Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CONSTANTA SI FLEXIBILITATE IN ATITUDINEA FATA DE VALORI

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




CONSTANTA SI FLEXIBILITATE

IN ATITUDINEA FATA DE VALORI




In acest capitol vor fi prezentate o parte din datele rezultate din completarea inventarului de valori in timpul 1 al cercetarii (decembrie) si in timpul 2 (mai) si semnificatiile desprinse din interpretarea lor.

Analiza amanuntita a datelor din acest capitol se va concentra pe urmarirea evolutiei preferintelor subiectilor in materie de valori pe analiza a trei valori instrumentale: 1. deschis la minte (cu vederi largi), 2. independent (increzator in fortele proprii), 3. responsabil (de incredere, de nadejde) si a trei valori finale, aflate in corespondenta partiala cu cele instrumentale: 1. o viata pasionanta (o viata interesanta, activa), 2. libertate (independenta, libertatea opiniei), 3. recunoastere sociala (respect, admiratie).

Alegerea celor sase valori (trei instrumentale si trei finale) din inventarul de valori ce contine 36 de itemi s-a bazat pe patru motivatii:

Regasirea tematicii valorilor ce urmau a fi analizate printre problematicile ce fusesera tratate de realizatorii serialului in cadrul celor cinci episoade vizionate de subiecti.

Studierea atitudinilor subiectilor fata de valori specifice varstei si etapei de socializare parcurse si anume acele atitudini care prefigureaza drumurile de viata viitoare.

Urmarirea masurii in care subiectii – studenti sunt dornici sa imprumute atitudini care mai ales in America de Nord dar si in Europa Occidentala sunt subsumate strategiei de tip political corectness (pentru exemplificare pot fi amintite valorile “deschis la minte”, sinonim cel putin partial cu valoarea instrumentala “tolerant” si “independent” sugerand stilul de viata al cuiva care este internalist din punctul de vedere al locului controlului (locus of control).

Ca urmare a faptului ca la una dintre probele cercetarii subiectii, atat antrenati cat si neantrenati s-au identificat in cea mai mare proportie cu personajul Brandon, era interesant de urmarit daca admiratia subiectilor pentru un personaj independent, responsabil, ascultat, recunoscut atat de grupul lui cat si de profesori poate fi dublata de o crestere a scorurilor la valorile personificate de Brandon.

Pe langa aceasta analiza detaliata a evaluarii schimbarii atitudinilor subiectilor fata de cele sase valori (trei instrumentale si trei finale) acest capitol va contine si o parte dedicata compararii atitudinale globale a celor 18 ranguri acordate valorilor instrumentale si a celor 18 ranguri acordate valorilor finale in decembrie (t1) si mai (t2). Aceasta prezentare de ansamblu a evaluarii valorilor in cei doi timpi ai cercetarii (t1 si t2) va contine, pe de o parte, interpretarea datelor furnizate de cei 48 de subiecti antrenati si, pe de alta parte, interpretarea datelor furnizate de cei 25 de subiecti din grupul de control.

OPINIILE SUBIECTILOR CU PRIVIRE LA INFLUENTA

In acest capitol vor vi interpretate datele furnizate de chestionarele completate in ultima faza a cercetarii, dupa epuizarea probelor administrate la vizionari si dupa ultima ierarhizare a celor 36 de valori; acest date se refera la:

ierarhizarea diferitilor agenti ai influentei;

identificarea subiectilor cu personajele din serial;

serialele preferate de subiecti;

motivele invocate de subiecti in cazul manifestarii schimbarii atitudinale;

idei privind cercetari viitoare despre influenta televiziunii.

Ierarhizarea diferitilor agenti ai influentei

Clasamentul alcatuit de studenti cu privire la agentii socializatori care le influenteaza mai mult atitudinile arata astfel:

a)    lotul experimental (48 de subiecti):



Familia;

Prietenii din afara facultatii;

Alta influenta;

Colegii de facultate;

Televiziunea si profesorii

b)   Lotul de control (25 de subiecti):

Familia;

Prietenii din afara facultatii;

Alta influenta;

Colegii de facultate;

Televiziunea;

Profesorii.

Singura diferenta dintre cele doua clasamente este ca la antrenati televiziunea este considerata ca un agent de influenta mai putin important decat la antrenati; aceasta diferenta s-ar putea explica prin temerea mai mare in cazul subiectilor care au fost mai implicati in probele administrate la vizionare ca au fost manipulati prin expunerea si comentarea celor cinci episoade – in schimb nu se tem de influenta pe care o sufera din partea altor mijloace de comunicare in masa, asa cum reiese din descrierea agentilor trecuti la “alta influenta”.

32 de subiecti antrenati au considerat ca sunt influentati si de alti factori decat cei care erau infatisati explicit in chestionar, prietenul (iubitul, iubita) fiind factorul amintit cu frecventa cea mai mare, urmat de factori nenumiti si de agentul denumit “prietenul cel mai bun”; acest ultim agent apare, in mod curios, pentru ca putea fi trecut la rubrica prieteni din afara facultatii, prin urmare prietenul cel mai bun ar putea sa fie tot din facultate, insa era necesara evidentierea acestuia fata de colegii “obisnuiti”. Alte influente au fost exercitate de:

lecturile particulare (2 cazuri);

un moderator radio;

Internet;

un preot;

Michael Jackson;



mass media in general;

colegii de serviciu;

conationalii din Republica Moldova;

presa scrisa.

Familia si prietenii din afara facultatii sunt instantele care-i influenteaza cel mai mult pe subiecti (dupa propriile lor declaratii). Ar fi interesant de urmarit, experimental, in ce masura persoanele semnificative din familie si din anturaj preiau anumite norme comportamentale (portretizarile sunt, potrivit lui De Fleur si lui Ball-Rokeach, niste definitii ale rolurilor sociale, moduri specifice de intelegere a organizarii sociale oferite/ofertate de mijloacele de comunicare in masa). “Astfel de pattern-uri stabile definesc ceea ce se asteapta de la oameni sa faca, atunci cand se asociaza in familii, interactioneaza cu colegii de munca, se roaga, studiaza, achizitioneaza bunuri de consum si iau parte in multe alte feluri la viata in comunitate. Mai precis, portretizarile tuturor aspectelor ce tin de comunitate, de la relatia mama-copil, pana la respectarea ritualurilor sociale, atunci cand moare cineva, ajuta la definirea expectatiilor pe care membrii potentiali ai grupurilor le au inainte de a participa la activitatile sociale organizate. Aceste portretizari sunt de asemenea o sursa de anticipatii despre modul in care oamenii se vor comporta in alte tipuri de «grupuri care alcatuiesc societatea»”. (De Fleur, Ball-Rokeach, 1999)

Subiectii sunt consecventi si atunci cand constata ca atitudinile lor sunt influentate de prieteni si atunci cand ierarhizeaza invariabil prietenia pe primele trei locuri in ierarhia valorilor. Influenta colegilor de facultate, chiar daca nu este considerata ca avand un rol foarte hotarator, se exercita fara doar si poate, insa mai intens asupra acelor atitudini legate mai direct de statutul de student; este relevanta in acest sens evaluarea diferita a uneia dintre valori de catre subiectii din lotul experimental (studenti la sectia de Jurnalism) si de catre subiectii din lotul de control (studenti la sectia de comunicare publica): studentii de la Jurnalism au plasat invariabil pe al doilea loc al preferintelor lor axiologice libertatea/independenta, libertatea opiniei, in timp ce studentii de la Comunicare publica au plasat-o mai putin favorabil, neconsiderand-o atat de “specifica” pentru viitoarea lor profesie, cum s-a intamplat cu colegii lor de la cealalta sectie. Evaluarea extrem de favorabila a itemului Libertate/independenta, libertatea opiniei poate fi explicata prin atasamentul fata de o valoare-etalon a viitoarei lor profesii. Acest atasament deosebit al studentilor sectiei de Jurnalism fata de valorile “breslei” (acest atasament se diminueaza pe masura ce studentii se apropie de anii terminali, probabil ca urmare a constatarii ca intre valorile pe care ei le considera “de pret” in viitoarea profesie si valorile predominante la profesionistii din mass media cu care intra in contact direct prin practica de specialitate exista o diferenta prea mare, este oricum impresionanta, chiar daca se dovedeste astfel un idealism pronuntat din partea lor, clasarea in decembrie a prieteniei, libertatii si intelepciunii pe primele trei locuri, din punctul de vedere al dezirabilitatii pe care li-l acorda acestor valori), poate explica, partial, si “succesul” de care s-a bucurat personajul Brandon in exprimarea gradului de identificare cu personajele, profesia personajului fiind cea de jurnalist. De asemenea, probabil tot ca urmare a simpatiei fata de o persoana “similara” (mai ales din perspectiva ocupationala), dupa vizionarea episodului al carui protagonist principal a fost Brandon, s-au inregistrat cele mai semnificative schimbari atitudinale, potrivit datelor din post-test, in comparatie cu schimbarile atitudinale observate prin analizarea post-testelor celorlalte patru vizionari – in acel episod, Brandon isi exercita una din prerogativele profesiei de jurnalist si anume dezvaluirea adevarului cu orice pret.

In privinta altor influente, suportate de subiectii din lotul de control, iata din ce directii s-au manifestat:

influenta neprecizata (9 subiecti);

iubit (iubita) (4 subiecti);

colegii de la radio;

biserica;

modele personale;

persoanele apropiate dar mai inaintate in varsta (numai 17 dintre cei 25 de subiecti din lotul de control au precizat ca sunt influentati de alti agenti








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 510
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site