Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SOCIETATEA - portretul noii ere

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TRASATURI GENERALE PRIVIND POPULATIA DE ETNIE ROMA
Sociologie - Metode de cercetare sociologica
SIMBOL
INITIEREA SEXUALA SI SEXUALITATEA PREMARITALA
Comunicarea interactiva la tineri
STILUL DE VIATA FAMILIAL
SARACIE SI INEGALITATE
EFECT HALO
DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEI CA STIINTA
MATRILINEAR

SOCIETATEA - portretul noii ere

In dezvoltarea societatii, analistii deosebesc trei etape : agrara, industriala si post industriala. Sfarsitul unui tip de societate si inceputul alteia au fost despartite de evenimente importante, revolutionare.




Revolutia industriala a marcat trecerea la un nou mod de viata a indivizilor si a colectivitatilor, iar societatea post-industriala in timpul razboiului rece a condus la noi perspective de dezvoltare a societatii.

Inca din 1973, sociologul american Daniel Bell(8) teoretiza societatea informationala in intentia de a anunta sfarsitul societatii industriale.

In viziunea lui Daniel Bell, societatea post-industriala are urmatoarele caracteristici:

trecerea de la o activitate economica axata pe producerea de bunuri de materiale la o economie orientata pe servicii;

importanta decisiva a cunostiintelor teoretice ca sursa de inovatie si management;

aparitia unei noi “tehnologii intelectuale”.

In comparatie cu societatea industriala, societatea post-industriala se bazeaza pe cunoastere si nu pe munca. Cunoasterea, indeosebi cea stiintifica si practica devine principalul mijloc de productie in societatea post-industriala asa cum capitalul si munca au constituit resursele strategice si de dezvoltare a societatii industriale.

Astfel, tehnologia informationala devine baza unei tehnologii intelectuale, in care cunoasterea teoretica si noile tehnologii informationale sunt hotaratoare pentru dezvoltarea industriala.

Daniel Bell - The coming of post-industrial society.

Notiunea de informatie, folosita aici, defineste “procesarea datelor”, identificarea, inmagazinarea si procesarea datelor devine resursa esentiala a tuturor schimburilor economice si sociale.

Societatea informationala este aceea in care cele mai importante avantaje sociale, economice si de productie se leaga de prelucrarea informatiilor si de comunicatii(9).

Informatia devine in acelasi timp principalul mijloc de productie si principalul produs al unei astfel de societati. Societatea informationala se bazeaza numai pe cunoastere, pe confruntarea de idei.

“O tara in care majoritatea fortei de munca se compune din cei care opereaza cu informatii si pentru care informatia este elementul cel mai important”(10) reprezinta o societate informationala. De pilda in Olanda, aproximativ 100.000 de oameni se ocupa cu producerea, ordonarea si distributia informatiilor.

Perspectivele de abordare a societatii informationale :

-structura economica - acorda o importanta deosebita aspectelor macroeconomice, in special deplasarii fortelor de munca dinspre sectorul industrial spre cel al serviciilor ;

-consumul de informatii – defineste societatea informationala din indicii care caracterizeaza consumul de informatie si serviciile informationale;

Se poate vorbi de societate informationala daca se indeplinesc urmatoarele conditii :

un venit pe cap de locuitor

numarul angajatilor din sectorul servicii depasesc 50% din populatia activa

numarul studentilor depaseste 50% din totalul populatiei de aceasi varsta

ponderea legata de informatie depaseste 35%

- infrastructura tehnologica – priveste societatea informationala din punct de vedere al numarului de retele de comunicatie existente. Un numar suficient de retele de comunicatie face posibila dezvoltarea unei societati interconectate (wired society) in care creste productivitatea, standardul de viata.

- demersurile critice – considera ca societatea informationala si tehnologiile informationale pe care aceasta se bazeaza nu reprezinta decat o alta modalitate de a servi interesele celor aflati la putere si de a crea o diferenta si mai mare intre categoriile sociale existente in prezent.

- demersurile multidimensionaale – presupune o analiza a relatiilor dintre aspectele economice, sociale, politice, culturale si tehnologice care se dezvolta in societatea informationala. Pornind de la premisa ca tehnologiile sunt “mai degraba un produs cultural si ideologic, decat invers”(11) ; se concluzioneaza ca efectele pe care aceeasi tehnologie informationala le poate determina difera in functie de societate.

Little , 1981

Rogers , 1986

Steinfild si Solvagio – 1989 : 11

In societatile moderne informatia devine resursa esentiala.

Suportul tehnologic al noii societati se bazeaza pe trei sectoare : tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiilor, productia de continut informational, multimedia, sectoare din ce in ce mai convergente.

In prezent, Romania se afla printre tarile conditionate la Uniunea Europeana, in acest sens aderand la mai multe tratate internationale. Romania a mai elaborat si principii ale strategiei de dezvoltare in domeniul tehnologiei informatiei, domeniu considerat un motor insemnat pentru relansarea economiei romanesti si promovarea intereselor nationale. Asadar, tehnologiile de informatii sunt cele care permit :



-accesul la informatie (bancile de date, serviciile publice de informatii sau posturile locale de televiziune);

-schimbul de informatie (posta electronica, retele comerciale);

-tranzactiile informationale (comenzi de marfuri, operatii bancare).

1. Informatia - perspective de definire si problematizari

Termenul de informatie este utilizat cu conotatii diferite de indivizi din domenii diverse, cele pentru care informatia este fundamentala, stiintele cognitive sau cele legate informatizare, fiind printre rarele abordari propriu-zis stiintifice. Asadar, informatia si informarea au devenit functia si logica unor institutii foarte importante, subiecte si obiecte de importanta majora.

Exemplu :

- in privinta comunicarii, inginerii se straduiesc sa

imbunatateasca tehnologia modem-urilor pentru a creste

cantitatea si viteza de transmitere a informatiei;

- raspunsul la o intrebare este purtatoare de informatie in

masura in care reduce din aria incertitudinii configurata

de intrebare;

- un mesaj este purtator de informatie atata timp cat

contine ceva necunoscut;

- o linie de telefon poarta informatia numai daca

semnalul trimis coreleaza cu cel primit.

Teoria informatiei masoara cantitatea tuturor formelor de informatie in termenii debiti. Cu cat este mai mare incertitudinea inlaturata de un mesaj, cu atat mai detaliate sunt precizarile, cu cat este mai semnificativa corelatia dintre input si output intr-un canal de comunicare, cu atat mai multa informatie este transmisa.

Teoria cantitativa privind informatia

Teoria matematica defineste informatia in termenii cantitativi(12). Informatia adusa de realizarea unui eveniment poate fi definita ca logaritm in baza doi a inversului probabilitatii de aparitie a acelui eveniment.

- creste probabilitatea – scade informatia adusa prin realizarea acelui eveniment si invers;

- probabilitatea tinde catre zero – informatia tinde la infinit;

- probabilitatea tinde catre unu – informatia tinde catre zero;

- in cazul in care exista o sursa din doua ca acel eveniment sa se produca, informatia este egala cu unu, mai exact cu un bit (bit-ul fiind informatia pe care o aduce un eveniment cu tot atatea sanse de a se produce, cate are de a nu se produce).

Dincolo de intelegerea matematizata a comunicarii si a informatiei, dincolo de incercarile de a surprinde specificul informatiei ca realitate in sine, independent de orice disciplina care sa-i confere orizontul de definire, perspectiva umanista ne este necesara.

Un organism nu poate manifesta un comportament orientat decat in masura in care se afla in relatie informationala cu mediul, iar informatia are un rol determinant in controlul conduitei sale. Pentru a sesiza corect o informatie este nevoie de o familiarizare cu conventiile si constrangerile ce o determina, cu faptele/evenimentele pe care le rationalizeaza.

A informa pe cineva implica a-l pune in tema cu ceva, a-i face cunoscut un eveniment determinat. A fi informat presupune o stare (de a sti) si un eveniment (cu privire la care esti informat). In cazul in care informatia se reia, nu inseamna ca a disparut starea, ci doar evenimentul.

Informatia este mereu “o informatie pentru un sistem ”, in cadrul careia produce efecte structurale, determinand o incertitudine asupra lumii.

Perceputa activ / pasiv, ca stare / ca eveniment, ea antreneaza un subiect epistemic, apt sa-si formeze idei si sa comunice despre ce stie.

Valoarea informativa a unui mesaj depinde de cunostiintele, de atitudinile si de atentia receptorului (un eveniment induce idei diferite asupra a ceea ce stim sau nu, credem sau nu, gandim sau nu, asteptam sau nu, ne imaginam sau nu). Pentru a sesiza continutul unei idei exprimate de un eveniment este nevoie de “cunostintele colaterale” inclusiv despre circumstantele de emitere a enuntului. In mod obisnuit, informatia fiind raportata la date, disparate, lipsite de corelatii necontextualizate.



Informatia pura, lipsita de orice calificative, este o abstractie fara sens pentru individ. Oamenii inteleg ca au nevoie de o informatie sau alta pentru a lua decizii si a avea comportamente previzibile.

Dictionaire de sociologie “Larousse”, 1973 : 150

Caracteristicile concrete ale informatiei sunt conjuncturale, identificand drept dimensiuni :

actorii (cine ?) – organizatii, structuri institutionale, grupuri de

interese, persoane;

continut (ce ?) – referinta la esenta, iar nu la fenomen,

activitatea, produsul;

spatiala (unde ?) – localizarea entitatii sau a actiunii, precizari

legate de initiere si de destinatie;

temporala (cand ?) – data si momentul desfasurarii

fenomenului, reperele semnificative in

evolutia acestuia;

actionala (cum ?) – circumscrierea cantitativ – calitativa a

demersurilor si maniera de desfasurare

a acestora;

determinist – motivationala (de ce ?) – surprinderea cauzalitatii

reale a eveniemntului;

proiectiva (cu ce consecinte ?) – post-factuala, aprecierea

efectului rezultat pe termen

scurt, mediu sau lung precum

si a evolutiei posibile si probabile.

3. Informatia primara. Problema clasificarii si a accesului la informatii

Informatia in cel mai simplu sens este cunoasterea evenimentelor, tendintelor si persoanelor care pot afecta tara, institutia sau serviciul in cauza. Activitatea de informatii presupune mai mult decat simpla descriere, ea elaboreaza un produs “care rezulta din colectarea, relationarea, evaluarea, analiza, integrarea si interpretarea tuturor informatiilor adunate”.(13)

Informatia bruta – este echivalenta cu materialul neevaluat si neexploatat, care este de interes pentru un serviciu sau o agentie de securitate. Se poate prezenta sub forma de fotografii, filme, scheme, mesaje video / sonore. Valoarea acestui tip de informatie este tactica. Dupa evaluarea si prelucrarea informatiilor, sau mai corect a datelor ele pot dobandi mai multa relevanta pentru serviciul respectiv, fiind inscrise intr-un context coerent.

(13)W.J.Barnds , apud Jordon , Taylor , Rarb , 1993 : 137

Informatia de baza – este un material de referinta cu caracter factual, de origine enciclopedica si care priveste structurile politice si militare, economia, geografia, demografia, resursele, capacitatile si vulnerabilitatile unei tari sau ale unei organizatii.

Informatia clasificata – reprezinta acea informatie oficiala careia i-a fost definit caracterul de interes pentru securitatea nationala si care face obiectul unei protectii corespunzatoare impotriva difuzarii neautorizate.

Clasificarea – actiunea de restrangere a autorizatiei de acces la o informatie. Se fac referiri exclusiv la masuri de securitate, care nu schimba deloc continutul sau forma informatiei. “Obiectul de protejat il constituie fie continutul propriu – zis al informatiei, fie sursa acestuia”. Clasificarea unui document trebuie precedata de o apreciere in privinta necesitatii de clasificare. In acest proces este necesara moderatia, deoarece un nivel prea ridicat de clasificare sistematica poate conduce la o diminuare a rolului acesteia.

Clasificarea nu este a priori legata de evaluare.

4. Evaluarea informatiei

Ca proces combinat de calificare, atat a informatiilor, cat si a surselor celor mai semnificative in elaborarea unei informari, evaluarea influenteaza direct colaborarea si analiza informatiilor, deoarece implica selectarea si ierarhizarea acestora. Pe parcursul fluxului informativ, mai ales in etapa de culegere a informatiilor se accentueaza asupra nevoii de a determina nivelul de incredere al surselor, urmand ca in timpul exploatarii, efortul sa se concentreze asupra veridicitatii informatiei. Operatorul de informatii trebuie sa incerce sa determine eventualele deformari indiferent de natura si / sau sursa acestora.

Modul in care informatiile sunt receptate de catre observatorul direct al realitatii este selectiv. Cel care detine informatia primara, care s-a aflat in contact nemijlocit cu evenimentul, faptul sau situatia descrisa percepe in functie de:



preocuparile si motivatiile proprii;

nivelul de instruire;

caracteristicile psiho-temperamentale;

interesul prevolent;

familarizarea cu decupajul respectiv de realitate;

nivelul de antrenare al memoriei.

Adesea, observatorul direct al realitatii nu este in ipoteza de a transmite informatiile chiar operatorului (practicianului de relatii publice), asa ca numarul de verigi al lantului de comunicare pana la operator poate sa coreleze direct cu cantitatea si calitatea deformarilor din mesajul intrat in fluxul informativ. Continutul informational sufera modificari in functie de toate atributele descrise anterior pentru sursa “de prima mana”: adaugiri sau omisiuni, care privesc datele de circumstanta sau chiar esenta informatiei - apar cu fiecare individ interpus intre detinatorul informatiei primare si operator.

Asadar, informatia poarta in sine diverse grade de interpretare a decupajului de realitatea relatat, fiind influentat de nivelul cunostiintelor umanitatii (in legatura cu subiectul respectiv) precum si de caracteristicile persoanei care comunica. Drept urmare, orice clasificare, interpretare sau modificare, introdusa alaturi de continutul initial, trebuie adnotata diferit, pentru ca informatia primara sa poata fi evaluata separat.

Veridicitatea – se refera la conformarea continutului informational la nivel de cunostinte al umanitatii.

Sintagma “cunostiintele acumulate de umanitate” priveste tot ceea ce omenirea a acumulat in domeniul la care face referire problema de siguranta nationala respectiva.

Caile folosite pentru a produce si interpreta informatia trebuie sa se conformeze standardelor calitative.

Informatiile trebuie sa tine cont si de constrangerile organizationale, intre care cea mai importanta ar fi nevoia de informatii venite in timp util.

Concludenta – masura in care informatia contine destule elemente care descriu obiectul, actiunea si contextul oferind posibilitatea intelegerii mesajului asa incat acestuia sa ii fie acordate semnificatiile adecvate si sa permita formularea ipotetica de consecinte(14).

Daca s-ar trasa un grafic al carui axe sa fie veridicitatea si concludenta, rezultanta ar fi lizibilitatea, adica masura in care sensul continutului informational ar fi inteles cu usurinta de catre receptor(15).

Dupa Jacques Baud, serviciile de informatii utilizeaza in general grila pentru evaluarea surselor si informatiilor.

Calificare credibilitatii sursei

Calificarea continutului informatiei

De incredere A

Confirmata      1

In general de incredere B

Probabil exacta      2

Destul de sigura C

Neverificata, dar veridica      3

Nu intotdeauna de incredere D

Indoielnica      4

Putin sigura E

Improbabila      5

A carei incredre nu

poate fi evaluata F

A carei exactitate nu

poate fi verificata 6

(14) G. Treverton – 2001

(15) C. F. Popescu, 2002 : 204

Exemplu :

O informatie de categoria A1 poate fi deja tratata ca relevanta (se acorda atentie protejarii sursei), insa este foarte rara si o asemenea calificare trebuie sa apartina doar acelor informatii cu privire la care nu exista nici un dubiu. Nu este exclus ca o sursa sigura sa livreze informatia de proasta calitate (A5), dupa cum nu este exclus nici ca o sursa putin sigura sa ofere informatii probabil exacte (E2) – motiv pentru care este necesara evaluarea independenta a fiecareia.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 525
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site