat. Datorita gradului ridicat de autonomie a acestor complexe C. G. Jung considera de cuviinta sa le alature celor patru sau chiar cinci tipuri de fractiuni ale personalitatii postulate de Pierre Janet, dar si de Morton Price, si totodata sa puna semn de egalitate intre complexe si subpersonalitate datorita lipsei deosebirilor principiale dintre cele doua. Puterea acestor complexe poate fi atat de mare , spunea C.G.Jung, incat pot schimba momentan personalitatea, acoperind eul, ceea ce duce la identificarea cu complexul.

Acaparand constientul eului complexele duc la disocieri neurotice ale personalitatii. Complexele provin din interior fiind procese obisnuite ale psihicului. Asa cum Sigmund Freud considera ca visele sunt „calea regala catre inconstient, Jung considera complexele ca fiind cele prin care se poate ajunge cel mai usor in inconstient, ele generand, totodata, si visele. Jung spunea : „ Acolo unde incepe domeniul complexelor se termina libertatea eului, complexele fiind forte ale sufletului, a caror natura mai adanca nu a fost deocamdata explorata” ( Jung,C.G. , 1994, Bucuresti, „Puterea sufletului”- Antologie, vol I, pag.98)

  • DESCRIEREA TIPURILOR PSIHOLOGICE

In tipologia psihologica pe care Jung o da, acesta descrie opt tipuri psihologice. Acesta subliniaza prezenta a doua tipuri de atitudine generale: tipul extravertit si tipul introvertit. Cele doua tipuri de atitudine generale se subimpart in cate patru subtipuri( functii psihice fundamentale) :

v     doua rationale : gandirea si sentimentul

v     doua irationale : senzatia si intuitia

Cele doua tipuri de atitudine generala(introvert si extravert) sunt completate de tipurile functionale, specificitatea acestora provenind din functia lor cea mai diferentiata. Atitudinile tipice ale celor cu o personalitate ceva mai pronuntata sunt fie abstracte fata de obiect (introvertitul), fie pozitive fata de obiect, acordandu-i importanta acestuia (extravertitul). Firea inchisa , greu accesibila , uneori ostila, este specifica introvertitului, in timp ce , firea deschisa, bine dispusa, prietenoasa si sociabila este specifica extravertitului.



Tipurile psihologice sunt distribuite intamplator, inconstient; tipurile de atitudine fata de obiect sunt modalitati de adaptare.. Felul caracteristic al extravertului este de a se darui statornic, de a se raspandi in toate cele din jur, in timp ce , introvertitul se apara de solicitarile exterioare, isi economiseste energia, consolidandu-si propria pozitie fata de obiect. In functie de predispozitiile individuale atitudinea tipica, tipul psihologic, se observa inca din primii ani de viata.

  • TIPUL EXTRAVERTIT

v     Atitudinea generala a constientului.

Influenta exterioara poate fi hotaratoare la unii si mai putin hotaratoare la altii. Atitudinea extravertita presupune orientarea dupa obiect si dupa date obiective. In constientul extravertului obiectul joaca un rol important si este un factor decisiv in detrimentul parerii sale subiective, care are o putere de decizie mai slaba. Caracteristicile psihologice ale extravertului provin din exterior, in majoritate, datorita constientului care este orientat catre exterior. Extravertului ii capteaza atentia si interesul persoanele dar si lucrurile din jur, acestea influentandu-i actiunea. Intr-o situatie obiectiv data extravertul este integrat dar nu adaptat. Tipul extravertit se acomodeaza relativ usor situatiilor date, face ce au ceilalti nevoie ca el sa faca sau ce se asteapta ceilalti ca el sa faca, fiind reticent la nou datorita incompatibilitatilor pe care acestea le-ar putea aduce in relatie cu asteptarile celorlalti. Extravertitul nu prea tine cont de propriile sale trebuinte si nevoi, acest lucru facandu-l slab datorita faptului ca nu ia in considerare starea propriului organism , sanatatea fizica. Ceea ce-l face pe extravert sa-si indrepte atentia asupra propria-i persoana sunt compensarile care se manifesta prin tulburari nervoase sau organice.

v    Atitudinea inconstientului.

Are un caracter de introversiune , concentrand energia asupra elementelor subiective( a celor reprimate si refulate constient) . O caracteristica a inconstientului extravertului este o forma rara de egoism. In momentul in care inconstientul reuseste sa se impuna in fata constientului se poate ajunge la cadere nervoasa. Compensarea atitudinii constientului cu cea a inconstientului duce la echilibru psihic.

Tipul sentiment extravertit se bucura de relatii afective foarte bune cu ceilalti dar uneori emite judecati intr-o forma brutala, neacceptata. Acest lucru se datoreaza faptului ca gandirea acestuia este slab diferentiata, putin constienta si partial controlata. Sentimentul este orientat spre obiect, respingand subiectivitatea. Tipul sentiment extravertit este des intalnit in randul femeilor, si se manifesta prin reprimarea gandirii. Tinand cont de care este functia superioara supusa controlului constient si motivatiei putem spune ca o persoana este extraverta sau introverta.

Tipul gandire extravertita. Gandirea extravertita este determinata in mare masura de perceptia senzoriala. Norma judecatii extravertite este data de raporturile obiective ceea ce face ca aceasta gandire sa fie atat concreta, empirica, pozitiva, productiva, cat si sintetica si ideatica. Acest tip este des intalnit in randul barbatilor. In functie de provenienta normei (exterior, interior) putem spune daca o gandire este extraverta sau introverta. In cazul extravertului, spunea Jung, „gandirea este principala artera in care-i pulseaza energia vitala” ( Jung, C.G., 1994, Bucuresti, „Puterea sufletului-Antologie”, vol II, pag. 41).

Tipul senzatie extravertita este foarte puternic, avand un simt al realitatii obiectve foarte dezvoltat. Il intalnim frecvent in randul barbatilor.

Tipul intuitiv extravertit apare mai des in randul femeilor. Se caracterizeaza prin interesul acordat posibilitatilor in detrimentul valorilor efective, general recunoscute.

  • TIPUL INTROVERTIT

v     Atitudinea generala a constientului.

Se orienteaza dupa factori subiectivi, este orientata catre subiect. Introvertitul isi confunda eul cu Sinele si priveste eul ca pe un subiect al procesului psihic, de aici si subiectivitatea constientului.

v     Atitudinea generala a inconstientului.

In inconstientul introvertitului apare o relatie compensatorie cu obiectul, ce se manifesta printr-un atasament neconditionat fata de obiect (obiect pe care eul il reprima). Aceasta atitudine ostila fata de obiect a introvertitului duce la teama sa de a se afirma si de a-si exprima parerile.Pentru introvertit obiectele au atribute ale puterii pe care nu le poate analiza constient.

Tipul gandire introvertit. Gandirea introvertita se orienteaza in primul rand dupa factorul subiectiv. Gandirea introvertita pleaca de la subiect si se deruleaza in subiect. Are o atitudine rezervata fata de fapte. Tipul gandire introvertit este influentat de idei izvorate din temeiul subiectiv. El isi urmeaza ideile catre interior, nu precum extravertul care si le urmeaza catre exterior(aprofundare vs. extindere). Caracteristica oricarui tip introvertit este relatia negativa pe care o are cu obiectul (indiferenta fata de acesta sau chiar respingerea lui). Cum uneori obiectul poate fi un om, atunci acesta se va simti respins. Judecata introvertitului, datorita faptului ca se raporteaza mai mult la subiect, pare sa fie rece, inflexibila. Ceea ce-l inspaimanta pe introvert este transpunerea ideilor lumii sale interioare in cea exterioara. Tendinta spre insingurare a introvertilor ii adanceste si mai mult in conflictele interioare. Gandirea introvertitului este pozitiva si sintetica in ceea ce priveste ideile la care el adera, si pe care le accepta. Introvertitii au tendinta sa-si creeze un „teren minat” in jurul lor si isi iau tot felul de masuri de precautie.



Tipul sentiment introvertit. Sentimentul introvertit este determinat de factorul subiectiv, de aici si judecata afectiva introvertita. Sentimentul este mai mult negativ, el devalorizeaza obiectele. Sentimentul poate fi greu inteles datorita dificultatii intampinate in exteriorizarea lui de catre introverti. Tipul sentiment introvertit se regaseste mai des in randul femeilor, femei care sunt mai linistite, greu accesibile, de neinteles, nu ies in evidenta, uneori pot fi considerate indiferente si reci, chiar nepasatoare in ceea ce priveste soarta celorlalti. De aceea, spre deosebire de extravert, introvertul este mult mai predispus spre a fi perceput eronat de catre ceilalti.

Tipul senzatie introvertita. Factorul subiectiv al senzatiei este o dispozitie inconstienta. Senzatia se raporteaza la subiect cu precadere si in cele din urma si la obiect. Senzatia introvertita sesizeaza dedesubturile vietii psihice. Tipul senzatie introvertit este un tip irational, orientandu-se dupa intensitatea componentei subiective a senzatiei primite din partea obiectului. El are un efect apasator asupra celorlalti, dar el poate totusi sa devina si o victima a agresivitatii si a dominatiei celor din jur. Acesta se indeparteaza de realitatea efectiva a obiectului cazand prada perceptiilor sale subiective.

Tipul intuitiv introvertit. Intuitia introvertitului se orienteaza catre interior, spre elementele inconstientului, ea nu se rezuma la posibilitatile exterioare, ci mai degraba este interesata de cele declansate interior de cele din exterior. Problema principala a tipului intuitiv introvertit este sa perceapa si sa dea o forma perceptiei sale.

Cele doua tipuri, senzatie si intuitie, sunt foarte greu de inteles datorita orientarii profunde catre interior si exteriorizarii precare. Oamenii care fac parte din aceste doua tipuri sunt fie subestimati, fie neintelesi.

  • CONCLUZII

Carl Gustav Jung (1875-1961) a avut o importanta considerabila in sinul miscarii psihanalitice si este in general considerat ca prototipul dizidentului, atit prin impactul rupturii sale, cit si prin amploarea miscarii pe care a creat-o la rindul sau (psihologia analitica).

Desi opera sa cuprinde 20 de volume, contributia sa principala ramane descoperirea inconstientului colectiv si a arhetipurilor sale.

BIBLIOGRAFIE

  • Jung, C.G. , 1994, Bucuresti, Editura Anima , „Puterea sufletului.Antologie”, vol. I
  • Jung, C.G. , 1994, Bucuresti, Editura Anima , „Puterea sufletului.Antologie” , vol. II
  • https://www.vopus.org/ro/gnoza-gnosticism/mari-personalitati/carl-gustav-jung.html
  • https://ro.carl-jung.net/biografie.html
  • https://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Jung





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2450
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site