Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CAUZALITATEA CIRCULARA DINTRE DEMOGRAFIE SI STRATIFICARE : EXEMPLUL FECUNDITATII

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
COMUNITATI SOCIALE - Societati multiculturale, Comunitati etnice
Jihadul - Jihadul modern in lume - raspandire
Abordarea sociologica a familiei
NOTIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENA
Exemplu de manual de initiere in (familiarizare cu) stiintele sociale si naturale
FAMILIA DEZORGANIZATA
ASIMILARE
IMPACT
Batranetea
EREDITATE-MEDIU-CRIMINOGENEZA



CAUZALITATEA CIRCULARA DINTRE DEMOGRAFIE SI STRATIFICARE : EXEMPLUL FECUNDITATII

Obiective si masurabile , fenomenele demografice pot fi recenzate simplu : statisticile sunt fiabile si permit comparatii .





Ca fenomen demografic , fecunditatea se distinge de ansamblul celorlalte fenomene ( natalitate , mortalitate , etc. ) pentru ca presupune un element de alegere : alegem cand sa ne casatorim si – prin intermediul tehnicilor contraceptive – cand sa avem copii . Un al treilea factor ce determina fecunditatea este mortalitatea infantila dar , in acest caz , cuplul este neputincios in fata mortii copiilor sai .

In conditii identice , fecunditatea este cu atat mai ridicata , cu cat este mai mare mortalitatea infantila . Acest aspect se poate dovedi cu usurinta , daca ne imaginam doua populatii in cadrul carora cuplurile doresc acelasi numar de copii care sa atinga varsta adulta . Daca 5% din copiii primei populatii si 10% din ceilalti ( din a doua populatie ) mor la o varsta frageda , cuplurile celei de a doua populatii vor trebui sa aiba o fecunditate de doua ori mai ridicata decat familiile din prima populatie .

Plecand de la ipoteza ca factorii determinanti tin de optiunea individuala , majoritatea sociologilor contemporani incearca sa identifice si sa explice motivele pentru care fecunditatea variaza in functie de clasa de apartenenta a indivizilor.. In realitate , afirma Mohamed Cherkaoui ( 1992 /1997 , pp. 111-174 ) „in spatele acestei intrebari , aparent simple , se afla o dubla problema de metoda si de teorie” . Sociologul francez identifica trei grupe de enunturi fundamentale a caror corelare are drept consecinta explicatia la intrebarea sugerata :

In primul rand , conform datelor furnizate de catre cercetarile istorice , in societatile preindustriale , fecunditatea este corelata in mod pozitiv cu statutul ;

In al doilea rand , de la inceputul revolutiei industriale , se constata o inversare a corelarii : pe masura ce nivelul socio – economic creste , rata fecunditatii scade ;

In al treilea rand , subliniaza Cherkaoui , „trebuie data o explicatie si in legatura cu ciclurile fecunditatii care sunt de trei tipuri : cicluri traditionale , caracterizate printr-o variatie a ratei mortalitatii si o rata a fecunditatii maxima si invariabila ; cicluri moderne , definite printr-o scadere foarte puternica a ratei mortalitatii fata de o scadere usoara a ratei fecunditatii ; in sfarsit , cicluri contemporane , cu o rata minima si invariabila a mortalitatii si variatii ale ratei fecunditatii .”( ibidem, 153).

Concluzia lui Cherkaoui – care , de altfel , vine sa intareasca sinteza

studiilor asupra fecunditatii , realizata de R. Andorka ( 1978 ) si articolul lui J. G. Chesnais ( 1983 ) – este ca , daca in primele doua cicluri se constata o corelatie pozitiva intre statut si fecunditate , dimpotriva ciclurile contemporane sunt caracterizate de o relatie inversa intre aceste doua fenomene .

G. Ness ( 1970 ) si K. Davis ( 1963 ) iau in considerare statutul ca varabila explicativa a declinului familiilor numeroase . F. Lorimer ( 1954 ) , G. Stolnitz

( 1964) , A. Coale ( 1969 ) explica fenomenul acestui declin prin schimbarea unor valori legate de religie , munca , legaturi de rudenie , hedonism .

Observam ca , daca unii cercetatori au propus explicarea fecunditatii prin intermediul unor teorii ce combina variabile cum sunt urbanizarea , scaderea populatiei rurale , munca femeilor , alti analisti sociali isi limiteaza domeniul de investigatie la corelarea negativa dintre fecunditate si statutul socio-economic .



Traducand o analogie fizica intr-un model sociologic , ce leaga in mod negativ mobilitatea de fecunditate , Arséne Dumont ( 1890 ) incearca sa demonstreze ca , „tot asa cum pentru a urca prin forta capilaritatii , un lichid trebuie sa fie fluid , o familie trebuie sa fie mica pentru a urca pe scara sociala” . ( „Dépopulations et civilisation . Etude démographique” , 1890 ) . Dumont scrie ca „nefecunditatea face cele mai mari ravagii , mai ales in randurile claselor de mijloc . La clasele opulente , care isi permit luxul si libertatea absoluta a tuturor fanteziilor , nefecunditatea , obisnuita de altfel , are drept cauza mai putin preocuparea de a urca , cat grija de a nu decadea” ( 1890 , p. 318 ) . Referindu-se la muncitorul cel mai sarac , care nu mai incearca sa urce mai sus de conditia pe care o are , Dumont adauga : „ proletarul intoarce spatele esteticii nationale , el se sustrage atractie capilare si isi salveaza , totodata , fecunditatea ( ibidem ).

In „The genetical theory of natural selection” , R. D. Fisher ( 1929 ) sugereaza ipoteza conform careia cauzele asocierii negative dintre fecunditate si statut le reprezinta mobilitatea ascendenta a familiilor cu un numar mic de copii si mobilitatea descendenta a familiilor cu o descendenta in numar ridicat . Dupa parerea lui M. Cherkaoui ( 1992/1997 , 154 ) un efect general de interactiune intre fecunditate si statutele parintilor si ale copiilor , pare prezent la indivizii care au trait experinta unei mobilitati puternice , adica aceia care au traversat mai multe statute , intre cel al familiei lor de origine si statutul lor final . In acest sens, sociologul francez clasifica in patru grupe integratoare teoriile privitoare la efectele mobilitatii asupra fecunditatii.

1.Prima grupa de teorii – reprezentta de C. Westoff ( 1963 ) , J. Mincer si H. Ofek ( 1982 p. 3-24 ) – sustine ca mobilitatea ascendenta duce la o limitare voluntara a nasterilor . „Cresterea copiilor absoarbe energia si capitalul pe care parintii l-ar putea folosi pentru ameliorarea statutului lor”. ( Cherkaoui , 1992/1997 , 215 ) . Din aceasta perspectiva , mobilitatea este definita prin dimensiunea sa subiectiva , ce se exprima „prin aspiratiile si sansele de promovare percepute”. Una din consecintele acestei ipoteze , spune G. Stevens ( 1981, 573-585 ) este ca „mobilii descendenti ar trebui sa aiba o rata de fecunditate celei a imobililor , in masura in care ei vor incerca sa-si recastige pozitia sociala pierduta” . Cherkaoui il contrazice pe Stevens , argumentand ca , pe baza dimensiunii subiective a mobilitatii , ar trebui ca rata de fecunditate a mobililor sa fie mai ridicata decat cea a imobililor

2.A doua grupa de teorii are ca punct de plecare studiile lui r. Easterlin ( 1969,1973 ) . Sociologul american explica fluctuatiile ratelor de fecunditate prin schimbarile statutului economic relativ : „ baby-boom – ul” este consecinta unei cresteri a statutului economic relativ al cuplurilor aflate la varsta reproducerii ( mobilitate ascendenta ) , in timp ce scaderea ratei de fecunditate este rezultatul unei reduceri a acestui statut ( mobilitate descendenta ) . ( apud m Cherkaoui , ed. cit. , 216) .

3.In opinia lui P. Blau si O. Duncan ( 1967 , „The American occupational

structure” ) – promotorii celui de al treilea tip de teorie – toti mobilii , atat descendenti cat si ascendenti ar trebui sa aiba o fecunditate mai ridicata decat imobilii . Rationamentul lor se bazeaza pe ipoteza potrivit careia mobilitatea distruge relatiile sociale stabilite si ii forteaza pe mobili sa traiasca in noi medii , potential alienate : „ in masura in care mobilii sunt slab integrati in noua clasa si nu beneficiaza decat de o slaba sustinere din partea clasei de origine , ei au un sentiment      de insecuritate ,care ii determina sa-si asume comportamente extreme , cum este fecunditatea . Acestia isi compenseaza izolarea sociala si incearca sa iasa din ea printr-o descendenta numeroasa care , prin intermediul sau , le va spori relatiile sociale” .( ibidem )



A patra teorie are ca sursa studiul lui P . Blau ( „Social mobility and

interpersonal relations „ , 1956 , 290-295 ) . Aceasta teorie subliniaza ca , din cauza lipsei de sustinere si a insecuritatii de care sufera mobilii , mobilitatea sociala reduce fecunditatea .

Dintr-o alta perspectiva , economistii neoclasici ( R. Easterlin,1961,1973 si

1980 „ Birth and fortune” ; Becker , 1981 ; J. Caldwell , 1982 „ Theory of fertility decline”;si B. Lemenicier, 1988 „Le marche du mariage de la famille”) propun o teorie a variatiilor fecunditatii si trecerii de la un ciclu demografic la altul, acordand un loc esential venitului, ca variabila endogena.

Iata cum arata, schematizat, acest model microeconomic: „ In primul rand,

o mortalitate ridicata datorata, in special, unei recolte proaste, reduce oferta de mana de lucru, ce se exprima printr-o crestere a salariilor. Aceasta din urma duce la casatorii precoce si la o crestere a populatiei. Rezulta un dezechilibru intre ratele mortalitatii si fecunditatii in generatia urmatoare, ceea ce provoaca o rasturnare a tendintei, cu o scadere a ratei fecunditatii datorata unei reduceri a salariilor. Tranzitia de la acest tip de ciclu la urmatorul se explica, ipotetic, printr-o crestere constanta a venitului real, consecinta a unei schimbari a regimului economic caracterizat printr-o cerere sporita de mana de lucru. Deoarece, astfel, conditiile de viata s-au imbunatatit, rezulta o scadere pe termen lung a ratei mortalitatii. Dar aceasta crestere a salariilor duce, in timp, la o sporire a costurilor necesare pentru un copil suplimentar, ceea ce reduce rata fecunditatii la nivelul ratei mortalitatii.”( apud M. Cherkaoui, 1992/1997, 155)

Cauzele scaderii ratei fecunditatii sunt identificate de catre Lemenicier in sporirea costurilor presupuse de prezenta copiilor concomitent cu reducerea beneficiilor ( consecinta, pe de o parte, a disparitiei progresive a muncii copiilor, care reprezenta o sursa de venit suplimentara, si, pe de alta parte, a generalizarii scolarizarii obligatorii pana la o varsta ridicata).

In plus, in societatea moderna, parintii prefera o descendenta in numar limitat, dar de „calitate” superioara, unei descendente numeroase, respectiv un numar mic de copii, dar care sa dobandeasca un nivel de instructie si un statut ridicate.

In concluzie, aceasta teorie a comportamentului rational anticipeaza o relatie pozitiva intre fecunditate si venitul relativ al familiei, indiferent daca acesta este definit in raport cu veniturile familiilor din aceeasi grupa sau ca venit al familiei in diferite momente ale istoriei sale.(apud M. Cherkaoui, ed.cit., 155)

Dupa demersul intreprins in aria teoriilor stratificarii, din studiile comparative ale diferitelor societati aflate in diferite momente ale istoriei lor, M. Cherkaoui ajunge la concluzia ca, in conditii identice, venitul este corelat pozitiv cu fecunditatea.” Daca se ia in considerare faptul ca exista o cerere de copii dotati cu calitati superioare ( in acest caz , costurile cu copilul tind sa creasca foarte mult ) , precum si corelatia negativa dintre calitatea si numarul copiilor , vom avea o explicatie pentru fecunditatea diferentiala in functie de categoriile sociale si pentru corelatia negativa observata intre statut si fecunditate”. ( ibidem)

In consecinta , societatea este caracterizata de fenomene demografice obiective , aflate intr-o relatie de cauzalitate circulara cu stratificarea sociala .







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 549
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site