Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Elemente de deontologie a evaluarii in contextual cresterii calitatii actului educational

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ACORD TOTAL, ACORD, INDIFERENT, DEZACORD, DEZACORD TOTAL
CONSIDERATII GENERALE LEGATE DE FENOMENUL VIOLENTEI DOMESTICE
ROLURI ALE MEMBRILOR GRUPULUI
“Daca stiam ca o sa ne certam atat NU MA CASATOREAM”
VIOLENTA IN CADRUL PROZELITISMULUI RELIGIOS
FACTORII SOCIALIZARII
EFECT HALO
SOCIETATEA - portretul noii ere
REGIMUL POLITIC DEMOCRATIC SI SPECIFICUL SAU
De la societatea primitiva la societatea moderna

Elemente de deontologie a evaluarii in contextual cresterii calitatii actului educational

- Referat-

Problema deontologiei educationale trebuie privita intr-un context social mai larg, de fapt, in contextul intregii societati, cu normele ei morale si valorice. Desigur, fiecare cadru didactic reflecta in mare masura toate schimbarile, tendintele, comportamentele, atitudinile inregistrate in societate din perspectiva deontologica. Fara a da o apreciere si a pune o diagnoza cadrului deontologic al societatii romanesti si influentei acesteia asupra comportamentului etic si moral al scolilor si trebuie mentionate doua aspecte ale problemei aduse in discutie: societatea romaneasca actuala nu poate fi caracterizata ca si satisfacatoare in ceea ce priveste etica si morala; iar, in acest context, scoala trebuie privita ca factorul esential in schimbarea lucrurilor in societate si nu invers. Aici intra in discutie, legitatea dezvoltarii anticipative a sistemului de invatamant in raport cu celelalte domenii.




Termenul deontologie este imprumutat, de fapt, din lumea democratica si adaptat in virtutea unor schimbari majore in perimetrul moralei si eticii contemporane. Se fac eforturi de elaborare a unor coduri deontologice in domeniile mari profesionale: medicina, ziaristica, sociologie, psihologie, managementul si, nu in ultimul rand, in invatamant. Pentru cei care sunt retinuti in fata necesitatii elaborarii unor coduri deontologice, specialistii aduc mai multe argumente in favoarea acestor acte normative:

  1. Nimeni nu poate spune daca s-a incalcat sau nu ontologia, atata timp cat nu exista un anumit cod deontologic anume la care sa se raporteze.
  2. Se rezolva nevoia (sociala) de a sanctiona comportamentele umane considerate indezirabile.
  3. Se incearca prevenirea unor comportamente care vin in contradictie cu codul respectiv.
  4. Se realizeaza normarea, prescrierea dezirabilului in cadrul educational.
  5. Se face apel la o instanta morala, se da consistenta ideii de moralitate

De fapt, ce reprezinta un cod deontologic

  • formularea explicita, in scris, a idealurilor, valorilor, principiilor si normelor morale pe care consimt sa le respecte si sa le urmeze membrii unei comunitati;
  • principalele linii de conduita etica profesionala;
  • un ansamblu de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de pedagog, etc.

Caracteristicile unui model educational ar fi urmatoarele:

  • un ideal profesional, care necesita stabilirea unui cod de deontologie si controlul de catre cei cu aceeasi functie;
  • cel care se conduce dupa acest model situeaza sentimentul datoriei la nivelul 'metasubiectiv';
  • are semnificatia datoriei fata de sine si o pune mai presus de orice;
  • se autoevalueaza si lupta permanent pentru autoperfectionare morala si profesionala;
  • introduce in mediul in care actioneaza o atmosfera de responsabilitate si moralitate..

Munca cadrului didactic se desfasoara intr-un univers larg de valori morale. El poseda doua feluri de autoritate: autoritate deontica (institutionalizata) si autoritate epistemologica (de cunoastere). Tot ce se proiecteaza, se deruleaza sub sintagma 'managementului educational', sta sub semnul moralitatii si exigentelor deontologice, fie ca este vorba de conducerea activitatilor didactice, fie ca este vorba de activitati conexe.

Una din cele mai insemnate cerinte de ordin deontologic de care trebuie sa tina cont cadrele didactice este capacitatea lor de a evalua consecintele autoritatii exercitate si a actului educational, atat din perspectiva proprie, cat mai ales din punctul de vedere al celor asupra caroraacesta se rasfrange.

Procesul de invatamant este activitatea fundamentala care confera sens si identitate oricarei institutii scolare.Acest proces afirma relatia dintre educat si educator, iar evaluarea, in mod inerent, il vizeaza pe fiecare dintre agentii umani aratati.Demersurile evaluative se efectueaza pentru nivelul procesului de invatamant, ceea ce implica faptul ca se realizeaza evaluarea predarii/evaluarii, ca actiune de apreciere a cadrului didactic si se produce evaluarea invatarii si a rezultatelor ei, ca activitate apreciativa asupra elevului.

In sens larg, evaluarea se refera la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate si interpretate informatiile privind starea si functionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obtine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii si prin care este influentata evolutia sistemului.



Evaluarea efectuata de catre profesor asupra rezultatelor elevilor constituie o activitate deosebit de complexa care exercita un impact profund la nivelul beneficiarilor atat din punct de vedere pedagogic, cat si din perspectiva psihologica si sociomorala.

Evaluarea rezultatelor scolare furnizeaza datele necesare in vederea adoptarii celor mai bune decizii educationale, apreciaza masura in care rezultatele invatarii sunt in concordanta cu oboectivele educationale propuse, vizeaza totalitatea proceselor si a produselor care masoara natura si nivelul performantelor atinse de elevi.

Profesorul de matematica are in vedere faptul ca obiectivele operationale sustin si determina structura si felul rezultatelor care, la randul lor, converg spre diferite tipuri de achizitii obtinute, exprimate prin cunostinte achizitionate, capacitate de aplicare a acestora in actul de formare de priceperi si deprinderi, trasaturi de personalitate, conduite si capacitati intelectuale, redate in rationamente, argumente si interpretari ale faptelor din natura si societate. Practic, principalului ofertant de cunostinte si deprinderi matematice, ii revine obligatia de a pregati elevul pentru integrarea reala a acestuia in viata, prin folosirea unor notiuni concrete si necesare.

Evaluarea – proces integrat si permanent al demersului didactic

Intre evaluare si activitatea de predare invatare se poate identifica o relatie complexa, care explica si orienteaza procesul educational, reclamand ca :

-procesele evaluative sa sustina si sa stimuleze activitatea de predare – invatare, indiferent de obiectivele evaluarii ;

-reglarea activitatii de predare-invatare pe baza rezultatelor scolare sa se realizeze continuu si permanent

-cunoasterea rezultatelor si explicarea acestora, predictia rezultatelor probabile in secventele urmatoare au rolul de a regla procesul didactic prin actiunile evaluative.

Rezulta de aici, ca actiunile evaluative sunt prezente in toate activitatile didactice, independent de complexitatea si dimensiunile ei. Actiunile evaluative nu se suprapun actului didactic, dar se afla intr-un raport de interactiune functionala (I.T.Radu, 2005).

Ca proceduri de masurare a rezultatelor invatarii la geografie sunt acceptate :

evaluarea globala a actiunilor mintale, care vizeaza aprecierea integrala a demersului intelectual intreprins, axata dominant pe rezultatele actiunii ;

evaluarea analitica, care presupune difuzarea activitatii intelectuale in procese partiale si mai usor de masurat, care privesc elemente ale procesului de gandire.

Criteriile de apreciere a rezultatelor invatarii

Stabilirea criteriilor de apreciere reprezinta o problema specifica evaluarii si se pune problema trecerii de la prioritatea acordata criteriului subiectiv ( profesorul este suveran in acordarea notei, adica fiecare profesor apreciaza in functie de ceea ce se considera ca trebuie sa stie elevii) la criterii obiective, cat mai detasate de evaluator.In acest context



s-a introdus distinctia intre aprecierea raportata la norma si la criteriu.Astfel, raportarea la nivelul general al clasei(evaluarea criteriala) se coreleaza cu obiectivele operationale propuse, care evidentiaza distinctia dintre norma si criteriu.De regula, rezultatele scolare constatate pun in evidenta valoarea efectelor activitatii de invatare. De aceea dupa efectuarea masurarii rezultatelor se impune formularea raspunsurilor la urmatoarele intrebari :

rezultatele obtinute sunt satisfacatoare ?

• rezultatele sunt in concordanta cu asteptarile ?

• rezultatele marcheaza un progres in pregatirea elevului ?

rezultatele pot fi ameliorate ?

Raspunsurile la aceste intrebari se dau in urma interpretarii rezultatelor care se axeaza pe diferite criterii valorice, conditia este ca aprecierea rezultatelor sa fie realizarea unei evaluari obiective.Urmeaza luarea unor decizii si masuri de ameliorare a activitatii de predare – invatare, cu respectarea calitatii evaluarii.

Profesorul de matematica practica in evaluarea continua, evaluarea orala, evaluarea scrisa si, mai ales, evaluarea practica.

Evaluarea orala presupune gradul de insusire cantitativa si calitativa a cunostintelor si deprinderilor si se bazeaza pe exercitiu si apreciere verbala.Chestionarea orala este o forma a conversatiei, prin care profesorul apreciaza volumul si calitatea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor matematice ale elevilor si a capacitatii acestora de a opera cu ele.Este necesar ca profesorul sa solicite interpretarea si prelucrarea cunostintelor , capacitatea de a opera cu ele, de a le aplica in practica.Chestionarea orala se realizeaza frontal sau individual. Este recomandat ca profesorul sa favorizeze satisfactia reusitei elevilor, crearea unui climat pshiosocial de afectiune, de echilibru si dialog autentic, sa incurajeze originalitatea si gandirea creatoare, prin claritatea intrebarilor si corectitudinea evaluarii.

Evaluarea scrisa se face prin lucrari de control neanuntate(extemporale) in cadrul verificarii curente, prin lucrari scrise semestriale anuntate (teze), lucrari scrise la sfarsit de ciclu (bacalaureat) sau pentru examene de admitere.Lucrarile scrise permit ca intr-un timp relativ scurt sa se verifice cunostintele tuturor elevilor dintr-o clasa, acestia avand posibilitatea sa-si etaleze, independent, cunostintele si capacitatile, fara interventia profesorului.

Evaluarea practica vizeaza verificarea priceperilor si deprinderilor independente din cadrul lectiilor si in aplicatiile practice, precum si abilitatile elevilor cu performante ridicate la concursurile scolare, apoi modul cum se utilizeaza instrumentele de lucru, cum se face orientarea pe harta si in teren. Practic, matematica este una dintre materiile din curricula in care temele pentru acasa si exercitiul individual sunt mai mult decat necesare.

Evaluarea in cadrul examenelor nationale (teze cu subiect unic, bacalaureat) se face pe baza de teste scrise care se bazeaza pe programa de examen ce precizeaza obiectivele de evaluare si continuturile de evaluat.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 551
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site