Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ACTIUNE SOCIALA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STATISTICA SI SOCIOLOGIE
MANIPULARE
COABITARE CONSENSUALA
STATUS SOCIO-ECONOMIC
MATRILINEAR
VIOLENTA IN FAMILIE
Educatia
RESPECTUL DE SINE SI VIOLENTA
CONSIDERATII GENERALE LEGATE DE FENOMENUL VIOLENTEI DOMESTICE
GRUPURILE SOCIALE SI ORGANIZATIILE. ORGANIZATIILE FORMALE SI BIROCRATIA


ACTIUNE SOCIALA

Desemneaza orice activitate umana semnificativa fata de o componenta structurala a societatii, in sensul ca este determinata sau determina locul, rolul sau functia respectivei componente in structura si functionalitatea ansamblului vietii sociale. A.s are intelesuri particulare in cadrul diferitelor paradigme sau teorii sociologice. Astfel sociologul francez Alain Touraine distinge sistemul actiunii sociale integratoare si sistemul actiunii istorice (Production de la societe, 1973). Daca primul sistem cuprinde ansamblul activitatilor prin care un sistem so-cial isi asigura echilibrul, abia prin al doilea se produce societatea ca o creatie istorica. Prin aceasta, o societate „se distanteaza fata de activitatile menite sa-i asigure integrarea'. Numind „istoricitate' „distanta pe care o societate o ia in raport cu activitatea sa si actiunea prin care ea determina categoriile practicii sale', Touraine separa insa a.s. si actiunea istorica, considerind-o pe prima drept un concept al sociologiei ordinii sociale, in timp ce o sociologie a miscarilor sociale sau actionalista trebuie sa se bazeze pe conceptul de a. istorica.



O acceptiune limitata pentru a.s. a propus sociologul italian ViIfredo Pareto (Trattato di sociologia generale, 1915-1916), care a identificat a.s. cu activitatile caracterizate prin noncoincidenta subiectiva si obiectiva a mijloacelor si scopurilor („actiunea nonlogica'). Daca actiunile economice sint, prin definitie, „logice' (mijloacele folosite sint logic adecvate scopurilor urmarite atit din punctul de vedere al actorului, cit si din cel al observatorului), a.s. au doar o forma logica, in sensul ca oamenii incearca sa dea o interpretare rationala (derivatii) unor inclinatii (reziduuri) indefinibile in termenii rationalitatii (logico-experimentali).

Sociologul german Max Weber a considerat ca orice activitate desfasurata de un individ (comportament uman) este sociala daca si in masura in care ea se modifica in functie de activitatea unui alt individ, pe baza unor valori sau simboluri impartasite in comun de membrii unui grup social sau ai unei societati. Aceasta modificare poate fi determinata rational fie de natura scopului urmarit de individul care actioneaza (activitate rationala prin finalitate), fie de o valoare suprema in care actorul crede neconditionat (activitate rationala prin valoare). Cind un comporta­ment uman se modifica datorita starilor afectiv-emotionale implicate, a.s. este „afectiva', iar atunci cind credinta intr-o valoare este determinata de transmiterea ei de la o generatie la alta, a.s. este „traditionala'. Fiecare dintre aceste patru tipuri de a.s., este semnificativ pentru o forma determinata de activitate umana (economica si politica, politica si culturala, culturala si psihologica, psihologica si istorica). In consecinta, esential pentru identificarea caracterului social al unei activitati umane nu este componenta societatii implicata de respectiva activitate, ci sensul ei vizat de individul care actioneaza, adica masura in care comportamentul sau se modifica in functie de interpretarea data de el comportamentului celuilalt. Interpretarea data comportamentului celuilalt este totdeauna subiectiva, dar ea tinde sa fie standardizata (tipificata) prin repetitie.

Sociologul american Talcott Parsons identifica cinci asemenea for­me de tipificatii, denumite de el alternative-tip ale orientarii a. (The Social System, 1951): orientarea spre sine sau spre colectivitate; particularism/universalism; calitate/perfomanta; afectivitate/neutralitate afectiva; difuziune/specificitate. O a. umana este sociala, dupa Parsons, daca intr-o situatie caracterizata prin interactiunea a cel putin doi actori, fiecare dintre acestia urmareste sa obtina o satisfactie optima, dind situatiei respective un sens efectiv prin alegerea intre cele cinci perechi de variabile alternativ constitutive ale structurii sociale. Desi acceptiunile in care este definit si utilizat conceptul de a.s.



In paradigmele la care ne-am referit pot fi cu ma­re dificultate sintetizate, se poate spune, in concluzie, ca acest concept presupune totdeauna urmatoarele elemente:

  • actorul (individ, grup, colectivitate sau chiar societatea in ansamblul ei);
  • situatie actionata (cadrul fizic, social si cultural, care ofera actorilor posibilitatea optiunii intre diferitele alternative);
  • mecanismele a. (ansamblul mijloacelor disponibile si al scopurilor, valorilor, nevoilor si motivelor, precum si totalitatea formelor de adecvare intre ele);
  • sensul a.  (diferitele forme sau tipuri de modificare si transformare a actiunii si a componentelor ei ca urmare a interpretarii comportamentelor celorlalti actori).

Termen al politicii sociale, care desemneaza a. destinate sa satisfaca nemijlocit anumite nevoi colective (hrana, locuinte, educatie, cultura) sau sa duca la realizarea unui obiectiv prin alocarea programata (de catre o autoritate sociala) a resurselor si mijloacelor adecvate.  I.U.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1211
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site