Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PROBLEMATICA SONDAJELOR DE OPINIE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROBLEMATICA SONDAJELOR DE OPINIE





In cadrul acestei teme vor fi discutate:

posibilitatile (domeniile de aplicabilitate) si

limitele sondajelor de opinie

Prin modalitatile de culegere a informatiei, prin tehnicile de esantionare folosite si prin analiza statistica a datelor, sondajele de opinie apar ca fiind adecvate pentru studierea situatiilor si comportamentelor de felul celor caracteristice pentru contextul electoral.

Domeniile de aplicabilitate ale sondajelor de opinie au un set de trasaturi comune.

Situatiile de genul alegerilor poseda caracteristici care le fac sa se preteze la a fi studiate prin metoda interogativa a sondajului:

Comportamentele (inclusiv cele verbale, din sfera opiniilor) sunt puternic individualizate. Faptul social masurat apare ca un agregare de comportamente individuale, iar opinia publica drept o suma de opinii individuale.

Astfel poate fi justificata construirea de esantioane sub forma unor agregate de indivizi disparati si egal ponderati

Populatia studiata in sondaje are atributul unei totalitati de unitati individuale inter-sanjabile.

Sunt abordate activitati ce pot fi considerate actiuni ale unor mase de indivizi, - in opozitie cu actiunile organizate ale grupurilor sociale.

Sondajul se dovedeste de asemenea util in situatiile asemanatoare cu cele proprii scrutinurilor electorale:

- situatiile, actiunile si comportamentele de cumparare (vizate prin studiile de marketing),

- comportamentele oamenilor fata de mass-media (- obiect al studiilor de audienta),

- comportamentele de tip cultural tinand de frecventarea cinematografelor, a teatrelor.

Acestea sunt domeniile prioritare in care exista o adecvare intre structura sociala a obiectului de studiu, modul de producere a faptelor sociale si modelul stiintific cu care opereaza sondajelor de opinie.

Intrucat sondajelor pre-electorale li se face cea mai mare publicitate, se creeaza impresia ca exista o identitate intre acestea si sondajele de opinie. In realitate, volumul sondajelor pre-electorale este mult depasit de sondaje realizate in alte campuri sociale (marketing, audienta).

In ceea ce priveste limitele sondajelor (mai ales ale sondajelor realizate cu precadere in scopuri comerciale decat de cunoastere stiintifica), J. Galtung formuleaza patru deficiente ale acestora:

ancheta prin sondaj este incarcata de individualism;

sondajul de opinie este prea democratic;

sondajul reprezinta societatea in maniera statica;

sondajele privilegiaza pozitiile sociale ale clasei mijlocii.

Sa explicitam aceste critici:

Ancheta prin sondaj este incarcata de individualism

In esantioanele utilizate in sondajele de opinie, individul apare extras din contextul sau social.



In societatile pluraliste, in care individualismul constituie o valoare sociala, selectarea prin esantionare a subiectilor investigati este in inalt grad adecvata. Procedeul nu produce o distorsionare a realitatii in societatile democratice, in care individul este liber sa se exprime si in care exista o centrare pe persoana si nu pe comunitate, in care individul dispune de autonomie in raport cu grupurile sociale si comunitatile care il invaluie.

Studiile prin sondaj ofera rezultate valide si semnificative in acele societati in care principiul “un cetatean – un vot” este pe deplin functional iar modelele socializatoare ii formeaza pe oameni in spiritul libertatilor individuale, al dreptului de exprimare libera si in spiritul congruentei intre cuvinte si fapte.

In societatile caracterizate de existenta unor regimuri politice autoritare, spre exemplu, gradul in care indivizii sunt dispusi sa exprime punctele lor de vedere in mod sincer este foarte scazut, ceea ce afecteaza valabilitatea datelor obtinute prin sondajul de opinie.

Sondajul de opinie este prea democratic

Constituirea de esantioane reprezentative are drept scop reproducerea diversitatii unei populatii la o scara redusa. Asadar, intr-un esantion reprezentativ la nivel national, se vor regasi persoane apartinand principalelor categorii si clase sociale existente in cadrul natiunii respective, dupa criterii cum sunt: mediul de rezidenta, gen, apartenenta etnica, nivel de educatie, nivel de venituri, ocupatie etc. Un sondaj de opinie va investiga subiecti din toate straturile societatii, aceasta insemnand ca vor fi inregistrate si opiniile unor oameni care fac parte din categorii precum: persoane defavorizate, marginali, persoane cu un status social scazut, cu un nivel jos de educatie si altele asemenea.

In acest fel, sondajul va aduce in prim-plan si opinii care altfel ar avea un grad extrem de redus de vizibilitate sociala. Prin sondaj devin social-vizibile si opinii care nu ar fi avut alta sansa de a fi public prezentate unui numar mare de persoane. Sondajul “scoate la suprafata”, aduce in spatiul dezbaterilor publice si puncte de vedere care, in mod obisnuit, nu au o prea mare putere de influentare a deciziilor privind treburile publice.

Pe aceste considerente, sondajului i se reproseaza ca este prea democratic. Insa ceea ce la prima vedere pare o deficienta, la o reconsiderare atenta ar putea fi calificat drept un atu al sondajelor care, iata, pot indeplini in societate o functie extrem de importanta: cea de “ascultare” sociala, de consultare colectiva a oamenilor in legatura cu problemele de interes societal.

Sondajul reprezinta societatea in maniera statica

Prin sondaj sunt inregistrate opiniile subiectilor la un anumit moment, rezultatele sondajului constituind o “fotografie” a societatii. Un sondaj realizeaza un studiu de tip transversal al societatii, oferind date despre un moment din evolutia acesteia.

Un remediu pentru aceasta situatie il reprezinta studiile panel si analiza tendintelor de evolutie a fenomenelor de opinie.


Studiile panel constau in utilizarea aceluiasi esantion, a acelorasi subiecti pentru realizarea de sondaje repetate la anumite intervale de timp, in scopul sesizarii modului in care variabila “timp” exercita influente in schimbarea opiniilor.

Analiza tendintelor de evolutie a fenomenelor de opinie presupune realizarea de sondaje la momente diferite pe esantioane reprezentative pentru populatia investigata (care includ insa de fiecare data alte persoane). Acest tip de analiza permite evidentierea directiei dominante in care opiniile oamenilor se indreapta de-a lungul timpului.

Sondajul de opinie in sine nu este adecvat pentru a studia schimbarile rapide de opinie. Multitudinea sondajelor realizate in tarile occidentale nu a putut prevedea schimbarile radicale si bruste de opinie din 1968. Acest esec poate fi explicat prin explicitarea mecanismelor prin care opiniile si comportamentele se relationeaza.

In perioadele de schimbari sociale majore, conduitele, comportamentele sunt cele care preced cristalizarea si exprimarea opiniilor si atitudinilor sociale ale oamenilor. Succedarea rapida a evenimentelor nu mai acorda individului ragazul de a reflecta la ceea ce va urma si la modalitatile cele mai potrivite pentru a dezvolta comportamente de tip actional.

Modelul schimbarii sociale interiorizat in realizarea sondajelor este similar cu modelul clasic al democratiei liberale, potrivit caruia societatea ar fi un club al elitelor luminate, in care actiunile indivizilor ar urma unei exprimari deschise, unei explicitari a opiniilor.

Sondajele privilegiaza pozitiile sociale ale clasei mijlocii



Sondajele sunt o metoda de culegere a datelor prin procedee de tip interogativ. Opiniile sunt dezvaluite de subiect in cadrul unei situatii de comunicare provocata de operatorul de teren care intreaba si/sau de intrebarile chestionarului. Acest tip de comunicare are un anumit grad de artificialitate (in mod obisnuit, in viata de zi cu zi, nu avem de-a face cu o persoana pe care nu o cunoastem si care ne solicita raspunsuri la intrebari pe care nu ni le punem in mod frecvent).

Este mai usor de imaginat acum de ce persoanele de la periferia societatii sunt dezavantajate in aceste situatii de interactiune verbala. Un soi de “analfabetism” politic, cetatenesc (frecvent intalnit in categoriile marginale ale societatii) creeaza dificultati in administrarea chestionarelor.

La polul social opus, si elitele constituie o categorie de persoane mai putin abordabile prin sondaj de opinie. Membrii elitelor formuleaza de obicei obiectia ca sondajul nu le permite exprimarea adecvata a opiniilor din pricina gradului inalt de standardizare a intrebarilor si a categoriilor de raspuns in chestionar.

Aceasta standardizare este acuzata de simplificarea realitatii, impiedicand formularea si exprimarea unor opinii nuantate, care sa le exprime individualitatea.

Studiile intreprinse au demonstrat ca persoanele ideale in calitate de respondenti la intrebarile sondajelor poseda urmatoarele caracteristici:

au un nivel ridicat de socializare si de integrare in societate;

au obisnuinta examenelor, a testelor de tip intrebare – raspunsuri pre-codificate;

asculta cu atentie intrebarile care le sunt puse;

sunt suficient de instruite pentru a completa chestionare;

accepta relativ usor intrebari cu raspunsuri pre-formulate;

in final sunt multumite ca s-au numarat printre subiectii interogati.

Observam ca aceste trasaturi sunt proprii persoanelor din categoriile de mijloc ale societatii. Sondajele de opinie sunt astfel susceptibile de a privilegia problematica si pozitiile, punctele de vedere ale claselor mijlocii.

Intrebari

Care sunt domeniile in care utilizarea sondajului ca metoda de investigare este inalt adecvata?

Enumerati criticile formulate de J. Galtung la adresa sondajelor de opinie.

La ce se refera reprosul: “sondajul de opinie este prea democratic”?

Prin ce modalitati poate fi remediata inabilitatea sondajului de a surprinde dinamica sociala?

Cum poate fi explicata inadecvarea sondajului la studiul schimbarilor sociale rapide?

Descrieti tipul respondentului ideal la intrebarile sondajelor.

Cuvinte-cheie:

sondaje – aplicabilitate, limitele sondajului, esantioane, studii transversale, metoda interogativa, opinie publica








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 614
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site