Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Cele mai importante probleme cu care se confrunta copilul

Sociologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Cele mai importante probleme cu care se confrunta copilul

Saracia

Cele mai importante probleme cu care se confrunta copilul sunt in opinia majoritatii persoanelor intervievate legate de saracie.



Cauza problemelor sociale, nu numai a celor care privesc copilul, este saracia, de la care pleaca altele, "ca un arbore cu ramuri" (administratie publica, Iasi)

Toate pleaca de la saracie. Intr-o familie saraca copilul nu prea se duce la scoala, mai munceste, ii ajuta pe parinti, acestia il mai si bat, el la un moment dat se satura si pleaca de acasa, se incurca cu cine nu trebuie, fura si asa mai departe(administratie publica, Botosani)

Saracia copilului prezinta anumite particularitati. Nevoile unui copil sunt diferite ca tip si ca structura fata de cele ale unui adult. In cazul copilului, saracia vizeaza intreaga gama de resurse necesare dezvoltarii acestuia intr-o persoana adulta cu oportunitatile necesare de functionare sociala normala.

Prin urmare, saracia afecteaza puternic formarea viitoare a copiilor, prin expunere la:

Deficiente in alimentatie, subnutritie, malnutritie (in modul cel mai dramatic saracia se resimte in consumul alimentar insuficient si dezechilibrat care in cazul copiilor poate avea urmari pentru toata viata)

Locuire precara - multe familii sarace nu au locuinte, traiesc pe strada, in locuinte improvizate, insalubre, uneori fara curent electric, apa, incalzire sau alte utilitati, supraaglomerate, in conditii care afecteaza puternic dezvoltarea copilului.

Lipsa unor bunuri elementare: imbracaminte si incaltaminte, carti si rechizite scolare, etc

Degradarea starii de sanatate (dupa 1989 tuberculoza si bolile infectioase, specifice saraciei, au explodat la copii), acces scazut la ingrijire medicala corespunzatoare

Dezvoltare fizica intarziata datorita hranei dezechilibrate si starii de sanatate precara

Dezvoltare intelectuala intarziata datorita conditiilor inadecvate de trai, stimularii insuficiente in familie, neparticiparii scolare etc.

Educatie insuficienta, lipsa unei calificari, analfabetism

Violenta, abuz, exploatare economica si sexuala, trafic

Delincventa, practica cersetoriei, consum de droguri

Abandon (copiii din familiile sarace se confrunta cu riscul cel mai ridicat de abandon, de plasare in grija serviciilor de protectie a copilului ).

Incidenta saraciei la copii este sensibil mai ridicata in raport cu media: 29,9% pentru copiii sub 15 ani, 31,9% la tinerii intre 15-24 ani fata de 25% pe ansamblul populatiei in anul 2003.

Dinamica saraciei pe categorii de varsta

0 - 14 ani

15 - 24 ani

25 - 64 ani

65 ani si peste

Sursa: CASPIS

Mai mult, numarul de copii este un predictor important al riscului de saracie al familiei. Fiecare copil in plus fata de al doilea sporeste considerabil sansele familiei de a intra in saracie. Fata de copii din familiile restranse, copiii din familiile numeroase prezinta un risc de trei ori mai mare de a fi saraci.

Dinamica saraciei in functie de numarul de copii in familie -%-

Fara copii

Monoparentala (cel putin 1 copil)

2 adulti 1 copil

2 adulti 2 copii

2 adulti 3 copii

Alte gospodarii cu copii

Sursa: CASPIS

O categorie cu risc ridicat o reprezinta familiile monoparentale. Acestea reprezinta aproximativ 10% din familiile cu copii, in astfel de familii traind spre 10% dintre copiii din Romania. Neexistand decat un singur aducator de venit, acest tip de familie infrunta riscuri crescute, cu atat mai mult cu cat in general este vorba de femei singure cu copii (veniturile femeilor sunt in medie mai mici decat cele ale barbatilor). Copiii care traiesc in astfel de familii trebuie sa depaseasca nu numai situatia dificila generata de lipsa unuia dintre parinti, ci adesea si starea de saracie cronica in care se afla. Dupa metodologia CASPIS, o cincime dintre familiile monoparentale sunt sarace. Rata nu foarte ridicata se datoreaza in special familiilor monoparentale cu 1 copil, intrucat cel de-al doilea copil si urmatorii cresc dramatic riscul saraciei: aproape 60% dintre cele cu 3 si mai multi copii sunt sarace. Introducerea noilor alocatii pentru familiile monoparentale vor avea in acest sens un impact pozitiv.

Copiii din segmentul de romi al populatiei prezinta, de asemenea, un risc foarte ridicat: 80% se afla in saracie si 43,3 % in saracie severa.

O atentie speciala trebuie acordata cazurilor extreme de familii cu copii fara locuinta sau care locuiesc in conditii improprii. Autoritatile publice locale dispun de un numar de locuinte sociale redus, aflandu-se adesea in imposibilitatea de a oferi conditii de locuire chiar si celor aflati in conditii disperate. Sistemul de adaposturi / locuinte temporare de urgenta este insuficient.

Parcul Tineretului, Botosani

Pentru a identifica principalele probleme cu care se confrunta copiii cu situatie materiala precara, am realizat interviuri cu 40 de familii sarace (cate un parinte si un copil din cadrul aceleiasi familii), cu autoritati locale, reprezentanti ai institutiilor furnizoare de servicii sociale pentru acestia, cu cadre didactice ale scolii din zona, preot. Intervievatii au fost selectati din zona Parcul Tineretului, una dintre zonele cele mai sarace ale orasului Botosani, recomandata pentru studiu de autoritatile locale si personalul specializat din institutiile implicate in cercetare. Mai mult, operatorii de interviu au solicitat la intamplare locuitorilor orasului indicarea unor zone sarace, cu probleme sociale, iar cei abordati au indicat "Parcul Tineretului". Nu este singurul cartier sarac, insa este zona cea mai extinsa, cuprinzand sute de familii.

"Exista o zona in Parcul Tineretului care cuprinde un ansamblu de blocuri locuite in majoritate de populatie saraca si foarte saraca.- 2 camine de nefamilisti care arata ca niste ghetouri. Peste saracie intalnim aici si infractionalitate, boli s.a.m.d. In aceste blocuri locuiesc aproximativ 600 de persoane". (administratie publica, Botosani)

Aceasta recunoastere qvasi-unanima ii determina pe reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, biserica, reprezentanti ai diferitelor organizatii religioase, etc, sa-si orienteze majoritatea actiunilor de suport spre acest cartier. Majoritatea persoanelor intervievate - beneficiari sau autoritati - au admis ca au primit / acordat ajutor in aceasta zona. Mai mult, lipsa de colaborare dintre diversele institutii face ca aceleasi familii / persoane sa beneficieze de acelasi tip de sprijin din partea mai multor institutii.

Caracteristici ale locuirii

Majoritatea celor intervievati locuiesc in blocuri de garsoniere confort 3, identificate de ceilalti drept "ghetouri": locuinte formate dintr-o singura camera, cu grup sanitar comun, fara bucatarie sau alte dependinte. Cladirile sunt debransate de la reteaua de termoficare iar spatiile comune (toalete, holuri etc.) se afla intr-o stare avansata de degradare: igrasie, pereti crapati, sparti in unele locuri, geamuri sparte si foarte multa mizerie.

Acoperisul este in intregime degradat astfel ca locuintele de la ultimul etaj sunt afectate de infiltrarile de apa. Iarna se incalzesc fie la resouri sau alte surse improvizate, fie isi instaleaza o soba cu lemne. Putine familii au aragaz. Majoritatea celor intervievati nu au avut niciodata o alta locuinta, unii si-au pierdut-o datorita imposibilitatii achitarii datoriilor catre stat. Unii locatari, in special de etnie roma, tranziteaza in zona.

Nici proprietarii acestor locuinte, nici autoritatile nu manifesta interes pentru reabilitarea sau consolidarea acestora, intrucat toate incercarile din trecut au fost soldate esecului: ceea ce s-a reparat a fost distrus la loc. In plus, autoritatile locale justifica lipsa investitiilor in reparatiile necesare prin costurile imense pe care le presupune un asemenea demers. Conform afirmatiilor primarului ar fi mai ieftina construirea unui bloc de locuinte similar.

In ceea ce priveste relatiile dintre vecini lucrurile nu stau foarte bine: se acuza unii pe altii ca fiind "neglijenti, puturosi, tigani, hoti", multi considerand ca situatia dificila a familiei se datoreaza numai faptului ca locuiesc in aceasta zona. Nu se poate vorbi de o comunitate a saracilor din Parcul Tineretului intrucat nu se remarca coeziune, solidaritate la nivel de grup, nu s-au stabilit relatii de organizare interna si nu exista lideri formali recunoscuti ca atare. Actiunea colectiva si intrajutorarea comunitara sunt mai degraba situatii de exceptie.

Caracteristici socio-demografice



Majoritatea persoanlor intervievate (dintre parinti) sunt tineri (pana in 45 de ani). O pondere insemnata (peste jumatate din cazuri) sunt de etnie roma, cea mai mare parte autodeclarati, insa au fost si cazuri de heteroidentificare din partea reprezentantilor institutiilor care asistasera familia respectiva. Nivelul de educatie este foarte scazut (maxim gimnaziu). Au existat numai 2 cazuri de femei cu 10, respectiv 12 clase.

Ca tip de gospodarie, sunt familii cu multi copii (in medie 3 copii), de cele mai multe ori nucleare, fara alti membri ai familiei extinse sub acelasi acoperis. De altfel isi descriu familia de origine in termeni negativi: sunt tot familii sarace, dezorganizate, multe din mediul rural, intretinand relatii sporadice sau chiar tensionate cu aceasta.

Principalele surse de venit sunt alocatia pentru copii, ajutorul social si bani sau produse castigate din munca cu ziua. Pentru a suplimenta veniturile, copii sunt si ei folositi la munca inca de la varste foarte mici: 10-12 ani. Nici-una dintre persoanele intervievate nu are loc de munca. Intrebati daca si-au cautat un loc de munca, majoritatea afirma ca nici nu are rost sa caute, intrucat nu exista locuri de munca pentru pregatirea si calificarea lor Un aspect ingrijorator este faptul ca in 14 cazuri intervievatii au recunoscut faptul ca ajutorul social complementar cu celelalte alocatii de care beneficiaza reprezinta o alternativa preferabila salariului: "Nu merita sa ma angajez! Imi fac si eu un calcul: ajutorul plus alocatiile copiilor, mai iese ceva si la munca cu ziua, asta insemna mai mult decat salariul de la intreprindere.." (B. M., barbat, 32)

Cei care isi doresc sa lucreze raspund invariabil ca vor sa plece in strainatate. Chiar si unii dintre copii au dezvaluit intentia de a pleca la munca "in Italia, ca acolo am auzit ca e bine" (A. M., baiat, 12). Sunt constienti insa ca nu au resursele necesare: nu au bani, nu sunt inclusi intr-o retea de cunostinte, prieteni care sa-i ajute, nu au vre-o calificare, "as munci orice dar nu stiu sa fac nimic" (B. V., barbat, 24). Existau totusi doua cazuri in care un membru al familiei era plecat la munca in Italia, probabil modelele pentru ceilalti, insa in mod paradoxal sotia si copiii au declarat ca imbunatatirile din locuinta (usi, ferestre, mobila, aragaz etc.) le facusera cu banii de la alte rude.

Educatia copiilor, participare scolara

Ca urmare a educatiei scazute a parintilor, scoala nu este valorizata. Putini parinti si copiii admit faptul ca un nivel mai ridicat de pregatire scolara si profesionala inseamna mai multe sanse de a reusi in viata. Aspiratiile lor socio-profesionale sunt extern de limitate. "Multa carte" insemna de regula cel mult 10 clase, "ei, daca s-o putea liceular fi foarte bine" (A. B., femeie, 35).

Desi in zona se afla o scoala, putini copii o frecventeaza. Motivele sunt diverse: lipsa hranei, a imbracamintei, a rechizitelor scolare, discriminare pe motive de etnie, etc. Putini copii au abandonat formal scoala, insa au multe absente si rezultate scolare slabe. Exista situatii in care se opteaza pentru invatamantul special, desi copiii nu au probleme de acest tip, motivatia fiind faptul ca aceasta forma de invatamant ofera un regim tip internat pentru elevii sai (cazare, masa, de multe ori se asigura si imbracamintea si incaltamintea elevilor). De asemenea unii dintre parinti au convingerea ca o persoana considerata a avea nevoi speciale beneficiaza de mai mult sprijin in gasirea unui loc de munca.

O parte dintre copii cu varsta intre 6-12 ani care fie nu au fost cuprinsi in invatamant, fie urmeaza sa intre in clasa I din toamna, frecventeaza cursurile unui program organizat de Autoritatea Tutelara si Directia de Asistenta Sociala din Botosani, in parteneriat cu Centrul de Asistenta Psihopedagogica. Copii beneficiaza nu numai de instruire, ci si de o masa gratuita si de transport gratuit. Interviurile cu personalul din institutiile implicate in proiect, ca si cu beneficiarii, au pus in evidenta faptul ca acoperirea serviciului este cu totul insuficienta fata de nevoi (capacitatea este de maxim 20 de copii pe zi).

Succesul initiativei este insa privit cu scepticism. Organizatorii programului considera ca asigurarea unei mese pe zi este principalul motiv pentru care parintii ii trimit la aceste cursuri complementar cu faptul ca "pentru o perioada de timp scapa de grija lor". Psihologul si directorul centrului apreciaza ca putini parintii si copii vor fi capabili sa valorifice cunostintele insusite prin acest curs. Rezultatele modeste nu se datoreaza unor deficiente de natura intelectuala sau psihica, ci neincrederii in scoala a parintilor si a lipsei de interes fata de viitorul copiilor lor.

Sanatate

Conditiile improprii de viata a afectat intr-o masura apreciabila starea de sanatate a familiilor din acest cartier si a copiilor lor. Majoritatea sunt bolnavi de hepatita, astm sau bronsita cronica, TBC, malnutritie, cancer, HIV / SIDA. De asemenea, exista si situatii in care diversi membri ai familiei sufera de boli psihice.

Desi prin grija asistentilor sociali de la diverse institutii / ONG-uri care au avut activitatea in zona toate persoanele intervievate erau pe listele unui medic de familie, accesul la serviciile medicale intampina numeroase obstacole. Ameliorarea sanatatii este conditionata de resurse: nu au bani sa-si procure medicamentele recomandate de catre medic si necesare tratarii afectiunilor.

Pe de alta parte, in cazul in care afectiunea necesita spitalizare, de cele mai multe aleg sa plece acasa. In cazul barbatilor, motivatia este ca nu mai pot merge la munca cu ziua iar in cazul femeilor ca nu are cine sa se ocupe de copii.

Riscul institutionalizarii

Din interviurile cu parintii rezulta ca in una din cinci familii (8 din cele 40 de familii) din aceasta zona copiii se confrunta cu riscul institutionalizarii. Desigur ca lotul investigat nu este reprezentativ, insa chiar si in acasa situatie frecventa cu care parintii au raspuns afirmativ la setul de intrebari privind posibilitatea institutionalizarii copiilor este ingrijoratoare. Trebuie tinut cont ca in general este vorba de mame singure cu copii, pentru care dificultatile sunt cu atat mai mari: "sincera sa fiu, m-am gandit serios sa ii dau la centru (nn. de plasament), poate o sa le fie mai bine decat cu mine" (P. V, fem., 38)

Abandon scolar, polarizare educationala

Pe ansamblu, cuprinderea in invatamant a crescut constant. Cuprinderea in invatamantul secundar, participarea scolara a copiilor de 15-18 ani inregistreaza valori relativ scazute, conturandu-se o usoara tendinta ascendenta in ultimii ani. Rata de participare a copiilor de varsta prescolara ramane inca destul de scazuta, dar inregistreaza o tendinta constant ascendenta. Daca in grupa mica si mijlocie participarea scolara este mai scazuta, ea creste la peste 90% in grupa pregatitoare pentru scoala. Cuprinderea intr-o forma superioara de educatie a cunoscut o adevarata explozie, crescand pana in anul 2003 de patru ori fata de 1990.

Dinamica cuprinderii scolare, pe niveluri de invatamant

TOTAL

Invatamant prescolar

Invatamant primar si gimnazial, din care:

- primar

- gimnazial

Invatamant liceal si profesional, din care:

- liceal

- profesional

Invatamant      postliceal

Invatamant superior

Sursa: INS

Gradul de cuprindere in invatamant al populatiei de varsta scolara, pe grupe de varsta

7-10 ani

11-14 ani

15-18 ani

Total grad de cuprindere in invatamant a populatiei - %

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2003

Asa cum indica si statisticile prezentate, reforma sistemului de invatamant a avut in ultimii ani rezultate remarcabile. In mod special trebuie mentionate o serie de programe:

Introducerea unei gustari gratuite pentru invatamantul prescolar si primar (programul "Cornul si laptele");

Rechizite gratuite in invatamantul obligatoriu pentru familiile sarace;

Reabilitarea scolilor, dotarea lor cu echipamente moderne, informatizare.

Transportul scolar gratuit pentru elevi in zonele izolate



Burse sociale.

Statisticile prezentate descriu o imagine incurajatoare: putini copii de varsta scolara nu sunt cuprinsi in sistemul educational, un numar scazut de elevi parasesc scoala la diferite nivele de educatie. Acestea inregistreaza insa numai cazurile de abandon scolar oficial / declarat. Participarea scolara efectiva, frecventarea orelor de curs, performantele scolare sunt aspecte nu pot fi surprinse prin acesti indicatori.

In privinta participarii si succesului scolar se constata fenomene ingrijoratoare:

frecventara deficitara a scolii care duce in final abandon /esec scolar

abandon in ciclul de invatamant obligatoriu (primar si gimnazial), sansele de evolutie social-profesionala fiind sever limitate

neinscrierea (sau abandonul) in invatamantul secundar finalizata cu lipsa de pregatire / calificare profesionala

polarizare educationala intre cei care urmeaza doar invatamantul obligatoriu si cei care urmeaza ciclul superior

Categoriile cu riscul cel mai ridicat in aceasta privinta sunt: copiii din familii sarace, dezorganizate, dezagregate social, copiii romi, copiii cu dizabilitati, copiii seropozitivi si copiii strazii (ultimele trei categorii vor fi tratate in subcapitole viitoare). Situatia devine alarmanta in conditiile in care cresterea riscului de neparticipare scolara sau de limitare a educatiei la un nivel scazut la aceste categorii de copii se produce pe fondul unei cresteri a participarii scolare si a nivelului de educatie atins pe ansamblul populatiei de copii si tineri.

Copii din familii sarace. Problemele de natura socio-economica ale familiilor conduc adeseori la imposibilitatea asigurarii hranei zilnice, a imbracamintei si incaltamintei adecvate, a cartilor si rechizitelor necesare sau a transportului. Copiii frecventeaza scoala cu discontinuitate, atunci cand permit resursele materiale ale familiei, sau pur si simplu o abandoneaza. Majoritatea copiilor din familii sarace nu au conditiile necesare studiului, conditiile de locuire sunt precare, nu beneficiaza de sprijinul parintilor in pregatirea scolara avand in consecinta un randament scolar scazut. Ajutorul social, alocatiile pentru familie si copii sau celelalte beneficii sociale pe care le primesc aceste familii nu acopera decat o parte a nevoilor de consum, fiind dependente de prestarea unor activitati ocazionale pentru completarea veniturilor, sprijinul in pregatirea scolara avand de suferit din aceasta cauza.

Mediul rural reprezinta un caz special. Parintii isi trimit copiii la scoala in functie de resursele pe care le acumuleaza din agricultura sau din alte munci necalificate. Pentru familiile sarace din rural, munca cu ziua este principalul mijloc de supravietuire, adesea copiii insotind parintii in aceste activitati in defavoarea scolii. Pe de alta parte, in lunile de iarna, in conditiile lipsei sursei de subzistenta (agricultura), scolile se confrunta cu un absenteism crescut datorat lipsei hranei sau imbracamintei necesare.

Conform datelor furnizate de CASPIS, copiii care traiesc in gospodarii sarace au o probabilitate de peste doua ori mai mare de a abandona scoala comparativ cu copii care traiesc in gospodarii care nu sunt sarace, aceasta crescand pana la peste trei ori in cazul celor care traiesc in gospodarii sarace sever. In 2003 ponderea celor care au parasit timpuriu scoala este de 23,2% fata de valoarea de 18,1% pentru UE-15 si 16,0% in cazul UE-25.

Parasirea prematura* a scolii - total

UE 25

17.3 (p)

16.5 (p)

16.0 (b)

UE 15

21.7 (e)

20.8 (e)

20.5 (p)

19.4 (p)

18.9 (p)

18.5 (p)

18.1 (b)

Republica Ceha

Ungaria

11.8 (b)

Polonia

Bulgaria

Romania



Sursa: Eurostat; (:) lipsa date; (p) date provizorii; (b) intrerupere in seria de date; (e) estimari

*Ponderea persoanelor intre 18 si 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul si in prezent nu urmeaza nici o forma de scolarizare in total persoane 18-24 ani

Copiii romi se confrunta cu o situatie speciala: 17,3% din copiii romi, cu varsta cuprinsa intre 7 si 16 ani, nu au fost niciodata la scoala, 11,6% au iesit din sistem inainte de finalizarea invatamantului obligatoriu (ICCV, 1998). Participarea in invatamantul prescolar este de patru ori mai scazuta pentru romi decat pentru populatia globala. De asemenea la nivelul elementar si cel secundar participarea elevilor romi este cu 25%, respectiv 30% mai mica decat pentru populatia globala (ICCV, 1998). Putem afirma totusi ca participarea la educatie a copiilor romi s-a imbunatatit, diminuandu-se semnificativ si ponderea copiilor care nu s-au inscris niciodata la scoala.

Pe langa participarea scolara scazuta, se inregistreaza o importanta polarizare a calitatii educatiei oferite. Scolile in care invata copiii romi, copii saraci in general au adesea profesori necalificati sau fara experienta si conditii de invatare mult inferioare. In scolile in care sunt preponderent elevi romi, rata repetentiei atinge valoarea de 11,3% (Jigau M, M. Surdu coord., 2002), fiind aproape de trei ori mai ridicata decat in cazul intregului sistem de invatamant.

Studiile de caz desfasurate in cadrul cercetarii de teren au pus in evidenta ca standardul de viata scazut al familiei reprezinta un factor hotarator al abandonului scolar. Cel mai adesea saracia se asociaza si cu o valorizare scazuta a educatiei si aspiratii limitate.

"Din pacate perceptia importantei sociale a scolii este in scadere, probabil datorita sanselor reduse de reusita in raport cu asteptarile celor care fac o facultate" (administratie publica,Iasi)

"Scoala nu mai reprezinta o valoare pentru pustii de azi. Eu cand le spun sa invete ca sa ajunga departe, ei imi raspund: si dvs ce ati facut daca ati invatat si ati facut o facultate, ati ajuns sa ne predati noua, la niste prosti!" (profesor scoala, Timisoara)

Interviurile cu copiii din zonele cu risc ridicat, chiar cu cei care se duc la scoala, au relevat lipsa lor de interes fata de scoala. Intrebati ce le place mai mult, de cele mai multe ori au mentionat disciplinele considerate "usoare": sport, desen, muzica sau"pauzele". De asemenea lipsa de interes a parintilor fata de scoala este evidenta prin faptul ca nu merg la scoala sa se intereseze de situatia copiilor decat daca sunt chemati special de catre cadrele didactice.

O scoala dintr-o zona saraca, Botosani

Interviurile cu cadrele didactice si directorul scolii au evidentiat numeroase probleme legate de participarea scolara a copiilor saraci din zona Relatiile dintre parinti, copii si scoala au fost apreciate ca deficitare sau chiar ostile. A fost mentionata practica frecventarii cursurilor numai pana la ora 10, pana la pauza mare in cadrul careia copiilor li se distribuie laptele si cornul: "Copiii pleaca dupa 10, dupa ce se da laptele si cornul, uneori vin chiar parintii si ii iau pentru a-i trimite la munca" (invatator scoala). Pentru ca se opuneau acestor practici ale parintilor, cadrele didactice au fost agresate. Exista plangeri inregistrate la politie din partea acestora impotriva parintilor.

Interviurile au scos in evidenta o anume reticenta si din partea corpului profesoral fata de copii. Numarul mare de absente al acestora, rezultatele mediocre, abandonul scolar implica sanctiuni pentru cadrele didactice.

Studiile de caz pe scolile din medii cu probleme, cu o rata mare a abandonului si performante scolare scazute au pus in evidenta cateva aspecte interesante:

  • Riscul cel mai mare de abandon este la inceputul nivelului de invatamant. Astfel, in clasa I se constata cea mai mare rata a abandonului din ciclul primar, copiii avand probabil probleme in a se integra / adapta conditiilor sistemului de invatamant. In clasa a V-a se constata cea mai mare rata a abandonului din ciclul gimnazial, si chiar pe ansamblul claselor I-VIII. Abandonul in clasa a opta este mic, insa rata de promovabilitate este de asemenea scazuta, indicand aceeasi problema a polarizarii intre unitatile de invatamant.
  • Exista tendinta formarii unor clase - problema (cumularea elevilor slabi). In multe situatii cazurile de abandon proveneau din o aceeasi clasa. Se pune astfel problema modului in care se realizeaza distribuirea pe clase precum si a faptului ca nu exista personal calificat care sa lucreze cu clasele problema.

Multe din cazurile de abandon sunt copii despre care scoala nu mai are informatii. Am identificat cazuri de familii care isi schimba domiciliul (unii care au migrat in rural) dar care nu cer transferul copiilor. O parte din acesti copii nu au abandonat in fapt scoala, intrucat este posibil sa o frecventeze in localitatea in care se afla in prezent, insa "li s-a pierdut urma".

Profilul scolilor cu rata mare de abandon

Pe langa faptul ca scoala se adreseaza unei comunitati sarace, cu multiple probleme sociale, cu o atitudine de relativ dezinteres fata de scoala, factori explicativi ai ratelor ridicate de abandon si repetentie in scoala pot fi identificati si la nivelul resurselor umane si organizationale ale scolii:

  • Lipsa unei strategii a scolii de a aborda problema abandonului
  • Modul de constituire a claselor e inechitabil - clasele cu probleme primesc si noii veniti in scoala
  • Lipsa cadrelor didactice specializate pentru clasele cu probleme
  • Schimbari frecvente in administratie si conducere, fluctuatia mare in randul profesorilor.
  • Dotarile materiale si infrastructura scolii sunt deficitare

Polarizare educationala si profesionala

Erodarea sistemului de suport a facut ca reusita scolara a copilului sa depinda in principal de sprijinul familiei. Cheltuielile pentru scoala au crescut substantial ca pondere in bugetele de familie. Acest fapt a avut drept consecinta cresterea inegalitatii de sansa in fata scolii. Scaderea drastica a ratei de participare scolara in mediile sarace si numarul scazut de tineri din mediul rural care urmeaza liceul si facultatea sunt dovezi in acest sens. Dinamica participarii scolare a copiilor din medii defavorizate este contrara trendului inregistrat pe ansamblul populatiei. la nivelul superior, in timp ce copiii din familii sarace se limiteaza la nivele de invatamant inferioare, cel mai adesea la invatamantul obligatoriu, fara sa dobandeasca o pregatire / calificare care sa le asigure sanse de reusita pe termen lung. Pe de alta parte, participarea in sistemul profesional de tip neuniversitar se mentine la un nivel scazut. In consecinta, polarizarea educationala actuala se va concretiza intr-o polarizare profesionala in viitor: un segment important de populatie va avea pregatire superioara, universitara iar la polul opus un larg segment va fi slab calificat sau necalificat in timp ce segmentul cu calificare medie va fi foarte redus.

Programe privind imbunatatirea participarii scolare

Cercetarea de teren a evidentiat faptul ca exista inca putine programe privind imbunatatirea participarii scolare destinate copiilor saraci. In interviurile realizate, au fost amintite numai cateva programe de scolarizare a unor copii saraci si buni la invatatura din mediul rural, pe baza unor sponsorizari (li se ofera transport, cazare si masa). Initiativele au fost apreciate pozitiv, ca modalitati de a salva copii care altfel n-ar avea sansa unei scolarizari normale, insa a fost subliniat caracterul lor sporadic / ocazional.

Un exemplu de program educativ destinat copiilor saraci este cel destinat comunitatii din Parcul Tineretului, Botosani. Autoritatea Tutelara si Centrul de Asistenta Psihopedagogica au colaborat intr-un serviciu de integrare scolara a copiilor proveniti din familiile foarte sarace. Anul trecut au participat la program 40 de copii cu o rata de succes de 100%. Interviurile cu organizatorii, cu reprezentanti ai institutiilor implicate in proiect au scos in evidenta punctele critice:

Lipsa de fonduri face ca astfel de programe sa nu acopere toate cerintele la nivelul populatiei. In faza initiala a acestui proiect a fost necesara o selectie a beneficiarilor, pentru ca in final sa intervina o autoselectie.

Exista riscul ca includerea intr-un program de acest tip sa nu aiba motivatia asteptata: initial parintii isi aduceau copii la program pentru ca primeau o masa gratuita la ora 10-11 si pentru ca erau supravegheati o parte a zilei. Totusi, pana la sfarsit, majoritatea au inteles sensul acestui program si au apreciat favorabil rezultatele obtinute

nu atat saracia impiedica participarea scolara cat mai ales lipsa de educatie / informare a familiei (parintii au la randul lor un nivel de pregatire scolara foarte scazuta, aspiratii socio-profesionale extrem de limitate)

adultii nu inteleg rolul scolii : "pentru ce sa-l dau la scoala daca va fi tot somer"

cadrele didactice au partea lor de responsabilitate: "nu exista copil slab, incompetent, ci metoda slaba inadecvata lectiei, copilului" (personal Centru de asistenta psihopedagogica) - rolul scolii este acela de a motiva copilul sa vina la scoala.

Dintre toate initiativele, programul cornul si laptele are cea mai larga apreciere si probabil cel mai puternic impact asupra participarii scolare. "Programul cornul si laptele a adus copiii la gradinita si la scoala". (administratie publica, Iasi)

Parteneriatul institutiilor / unitatilor scolare cu ONG-urile sau cu comunitatile de afaceri este deficitara. Intre domeniile de protectie a copilului, partea de educatie sufera in mod special de lipsa unui parteneriat public - privat.

Starea de sanatate precara

Din pacate, Romania ocupa unul din primele locuri in Europa in ceea ce priveste morbiditatea si mortalitatea la copii . Aceasta se datoreaza in mare parte procesului de saracire a populatiei si diminuarii accesului la asistenta medicala de calitate. Acoperirea teritoriala cu servicii de asistenta medicala in cazul zonelor sarace sau izolate geografic nu este satisfacatoare, dezvoltarea sistemului sanitar centrat pe familie si comunitate fiind minima. Daca accesul la ingrijirea medicala de urgenta a ramas ridicat, accesul la asistenta medicala preventiva si recuperatorie este polarizat.

Trebuie remarcat ca in ultimul timp sistemul sanitar si-a dezvoltat dimensiunea sociala printr-o varietate de masuri:

  • asigurarea in sistemul de sanatate a beneficiarilor de ajutor social
  • acordarea de medicamente compensate / gratuite
  • angajarea asistentilor sociali in spitale si dezvoltarea retelei de mediatori sanitari pentru comunitatile de romi
  • infiintarea unitatilor medico-sociale

Sistemul se confrunta insa in continuare cu numeroase dificultati care afecteaza negativ calitatea serviciilor si accesul grupurilor dezavantajate social. Se constata ca:

  • Exista disparitati mari de acoperire cu servicii de asistenta medicala
  • In ciuda unei ameliorari a sistemului de acordare a tratamentelor ambulatorii exista in continuare carente de organizare
  • Numarul asistentilor sociali din cadrul unitatilor sanitare este scazut
  • Serviciile de asistenta sociala si reteaua de mediatori sanitari sunt insuficient dezvoltate.
  • In ciuda unei cresteri a gradului de utilizare a mijloacelor contraceptive ca urmare a programelor de planning familial derulate, nivelul ramane in continuare nesatisfacator, in special pentru familiile sarace, cu probleme.

Printre punctele nevralgice cu implicatii directe asupra situatiei copilului, trebuie mentionate:

disparitati in supravegherea medicala pre si postnatala si a nou-nascutului,

monitorizare insuficienta si deficitara a sanatatii copilului,

asistenta sanitara locala (comunitara) insuficienta, in special in scoli.

Copiii din familiile sarace au o stare de sanatate precara, principalele afectiuni fiind bolile digestive si cele respiratorii (datorita conditiilor de viata, alimentatiei necorespunzatoare si lipsei de igiena).

Lipsa de subventii si gratuitati privind serviciile sanitare fac si mai dificil efortul familiei de a-si ingriji copiii. Lipsa banilor pentru achizitionarea unor medicamente sau pentru plata consultatiei unui medic determina, din partea celor neasigurati, un abuz de servicii oferite in spital. Spitalizarea poate fi un remediu nu doar pentru problemele medicale dar si pentru cele de asistenta sociala (hrana, cazare). Extinderea retelei unitatilor medico-sociale si asigurarea functionalitatii acesteia       trebuie sa constituie in acest sens o prioritate.

Lipsa resurselor nu este insa intotdeauna singura cauza pentru starea de sanatate precara. Majoritatea sunt lipsiti de cele mai elementare cunostinte privind igiena si sanatatea. Stilul de viata reprezinta de asemenea un factor explicativ important in privinta starii de sanatate. Apartenenta la comunitati marginale, sarace inseamna pe de o parte lipsa oportunitatilor si pe de alta parte, insusirea unui mod de viata adaptat saraciei si excluziunii sociale. Reducerea marginalizarii acestui tip de comunitate presupune mai mult decat eliminarea / estomparea factorilor de risc individuali. Problemele sociale se perpetueaza, fiind necesare interventii la nivel comunitar prin implicarea nu doar a furnizorilor de servicii sociale ci si a beneficiarilor.

Trebuie subliniata in acest sens necesitatea dezvoltarii unor programe de informare / educare pentru comunitatile sarace, inalt vulnerabile. Solutia asistentilor medicali si a mediatorilor sanitari comunitari este salutabila, insa retelele constituite nu sunt acoperitoare.

Un aspect critic il reprezinta asadar in continuare lipsa de educatie contraceptiva si sanitara generala, si in mod special a categoriilor aflate in dificultate. Fertilitatea crescuta, de multe ori precoce si adesea in afara casatoriei reprezinta rezultate directe ale acestui deficit de educatie.

Trebuie semnalate insa aspectele pozitive privind atenuarea semnificativa a unor boli, ca urmare a campaniilor de vaccinare.

Copiii seropozitivi

Pe langa problema grava de sanatate si sansele de viata sensibil diminuate cu care se confrunta, copiii infectati cu HIV/SIDA au si probleme legate de educatie sau de integrare sociala. Acestia reprezinta una dintre categoriile cele mai excluse social. Copiii seropozitivi sunt adesea discriminati in mediul scolar si chiar de catre familia extinsa, de vecinatate, de comunitate.

Majoritatea acestor copii provin din familii cu venituri modeste, multe din mediul rural, fara posibilitati de sustinere a tratamentului si de satisfacere a nevoilor specifice. Proliferarea cazurilor SIDA la copii este strans asociata cu persistenta saraciei si dezorganizarea familiilor in care se afla acestia, surse ale excluziunii in continuare. Costurile enorme ale tratamentului nu pot fi acoperite sau adancesc dramatic saracia familiilor, de aceea suportul din partea statului sau a altor organizatii devine esential. Mai putin de jumatate din cazurile inregistrate se afla sub tratament.

Copiii cu dizabilitati

Copii cu dizabilitati prezinta inca o situatie dificila in privinta egalitatii drepturilor, a programelor de integrare sociala si de normalizare a conditiilor de viata. Pot fi identificate cateva aspecte problematice:

Expertiza si interventia precoce

Expertiza insuficienta a copiilor cu dizabilitati la varste mici reprezinta una dintre cele mai importante probleme. Pentru multi dintre copii, momentul identificarii dizabilitatii ca si indrumarea catre serviciile adecvate coincid cu intrarea in sistemul scolar (Musu, Vrasmas, 2000). Sarcina depistarii copiilor cu dizabilitati revine medicilor de familie, care nu sunt pregatiti pentru stabilirea unui diagnostic diferentiat si intocmirea unor programe specifice de recuperare. Absenta unor programe si a unor centre de depistare si interventie precoce a deficientelor, cu dotari adecvate din punct de vedere al resurselor umane si tehnice, afecteaza sansele de recuperare ale copiilor: identificarea cu intarziere a dizabilitatii elimina posibilitatea interventiei timpurii, cea mai eficienta in cazurile respective.

Serviciile de recuperare si integrare

Dezvoltarea unei retele de servicii de ingrijire in comunitate se afla abia la inceput. Sunt preponderente inca serviciile de tip institutional, copilul nereusind sa dobandeasca deprinderile necesare unei vieti autonome. Planurile de recuperare si integrare nu sunt personalizate suficient, nu se bazeaza pe colaborarea specialistilor (medici, psihologi, pedagogi, asistenti sociali) cu reprezentantii comunitatii si cu familia. Comunitatea este inca putin implicata in procesul de ingrijire.

Chiar si in conditiile dezvoltarii si diversificarii programelor si serviciilor, acestea nu sunt suficient de bine cunoscute de catre potentialii beneficiari, de catre medicii de familie si chiar de catre specialistii care desfasoara activitati cu acesti copii.

Incluziunea in invatamantul de masa

Educatia acestor copii se realizeaza in continuare cu precadere in forme segregate, cu toate ca se manifesta tendinte remarcabile de includere in invatamantul obisnuit. Asigurarea accesului efectiv la educatie este foarte important, aceasta conferindu-le valorizarea sociala de care au nevoie si fiind baza pentru integrarea sociala viitoare. Pentru evitarea unei polarizari in educatie intre copiii c



Deficientele caracteristicile alimentatiei persoanelor din familiile sarace si in mod special a copiilor din aceste familii se refera in general la:

  • Lipsa cronica a unor produse alimentare de baza
  • Predominanta unui numar restrans de produse
  • Lipsa de varietate a felurilor de mancare pe durate lungi de timp
  • Nerespectarea meselor in decursul unei zile
  • Proportia familiilor care recurg la cantine de ajutor social este redusa.

Mortalitatea infantila este de 17,3 la 1000 de nascuti vii, fiind cea mai ridicata valoare cu exceptia catorva tari din fosta Uniune Sovietica (Georgia si Turkmenistan). Ponderea nou-nascutilor subponderali este de 9%, dupa Bulgaria cea mai ridicata valoare europeana. Ponderea nasterilor asistate este de 98,5%, printre valorile cele mai scazute din Europa. Incidenta bolilor saraciei - cele infectioase si parazitare, in special TBC si bolile cu transmitere sexuala sunt in crestere.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2668
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved