Violenta la televizor

Violenta la televizor

Un copil american petrece in medie un total incredibil de 30 de mii de ore uitandu-se la televizor intre varsta de 3 si 18 ani. Daca nu sta in fata televizorului, atunci se distreaza de obicei cu filme si jocuri video, in total o medie de 45 de ore de vizionare electronica pe saptamana.

Comparatia aceasta cu media de aproximativ 4 ore pe saptamana pe care le petrece un copil cu parintii, mai mult la masa de seara !

Intr-un an obisnuit (1987), Asociatia Americana pentru Familie a inregistrat un total de 33590 de incidente de sex, cuvinte obscene si violenta la trei mari retele de televiziune dintr-un total de 14500 de ore de emisiuni, dupa cum urmeaza:

Incidente de sex, obscenitati si violenta la retelele de televiziune

Infricosatoarea matematica referitoare la aceasta situatie este relativ simpla. Folosind cifrele de mai sus, putem calcula ca, pana la 18 ani, adolescentul american a vazut la televizor in medie 20000 de acte sexuale, 30000 de obscenitati si 20000 de acte de violenta.

Cercetatorii au stabilit ca unul din cele mai populare desene animate de sambata dimineata "The Transformers" prezinta in medie 83 de acte violente pe ora, inclusiv o crima sau o tentativa de crima la fiecare 60 de secunde. Serviciul de evaluare Nielsen Television estimeaza ca o persoana tipica de 18 ani a vazut 18000 de crime la televizor.

Ar putea cineva sa devina insensibil la obscenitati, sex si violenta din cauza acestei suprasaturatii ?

Hotarati dumneavoastra !

Nu exista scapare la cinema sau in salile de jocuri video. Pana in 1975, cam 5% din filmele de la Hollywood erau clasificate cu "Nu este recomandat persoanelor sub 17 ani.". Astazi, mai mult de 65% detin acest calificativ si fiecare film contine in medie 50 de acte de violenta, sex si cuvinte obscene.

Zilele automatelor cu bile si cuie (pinball) si ale jocurilor Pacmen s-au dus pentru totdeauna. Astazi, un joc video contine in medie 11 acte violente pe minut. Prin urmare, un adolescent a vazut in medie un incredibil total de peste 2 milioane de acte de violenta, sex si obscenitati, dupa cum sunt rezumate mai jos:

Acte violente vizionate pana la varsta de 18 ani

Din aproape 2700 de emisiuni analizate intr-un sondaj timp de 20 de saptamani pe 23 de canale, 57% contineau macar o forma de violenta (Zoglin, "Chip", p.58). totusi, numele canalelor nu au fost verificate si ar trebui subliniat ca multe sisteme de televiziune prin cablu au acum peste 100 de canale. Un alt studiu a fost facut in 1995 de UCLA si finantat de retelele de televiziune. Acesta a descoperit "semne promitatoare ca nivelul de violenta la retelele de televiziune este in scadere" (Zoglin, "Chip", p.58).

Intr-un al treilea studiu despre violenta TV, L.Rowel Huesmann si Leonard Eron au sondat toti copii de 8 ani dintr-un oras american tipic in 1960. Au realizat in continuare studii pe aceeasi subiecti in 1971, 1981 si 1994. Ei au descoperit niste rezultate socante. " Corelatia dintre vizionarea la televizor a violentei la varsta de 8 ani si gradul de agresivitate al individului la 19 ani a fost mai mare decat corelatia dintre vizionarea violentei la varsta de 8 ani si comportarea agresiva la varsta de 8 ani ", afirma Eron (Mortimer, p.17).

Eron apreciaza ca televiziunea este responsabila pentru numai 10% din comportamentul violent in aceasta tara. "Dar, spune el, daca am putea reduce violenta cu 10 procente ar fi o mare realizare" (Mortimer, p.19).

Al patrulea studiu care arata efectele violentei TV a fost Studiul National asupra Violentei la Televizor. O larga coalitie de cercetatori, responsabili media si experti in sanatatea mintala din mai multe universitati, intre care Universitatea din Texas, Universitatea Carolinei de Nord si Universitatea din Santa Barbara - California, au participat la acest studiu care a fost organizat de Mediasope, o organizatie nonprofit angajata de Asociatia Nationala a Televiziunii prin Cablu in 1995. El s-a autointitulat "cel mai detaliat studiu stiintific al violentei intreprins vreodata". Studiul a facut cateva observatii acuzatoare cu privire la modul in care este prezentata violenta. Conform studiului, 47 % din actele violente prezentate nu au aratat nici un fel de urmare negativa asupra victimei, numai 16% din emisiunile violente contineau un mesaj cu privire la consecintele negative pe termen lung ale violentei; iar in proportia socanta de 73% din toate scenele violente faptasul a scapat nepedepsit (Zoglin, "Chip", p.60).

Televiziunea poate avea o influenta puternica in dezvoltarea sistemelor de valori si a comportamentului la copii. Din pacate mare parte din emisiunile de televiziune de azi sunt violente. Mai multe studii desfasurate de UCLA (Universitatea din Los Angeles - California) "au descoperit ca astfel de copii pot deveni imuni la oroarea violentei; treptat pot accepta violenta ca o modalitate de a rezolva problemele; pot imita violenta pe care au vazut-o la televizor si se pot identifica cu anumite personaje, victime si/sau atacatori" (https://vvv.ucla.edu/cufreene/violence/iiid.htm)

Efecte

Vizionarea in exces a violentei la televizor de catre copii determina o agresivitate mai mare. Cateodata, vizionarea unei singure emisiuni violente poate spori agresivitatea. La copii care se uita la emisiuni in care violenta este foarte realista, repetata frecvent sau lasata nepedepsita exista o probabilitate mai mare de a imita ce vad. Impactul violentei TV poate aparea imediat in comportamentul copilului sau poate sa apara ani mai tarziu, iar tinerii pot fi afectati chiar atunci cand atmosfera in familie nu prezinta nici o tendinta spre violenta. Totusi, aceasta nu inseamana ca violenta la televiziune este singura sursa a comporatmentului agresiv sau violent, dar este un factor semnificativ.

Se da vina pe televiziune pentru copii care devin violenti ulterior deoarece este un tap ispasitor comod. In multe familii televiziunea a devenit o baby-siter electronic; un inlocuitor pentru timpul nepretuit petrecut cu parintii. Copii care-si petrec timpul de dupa scoala singuri, deoarece parintii lor lucreaza, vor descoperi ca invata comportamente nu de la parinti, ci de la televizor.

Cat despre sexualitate, distorsionarea realitatii este si mai grotesca. O ancheta a descoperit ca intr-un an obisnuit la televiziune in orele de varf exista 30000 de referinte la contacte sexuale. Referintele la sexul in afara casatoriei sunt de 13 ori mai frecvente decat sexul in carul casatoriei. Aproape ca am ajuns la concluzia ca sexul intre sot si sotie este singurul tip de activitate sexuala pe care nu ai voie sa o arati la televizor. Aceasta este oglinda in care Hollywood-ul ne arata pe noi insine?

In fiecare saptamana, aproximativ 140 de milioane de americani se duc la Biserica sau la Sinagoga. Vedeti asa ceve la televizor? Il vedem in schimb pe Bart Simson rostind rugaciunea de multumire: " Doamne, pentru toate chestiile astea am platit noi. Asa ca n-avem de ce sa multumim." Un minunat mesaj pentru copiii din America. Singurele imagini de oameni credinciosi pe care le vedeti sunt ale unor oameni care sunt corupti, nebuni si necinstiti. Acesta este un stereotip complet nerealist si nu reflecta ceea ce cred oamenii din America.

De ce simt ei nevoia sa bage continut sexual in filmele unde nu isi are locul ?

Oare de ce simt nevoia sa exploateze atat de mult violenta la televiziune ?

Proiectarea unei viziuni asupra lumii

Acest torent de presa saturata de sex si violenta nu este un accident, deoarece le reflecta atitudinile si ambitiile personale ale celor care detin controlul asupra industriei americane de divertisment.

Grant Tinker, presedintele NBS, a afirmat in cadrul serialului PBS On Television ca " publicul doreste violenta, iar noi o producem " Iar Richard Salent, fostul presedinte al CBS News, afirma ca "Treaba noastra este sa le dam oamenilor nu ce vor ei, ci ce hotaram noi ca ar trebui sa aiba".

Aceasta atitudine aroganta este extrem de raspandita in randul presedintilor si directorilor din retelele de televiziune. Christopher Knopf , fostul presedinte al Asociatiei Scriitorilor Americani, spunea ca " Noi indopam America cu toate gunoaiele despre care stim ca sunt minciuni si prostii; le dam lucruri pe care noi personal le detestam, care nu au nici o asemanare cu viata reala ".

Imensa aroganta a responsabililor din presa si motivele ei sunt bine argumentate in studiile Lichter - Rothman, descrise in Capitolul 124, " Sursele partinirii in presa ".

Princiopalul motiv pentru care potentatii presei bombardeaza spectatorii cu scene explicite de violenta si sex este foarte simplu. Prin procesul de desensibilizare, ei cauta sa ii obisnuiasca pe americani cu acte bizare, vicioase si obscene la TV. Este evident ca odata obisnuit publicul va putea sa accepte cu mult mai usor realitatea - avorturi, eutanasii, perversiuni sexuale.