Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


FACTORII SI CONDITIILE VIETII SOCIALE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Devianta sociala
CONFLICTUL CONJUGAL SI FACTORUL INDIVIDUAL
CONFORMITATE SI INFLUENTA SOCIALA
DE LA VIOLENTA SOCIALA LA MALTRATAREA SI ABUZUL COPILULUI IN FAMILIE
DIVORTIALITATEA
FACTORII SI CONDITIILE VIETII SOCIALE
INTERACTIUNILE CA SUBSTRAT MATERIAL AL MINTII COLECTIVE
Noile educatii
COMUNITATI SOCIALE - Societati multiculturale, Comunitati etnice
PROBLEMATICA SONDAJELOR DE OPINIE



FACTORII SI CONDITIILE VIETII SOCIALE

1.Mediul natural si spatiul social

A.Mediul natural si viata sociala





Geografia sociala (sociogeografia) : disciplina constituita la interferenta dintre geografie si sociologie ,avand ca obiect de studiu ‘peisajul socio-geografic’ rezultat din interactiunea dintre societate si mediul geografic. Mediul geografic conditioneaza formarea si structurarea asezarilor, activitatilor si a modurilor de viata a colectivitatilor, el insusi fiind modificat si transformat de activitatile umane.

Geopolitica (geografie politica) :geografia se ocupa de cele 4 invelisuri ale planetei Pamant, intre care si biosfera.In cadrul biosferei , specia umana ocupa un loc aparte. Viata umana se organizeaza in diferite forme statale. Geografia politica studiaza conditiile geografice ale constituirii , dezvoltarii si activitatilor statelor. In cadrul geopoliticii problema frontierei ocupa un loc important. Istoria demonstreaza ca frontiera se poate modifica, poate intervenii sau disparea intre 2 state.Modificarea frontierei implica o serie de efecte economice ,sociale, politice si culturale specifice.

Vecinatatea reprezinta o relatie de apropiere intre 2 sau mai multe elemente, intr-un cadru de referinta dat. Plasarea intr-un anumit spatiu geografic antreneaza raporturi de vecinatate. Acestea pot fi relatii de cooperare sau de conflict . Un fenomen cultural specific determinat de raportul de vecinatate il constituie aculturatia. Aculturatia reprezinta procesul de interactiune a 2 culturi sau a 2 tipuri de culturi aflate in rastimp in contact reciproc, proces care implica transformari ale tesutului culturilor respective.

Teritoriul : teritorialitatea reprezinta o caracteristica a grupurilor , precum si a indivizilor in interiorul acestora, de a-si delimita teritorii si de a avea anumite comportamente specifice in raport cu acestea. Raportul unui grup cu un teritoriu implica anumite atitudini si sentimente fata de proprietate ,precum si diferite interferente culturale. Spre ex. : nomadismul este sinonim cu absenta continuitatii teritoriale si implicit cu o atitudine de indiferenta fata de ideea de proprietate privata ; in ceea ce priveste cultura ,popoarele nomade experimenteza frecvent fenomenul aculturatiei.

Solul : prin aspectul calitativ, el influenteza viata sociala ,favorizand diferite tipuri de activitate economica.

Apele :cai de legatura comerciala si comunicationalaintre tari.

Clima : implica particularitati de ordin fizic si spiritual ale oamenlor. Mediul natural influenteza relatiile sociale. In acelasi timp prezenta omului intr-un anumit spatiu geografic are drept consecinta modificari ale mediului inconjurator.

B.Spatiul geografic si spatiul social

Delimitarea spatiului social tine de o ordine sociala caracterizata prin : traditii,obiceiuri,norme,regului de viata si valori. In mod similar, pozitia omului in sociotate este determinata de un sistem de coordonate sociale precum : profesia,ocupatia ,mediul de rezidenta ,nivelul de instructie ,valorile si atitudinile impartasite .

Spatiul social : concept sociologic care exprima totalitatea grupurilor sociale, pozitiile lor si raporturile existente intre ele.

Grupul social : ansamblu de persoane care are o structura si o cultura specifice, rezultate din relatiile si procesele de psihosociale dezvoltate in interiorul sau. Un individ poate apartine unuia sau mai multor grupuri sociale.

Distanta sociala :Diferenta intre persoane sau grupuri perceputa si evaluata prin raportare la un critewriu anume( o caracteristica a personalitatii sau a grupului , pozitia in ierarhie ,comportamentul etc.). Distanta sociala este variabila : ea poate creste – ducand la izolare ,sau poate descreste - favorizand fenomenele de integrare (profesionala, sociala ,culturala ,urbana etc.).

Integrarea in spatiul social este favorizata de factori precum sociolizarea si educatia.

Sociolizarea reprezinta un proces de psiho-social de transimitere –asimilare a valorilor ,conceptiilor ,atitudinilor sau modelelor de comportament specifice unui grup sau unei comunitati , avand ca finalitate formarea, adaptarea si integrarea sociala a unei persoane.

Edicatia reprezinta ansambul de actiuni sociale, de transmitere a culturii, de generare, organizare si conducere a invatarii individuale si colective.

2. Populatia

A.Conditionarea sociala a fenomenelor demografice

Demografia: disciplina care studiaza populatiile umane, urmarind in principal problematica referitoare la marimea acestora , structurile si fenomenele specifice – toate acestea fiind abordate din perspectiva statica (starea lor la un moment dat) si dinamica( schimbarea,evolutia fenomenelor demografice). Fenomene precum natalitatea ,mortalitatea ,nuptialitatea ,divortialitatea si migratia se produc si ca urmare a influentei unor factori sociali. In acelasi timp acestea influenteza in mod direct evolutia societatii in ansamblul ei.



Nuptialitatea: fenomen demografic care exprima intensitatea casatoriilor dintr-o populatie sau din diferite saubdiviziuni ale ei.

Natalitatea :fenomen demografic care exprima intensiatatea nasterilor in cadrul unei populatii privita in ansamblul ei.

Mortalitatea: fenome demografic car eexprima intensitatea deceselor in cadrul unei populatii privita in ansamblul ei sau in anumite straturi ale sale.

Divortialitatea: fenomen demografic ce exprima intensitatea divorturilor intr-o populatie sau in anumite subdiviziuni ale ei.

In lucrarea “Eseu asupra principiilor populatiei” din 1789 pastorul englez Thomas Robert Malthus a sustinut ideea potrivit careia intotdeauna cresterea populatiei tinde sa coboare nivelul de viata la nivelul simplei subzistente. In aceasta opera Malthus ia pozitie impotriva tezei conform careia saracia oamenilor s-ar datora institutiilor, in particular proprietatii private.Malthus isi propune sa demonstreze fapul ca tendinta constanta a populatiei de a creste in progresie geometrica suprasolicita resursele agricole ale pamantului, resurse care pot fi sporite doar in progresie aritmetica.Din cauza acestei disproportii, cresterea populatiei era tinute in frau prin forte care actionau fie asupra ratei nasterilor (precum controlul nasterilor denumit piedica negativa) fie asupra ratei mortalitatii –piedica pozitiva. Malthus a criticat aceste metode de stopare a ritmului de crestere a populatiei, caracterizandu-le ca fiind rezultatul viciului si saraciei. In cea de-a doua editie a acestei opere Malthus include printre piedicile preventive infranarea morala. In frantarea morala este un concept care desemneaza incheierea casatoriilor la carste mai inainte – atunci cand partenerii au o anumita situatie materiala.

Migratia reprezinta un fenomen social care consta in deplasarea unor multimi de persoane dintr-o arie teritoriala in alta ,urmata de schimbarea domiciliului si (sau) de incadrarea intr-o forma de activitate in zona de sosire.

Clasificarea migratiilor

1.Din punct de vedere al duratei :

a)temporara :deplasarea se efectueaza pentru o perioada determinata de timp, dupa care individul migrant se intoarce in locul de origine (unde ,de regula, isi pastreaza locuinta si familia).

b)definitiva : migrantul nu se mai intoarce in locul de origine ;

Observatie :este dificila caracterizarea unui act de migratoriu ca fiind temporar sau definitiv in momentul producerii lui.De aceea este necesara o reconstruire a migratiilor,dupa o perioada de timp dincolo de care acestea pot fi consideratae ca definitve.

2.Din punct de vedere al teritoriului :

a)interna :are loc in interiorul granitelor unui anumit teritoriu.Ex :rural-urbana (caracteristica societatilor aflate in etapa de industrializare) sau urban-rurala(intalnita in perioade de recesiune economica sau in cazul in care au avut loc stramutari fortate).

b)externa: (internationala) se materializeaza prin:

-migratia fortei de munca ;

-migratia familiei celui(celor) anterior emigrat ;

-migratia fortata de calamitati naturale,de persecutii politice sau religioase, de razboi.

Migratia externa poate fi legala(respecta normele dreptului international)sau ilegala (calendaristica).

Daca privim fenomenul migratiei prin raportare la o populatie data ,se poate vorbii de 2 tipuri de migratie :imigratia(sau ansamblul intrarilor) si emigratia(sau ansamblul iesirilor).

Emigrarea(emigratia0 este starea celui care isi paraseste locul de origine,tara sa,spre a se stabili intr-o alta tara. Imigrarea (imigratia) este actiunea de a se stabilii intr-o tara straina,dupa abandonarea tarii de origine. In fapt,orice act migratoriu este, in acelasi timp, o emigratie si o imigratie.

B.Relatia femeie-barbat

Problematica raportului de gen implica 2 teme : identitatea sexuala si relatiile femei-barbati. In societatile traditionale diviziunea stricta a sarcinilor private si a celor publice permitea delimitarea unei identitati proprii fiecarui gen.In societatea moderna a disparut delimitarea stricta intre profesiile ‘rezervate’ femeilor si respectiv , barbatilor.De asemenea s-a schimbat si viziunea asupra impartirii responsabilitatilor domestice. In sec. XX a crescut importanta rolului social al femeilor, ca o categorie implicata activ in viata publica si in sfera economica care refuza sa isi asume doar rolul traditional de sotii si mame. Datorita universalizarii dreptului de a vota si de a candida pentru demnitati publice ,femeile au beneficiat de conditii favorabile pentru a realiza dezideratul egalitatii de facto cu barbati. Totusi, dincolo de aceste realizari, trebuie amintit faptul ca somajul le afecteaza mai mult pe femei decat pe barbati, iar femeile exercita in genral profesiuni mai putin valorizate social si mai prst retribuite.

C.Varstele

Categoriile de varsta reprezinta o productie sociala : ele sunt stabilite in mod arbitrar, in functie de mentalitatea undei anumite epoci.Una din marile noutati ale ultimelor 3 decenii o reprezinta constituiurea claselor de varsta in grupuri mai mult sau mai putin autonome, fiecare cu prorpiul mod de consum, o mentalitate aparte si preferinte culturale specifice. ‘Batranetea’ a lasat locul ‘varste a treia’ – varsta care nu mai reprezinta automat o etapa a declinului implacabil, ci o perioada a valorificarii timpului liber. De asemenea relatiile dintre adolescenti si parinti se schimba dramatic fata de epocile anterioare, scolarizarea copiilor de catre parinti tinand sa se ‘democratizeze’ copilul nu mai este un simplu executant al dorintelor si idealurilor parintilor ,el devine un partener si un decident al modelului de educatie si socializare ales.



3.Cultura si constiinta colectiva

A.Specificul si functiile culturii

Cultura :ansamblu de valori materiale si spiriuale,un mod de viata relativ stabil dobandit si transmis de la o generatie la alta prin schimbari continue si fixate prin mecanisme constiente sau subconstiente.

Cultura este ansamblul modelelor de gandire, atitudine si actiune ce caracterizeaza o populatie sau o societate, inclusiv materializarea acestor modele in lucruri.Cultura cu prinde deci componente ideale (credinte, norme, valori, simboluri, modele de actiune) si componente materiale (unelte, locuinte, imbracaminte, mijloace de transport, etc.). Cultura contine un set de raspunsuri standardizate menite a-l ajuta pe individ sa interactioneze cu ceilalti. Ea prescrie cum anume trebuie sa se comporte un om cu membri familiei, cu vecinii, cu necunoscutii ; ce atitudine sa adopte in diferite contexte sociale sau cum trebuie sa reactioneze atunci cand este laudat sau insultat, etc. Cultura se dobandesate prin convietuire sociala.

Cultura poate fi inteleasa ca :

a)produs : Ceea ce se obtine in urma productiei culturale(creatii,opere stiintifice,tehnice,artistice).

b)proces de producere de bunuri , valori ,norme, simboluri si semnificatii.

Valoarea : in viziunea filosofilor valorii, valorile umane(adevarul, frumosul, binele, etc.) constituie repere absolute de care fiecare popor s-ar apropia prin intermediul culturii proprii, in decursul istoriei.In sociologie sunt analizate valorile incluse intr-un sistem de preferinte ale unei comunitati.Valorile colectivitatii sunt insuflate membrilor sai si prin acest proces este asigurata in mare masura ordinea sociala, unitatea functionala a societatii.Valorile reprezinta preferinte supraindividuale care sunt transimise si promovate prin mecanisme sociale. Valorile se refera la stari sau moduri de actiune considerate a fi dezirabile de catre societate.

Norma :model , regula, prescriptie care regleaza comportamentul indivizilor , grupurilor, organizatiilor, colectivitatilor.

Simbolul:Entitate (lucru) care reprezinta sau evoca din punct de vedere social un alt lucru.

c)comportament uman :din punct de vedere social, comportamentul este conditionat de normele si valorile impartasite de grupul social din care un individ face parte.

Mentalitatea : modalitate specifica de a gandii a unui individ sau al unei colectivitati.

B.Functiile culturii

1.functia de adaptare : asigura supravietuirea individului sau grupului ca raspuns la conditiile de mediu.

2.functia de socializare : socializarea este pe de o parte modul personal de receptare si interpretare a mesajelor sociale si de pe alta parte ansamblul influentelor sociale .Socializarea semnifica invatzarea sociala, invatzare a carei finalitate o constituie integrarea indivizilor in grupuri.

3.functia de reproducere a comunitatii prin memorizare ,stocare si transimitere a culturii. Cultura nu este un atribut al omului ca personalitate izolata, ci unul al indivizilor ca membri ai unui grup sau comunitati. Prin procesul de sociolizare, cultura este diseminata in societate. Noi invatam propria cultura observand, ascultand, vorbind si interactionand cu alti oameni. Cultura implica imparstierea de catre o colectivitate a credintelor culturale, valorilor, amintirilor,asteptarilor si a modurilor de gandire si de actiune – care exista mai presus de diferentele de personalitate dintre indivizii care compun acea colectivitate.

4.functia de comunicare : prin care se exprima acordul sau dezacordul in relatiile interumane si se impartasesc valori , semnificatii, opinii, atiotudini, comportamente.

C.Elementele culturii

Simbolurile : semne arbitrare utilizate la nivel social pentru a desemna ceva. Modurile in care ne imbracam ,mancam,ne adresam altora ,ne iubim sau ne dusmanim,vorbim sau gandim sunt orientate de simboluri. Ex. : rituaalurile salutului sau formulele de adresare.

Ritul : secventa formalizata si stereotipa de acte savarsite intr-un context religios sau magic.



Limbajul : depozitar al achizitiilor culturale trecute. El conditioneaza modul in care individul sau colectivitatea percepe lumea.

Normele :reguli sociale care precizeaza comportamentele dezirabile in situatii date.

Traditiile sau cutumele : modalitati comportamentaler obisnuite sau practicate de multa vreme de catre un anumit grup.

Moravurile :idei, afirmatii imperative cu privire la ceea ce este drept si nedrept si in raport cu acesta permis si interzis in situatii date.

Legile : reguli stabilite sau intarite de un organism politic(statul) alcauit din persoane carora li se recunoaste dreptul de a folosii forta – acest drept este unul legitim : el poate fi folosit numai in contexte clar precizate si anume atunci cand comportamentul unui individ sau al unui grup este in masura sa prejudicieze drepturile si libertatile altui individ sau altui grup social.

Valorile : idei abstracte despre accea ce este dezirabil, coresct si bine sa urmareasca majoritatea membrilor unei societati.

D.tipuri si forme de cultura

I.Fiecarui functii ii corespund diferite tipuri de cultura.De ex. : functia de reproducere genereaza urmatoarele tipuri de cultura :

a)culturi traditionale :prezente in comunitatile rurale.Includ elemente de folclor, traditii, obiceiuri si atitudini specifice lumii statului.

b)culturi moderne :specifice colectivitatilor urbane,caracterizate prin fenomene de aculturatie datorate deplasarilor masive de populatie dinspre mediul rural catre cel urban.

II.Datorita informatizarii si implicit diversificarii mijloacelor de comunicare, apar moduri specifice de interactiune.

a)culturi orale :bazate pe oralitate :sunt specifice societatilor traditionale.

b)culturi scrise : bazate pe traditii scrise

c)culturi multimediatice :reproduse prin canale ale comunicarii in masa.

III.In functie de categoria sociala de apartenenta :

a)cultura elitei :conceptul de elita are mai multe acceptiuni :

-ceea ce este apriat intro activitate ca fiind mai bun, obiecte sau indivizi ale caroro performante sunt considerate ca fiind superioare mdiei clasiei sau grupului de apartenenta ;

-grupuri sociale care au monopolizat autoritatea si puterea,exercitandu-le printr-o forma sau alta de dominatie(economica, sociala, culturala, ideologica, etc.)

b)cultura de massa :conceptul de massa exte definit a contrario, ca fiind opus elitei si reprezentand partea pasiva a scoietatii .Initial cultura de masa era legata de ‘periferia’ sociala – periferia desemna in societatile traditioanle o populatie marginala si marginalizata.

In societatea contemporana se manifesta fenomenul expansiunii si al difuziunii ‘culturii primare’ la nivelul intregii societati. Cultura de masa este saraca in continutuir simbolice si bogata in continuturi hedoniste.

c)contracultura(substructura) :culturile pot fi mai mici decat natiunile Desi cetatenii dintr-o anumita societate sau natiune impartasesc o traditie culturala comuna, cultura implica si diversitate. Astefel indivizii,familiile , clasele, regiunile si alte subgrupuri din interiorul unei culturi au modele diferite de invatare , modele, care nu difera ca valoare de cele impartasite de intreaga socioatate Subculturile reprezinta modele bazate pe simboluri si traditii asociate subgrupurilor din interiorul unei societati .De ex. intr-o natiune complexa precum SUA subculturile isi au originea in diversitatea etnica si religioasa, in multitudinea de clase si regiuni.

E.Constiiuna colectiva

Constiinta este un produs social care se formeaza in procesul interactiunii indivizilor prin interiorizarea relatiilor sociale, respectiv a simbolurilor ,regulilor si principiilor care le guverneaza. Trecerea de la constiinta individuala la cea colectiva se realizeaza prin intermediul relatilor sociale. Intre aceste relatii rolul cel mai important il au cele de solidaritate,rudenie, munca si putere.In cadrul acestor tipuri de relatii au loc schimburi de semnificatii, experiente si atitudini – care se transforma in constiinta colectiva.

In lucrarea ‘De la division du travail social’ Emile Durkheim defineste constiinta colectiva ca fiind ‘o stare reprezentativa,cognitiva si emotionala care cuprinde, in afara de persoana insasi,toti indivizii unui grup ,precum si interesele si valorile culturale’.

Constiinta colectiva reprezinta un factor de coeziune sociala si de solidaritate intre generatii.Intensitatea sa este mai scazuta in societatile moderne fata de cele traditionale.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3873
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site