Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


FUNCTIILE FAMILIEI: PUNCTE DE VEDERE SOCIOLOGICE SI PSIHOSOCIOLOGICE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RELATIA DINTRE PERSONALITATEA PARTENERILOR SI FORMELE CASNICIEI
LUPTA PENTRU PUTERE IN ORGANIZATII - Cauzele conflictului organizational
Campania sociala
Configuratia politicii de suport pentru femei
DIVORTIALITATEA
CONFLICTUL CONJUGAL SI FACTORUL INDIVIDUAL
Educatia fizica si igienico – sanitara
Devianta sociala
FACTORII SI CONDITIILE VIETII SOCIALE
SONDAJUL - CERCETAREA SELECTIVA - Tipuri de sondaj




FUNCTIILE FAMILIEI: PUNCTE DE VEDERE SOCIOLOGICE SI PSIHOSOCIOLOGICE

Concepand familia ca sistem social, ca grup uman constituit in raport cu unele determinari natural-sociale, ca existenta proprie, in mod necesar aceasta structura constituita este pusa in evidenta de functie, inteleasa ca un ansamblu de operatii interdependente si care in mod armonios exprima viata sistemului, a familiei, data prin rolul si finalitatea sa. Functia ne apare ca o manifestare a unor variabile dependente de o alta variabila, in cazul nostru a rolurilor jucate de familie intr-un cadru determinat, existential. In plan general functia se defineste acoperitor prin conceptele de status si rol social; desemneaza consecinta pe care componentii (elementele) sistemului sau activitatea lor o au pentru acesta, pentru familie, satisfacand cerintele, nevoile si necesitatile structurale ale ei. Functia exprima contributia specifica a fiecarui component, a partenerilor la realizarea sau impiedicarea realizarii rol-statusului sau a finalitatii familiei, gradul de mentinere si adaptare a sistemului familial la contextul social dat, la realitatea sociala cunoscuta.




Pornind de la aceasta generoasa caracterizare a functiilor unui sistem, respectiv a familiei, nu putine sunt si opiniile care vin sa concretizeze si sa dea viabilitate functiilor acestora si ca urmare a unghiului de abordare a acestui tip de comunitate umana. Functiile familiei au valoare dinamica si sunt determinate atat de factori externi cat si de factori interni.

Factorii externi, situationali, de mediu existential au un rol important in asigurarea functionalitatii familiei si se refera la caracterul societatii concret date (autocrat, democrat) cu efecte directe in solidaritatea cuplului si socializarea urmasilor; gradul si nivelul dezvoltarii socio-economice, puterea materiala, bogatia societatii reflectate in toate palierele si structurile societatii; modele culturale asimilate si practicate, in pricipal in cazul nostru cu urmari asupra functiei sexuale si de reproducere; nivelul instructiei si educatiei cuplului marital reflectat atat in reproducere cat si in socializare.

Factorii interni se refera la continutul relatiilor interpersonale, intrafamiliale, la sistemul comunicarii dintre parteneri; dimensiunea familiei, volumul ei demografic impreuna cu structura sa au efecte in proiectarea si realizarea functiilor economice dar si de reproducere. La acesti factori se integreaza si diviziunea rolurilor de familie, a autoritatii si prestigiului reflectate asupra solidaritatii cuplului familial, sistemului comunitar construit. Multitudinea punctelor de vedere, a opiniilor privind functiile familiei ne determina sa procedam la o sintetizare a acestora, realizata dupa criterii aleatorii.

Familia traditionala – arata W. F. Ogburn (1927) – indeplinea functiile:

de reproducere- procreare, asigurare a urmasilor;

economica- asigurarea satisfacerii nevoilor materiale;

educativa – cresterea, instructia, educarea urmasilor;

religioasa – respectul fata de cultul religios practicat;

social-psihologica - ansamblul normelor supuse acceptate si practicate in relatiile dintre componentii familiei;

Aceste functii aveau valoare de neclintit, tabu, atat in explicarea familiei cat si in asigurarea devenirii si functionalitatii sale.

Familia nucleara – sustine G. P. Mudrock (1967) – are functiile:

sexuala – satisfacere a trebuintelor naturale-sexuale;

reproducere – procrearea, protectia si cresterea urmasilor;

economica – producerea, procurarea si distributia valorilor materiale;

educativa – transmiterea valorilor, modelelor culturale si practicarea lor; formarea trasaturilor de personalitate;

socializare-integrare- adaptare in grup, de intrare in relatii in grupuri similare.

In conceptia ganditorilor americani, T.Parsons si R.F.Bales (1949 si 1956) familia nucleara constituita se detaseaza, traieste independent de familiile de origine, caz in care aceasta indeplineste doua functii importante:

functia de integrare si socializare primara – de adaptare, obisnuire, si pe aceasta baza, de proiectare si realizare a vietii in comun;

functia de asigurare a sigurantei si securitatii partenerilor, indeosebi a stabilitatii emotionale, psihosociale a partenerilor adulti si pe aceasta baza a urmasilor.

Dupa sociologii romani, H. H. Stahl si I. I. Matei (1962) functiile familiei se structureaza pe doua mari dimensiuni:

functiile interne, in care se includ functiile: biologice, sanitare, economice, de solidaritate, pedagogico-educative, morale.



functiile externe, in care se integreaza: functia de angajare a celor adulti in activitati de munca, si functia de incadrare in viata de familie a partenerilor, in sistemul relational constituit.

In conceptia demografului roman Vl. Trebici (1974 ), familia indeplineste urmatoarele functii : economica, de reproducere, sexuala si de socializare.

Dupa P.Petroman (1999), familia indeplineste functiile:

functii interne: biologica, economica, solidarizare, educativa, emotional-terapeutica si suportiva;

functii externe: incadrarea sotilor in societate; incadrarea componentilor adulti, maturi in procesul de productie, in munca pentru a obtine conditii de existenta.

Familia contemporana, rezultata din mutatiile, din transformarile la care ea a fost supusa, din “bombardarile” noutatilor aduse de revolutiile produse in societate, de stiinta si tehnica, face o trecere de la traditional la modern, la post industrial, la epoca informaticii. Prin aceste acumulari se incalca normele stabilite si practicate in familia traditionala. Noile realitati familiale, sustine I. Mitrofan (1998), sunt regandite dupa alte criterii:

evidentierea clara a erotismului si separarea sa de reproducere si fecunditate;

diminuarea unor functii, indeosebi a functiei reproductive, de socializare si de solidaritate;

cresterea valorii functiei sexuale si afective care apar ca o unica functie cu o linie ascendenta;

mentinerea functiei economice care in intreaga devenire a familiei a fost si ramane o functie importanta;

Familia contemporana isi construieste o alta perspectiva de viata, ea este o alta realitate si isi restructureaza in alti termeni functiile (I. Mitrofan, C. Ciuperca1998, 2002), P.Petroman (1999), C. Dimitriu (1973), O. Bodina, F. Mahler (1970), M.Voinea (1993) si indeplineste functiile:

FUNCTIA ECONOMICA este functia care a rezistat si s-a amplificat in procesele devenirii familiei pe treptele istoriei societatii, si se refera la satisfacerea nevoilor fundamentale de baza ale familiei: procurarea, asigurarea si distributia valorilor necesare vietii; in familia traditionala producerea valorilor, profesia si transmiterea acesteia membrilor familiei; in familia nucleara accentul cade pe veniturile si cheltuielile realizate in familie, pe veniturile obtinute din afara muncii in familie, bugetul de familie devenind un indicator de baza cuprinzand: relatia venituri-cheltuieli, formele de obtinere a veniturilor (salar, pensie, burse), numarul componentilor din familie incadrati in munca si gestionarea veniturilor realizate.

Functia economica detine ponderea fundamentala in devenirea familiei ca si in dezvoltarea si integrarea optima a celorlalte functii .

FUNCTIA SOCIALIZATOARE priveste dimensiunea psihosociologica, psihoumana a familiei, se refera la transmiterea, asimilarea, si practicarea modelelor culturale, a valorilor, normelor si regulilor de comportament, respectiv:

activitatile integrativ formative, psihomorale; transmiterea structurilor de conduita promovate in familie; adaptarea si socializarea integrativa, acceptarea noilor achizitii si practicarea lor in grup; dezvoltarea dimensiunii cultural-formative respectiv, a deprinderilor culturale, estetice, a spiritului critic, a capacitatii artistice si creatoare; cooperarea cu alte institutii de profil: scoala, asociatiile, fundatiile, cluburile, etc., cu alte structuri de familie, preocupate de educatie, inalt educogene, preintampinand relatiile cu acele locuri slab educogene, sau lipsite de aceste preocupari, marginale;

promovarea relatiilor interpersonale, active, prin luarea in consideratie a copilului ca subiect activ, pentru ca omul devine om numai prin procesul socializarii; el nu se naste om ci devine om prin acest proces care este permanent, continuu.

FUNCTIA DE SOLIDARITATE exprima convergenta actiunilor tuturor componentilor in baza principiului reciprocitatii, a colaborarii si ajutorului permanent acordat intre parteneri. Asigura unitatea, intimitatea, coeziunea, securitatea, protectia, increderea grupului familial; solidaritatea nu este un dat al cuplului sau sistemului familial, ea se dobandeste, se proiecteaza si se construieste pas cu pas, se perfectioneaza, se ajusteaza in orice moment si cuprinde dimensiunile (nivelurile):



a.        Relatia de cuplu, invatarea convietuirii, a normelor care decurg din casatorie, din viata conjugala; presupune compatibilitatea partenerilor, satisfacerea nevoilor reciproce, adoptarea unor modele convenabile; complementaritate, comunicare (erotico-sexuala), sprijin material, moral si psihologic; dragoste, iubire, incredere, sentimentul datoriei reciproce, aspiratii comune, satisfacerea expectantelor, consens si armonie, etc.

b.        Relatiile parentale respectiv relatiile dintre soti si copii, fie proprii copii, fie cei adoptati; modelele aplicate in cresterea, educarea si socializarea copiilor; pregatirea lor pentru viata, dezvoltarea personalitatii acestora.

c.         Relatia fraternala un alt aspect al relatiei interpersonale dintre copiii aceleiasi familii, urmarindu-se cultivarea si dezvoltarea starilor afective reciproce, a iubirii si dragostei fraterne, a unei solidaritati puternice, durabile, si preintampinarea instalarii rivalitatii, a unor stari conflictuale, a geloziei dintre frati, data in principal de de rivalitatea dintre frati, de efortul depus pentru obtinerea primului loc in relatiile afectuoase fie cu mama, fie cu tata. De regula in familie se mai pastreaza relatia traditionala frate mare – frate mic; frate – sora; primul nascut, al doilea nascut, relatii construite pe realitati firesti; numai ca ele trebuie promovate constructiv, angrenand integrarea si securitatea fiecarui component in conditii de dezvoltare a unitatii in familie.

Evolutia societatii umane pe treptele postindustriale si odata cu ea si a familiei, modifica oarecum aceasta functie, in sensul diminuarii sale, proces determinat de: fenomenele mobilitatii sociale, geografico-spatiale, ruperea relatiei cu locul de nastere si implicarea partenerilor conjugali in locul de munca; separarea fizica si afectiva data de existenta locurilor de munca in alte localitati decat cele rezidente; procesele moderne de dezvoltare si emancipare, diviziunea rolurilor si diferentele culturale intre parteneri.

FUNCTIA SEXUALA SI REPRODUCTIVA-BIOLOGICA. Apreciem ca este functia in care natura si esenta omului sunt cel mai bine evidentiate, pentru ca priveste viata sexuala a omului si procrearea, perpetuarea speciei, care se produc in chip uman, in cadre sociale si in mod unitar (E. Bujor, 2000).

Conceptiile care se confrunta pe problematica Naturii, Esentei umane, pleaca si se reantalnesc tocmai in aceasta functie. Este suficient sa amintim despre opiniile psihologului S. Freud (1980) care sustine ca natura omului este fundmental data de instinct, natura care se caracterizeaza prin faptul ca este imuabila, netransformatoare si determinata pe baza principiului sexualitatii, a erosului si conservarii, iar fortele energetice ale Eului devin servomecanisme ale Sinelui, a Eului apersonal, identificat cu un complex de insticte, in cadrul caruia cel sexual este predominant, chiar determinant, pentru ca este exponentul lumii interne a individului uman.

Sunt si opinii care nu accepta asemenea puncte de vedere, biologizante, criticandu-le. Un loc de seama ocupa in acest cadru, conceptiile freudo-marxiste, care se vor o sinteza intre gandirea psihanalitica si cea marxista (E. Fromm, 1983; H. Marcuse, 1976; P. Panzaru,1981; Fl. Druta, 1982; M. Ralea, 1972).

Un critic autentic al dominarii omului de catre instinctul sexual, ca element primar al erotismului, promovat in relatiile interumane este J. Evola (1994), care sustine:

instinctul sexual la om, asa cum este vazut de catre unii psihanalisti (S.Freud), cu valoare de principiu existential nu exista, pentru ca procesul de reproducere, cu dimensiunea sa biologica, este de esenta umana, bio-psiho-sociala;

relatiile sexuale au sensul si valoarea lor de satisfacere a unor nevoi, trebuinte organice si presupun raporturi complexe bio-psiho-sociale intre barbat si femeie, cu semnificatie deosebita in stabilirea echilibrului integritatii fiintei umane, functionalitatii sale si a familiei.

procrearea este urmarea fireasca a manifestarii dorintei cuplului de a avea urmasi si tine de relatia dintre barbat si femeie, iar ratiunea, reflectia si calculul dobandirii urmasilor nu are nimic in comun cu instinctul. Este adevarat ca numai in urma sexualitatii (erotism) pot apare urmasi, dar reproducerea, dupa cum se observa, este un fapt posterior, nu este element prioritar al erotismului; nu prin fiecare impreunare sexuala se urmareste obtinerea de urmasi. Dovada ca fecunditatea nu a fost cautata, nu a fost dorita, si ca nu pentru acest eveniment s-au unit, s-au impreunat partenerii, ci doar pentru satisfaceri sexuale, ca nevoi naturale, biologice si psihologice. Aceasta demonstreaza faptul ca sexualitatea si reproducerea sunt relatii unitare, se dobandesc in acelasi proces, numai ca ele sunt invers proportionale: la limita superioara pulseaza, activeaza, dragostea sexuala, si la limita inferioara se manifesta dorinta de reproducere, de a avea urmasi, care se raporteaza la alte cadre existentiale.

Existenta umana, viata omului, a cuplului marital, conjugal, este mult mai complexa, mai bogata decat o concepem noi, oamenii, subiectii ei; ea este in acelasi timp o viata proiectata si construita de om dar care uneori scapa acestui cadru construit, depaseste proiectia noastra. In fond aceasta explica varietatea, diversitatea starilor de atitudine si comportament sexual ale omului. Unii sunt preocupati de performante sexuale, satisfaceri sexuale si apetit sexual; comportamente care cuprind atat dorinta de a poseda, dar de a poseda calitativ superior, performant si cat mai multe partenere, cat si starea de teama, inhibitia de a nu fi bun in act, de a nu satisface expectantele in relatia de cuplu. In zilele noastre, etapa pe care o parcurgem se caracterizeaza printr-o explozie a sexualitatii rezultat al maturizarii sexuale timpurii. Cercetarile de specialitate sustin ca astazi, cca. 80% din fete au ciclul menstrual la varsta de 10-14 ani fata de inceputul sec. XX cand il aveau la 16 ani; iar 80% din baieti au prima ejaculare la varsta de 11-14 ani, fata de 16-17 ani, altadata. Efectele unui asemenea proces se vad in modificarea comportamentului adolescentelor, a tinerelor, fiind preocupate de scoaterea in evidenta a corpului, a diferitelor parti ale corpului, accentuarea soldurilor, a buzelor si a gurii, leganarea feselor, dezvoltarea sanilor etc, a structurilor senzuale prin care atrag atentia.

Nu este neglijata nici fertilitatea, dar este mult dirijata si raportata la varsta femeii, la durata casatoriei, la starea de sanatate a cuplului, la dorinta de a avea copii, numarul lor si rangul nasterilor, ca si la nivelul instructiei.

Credem ca este functia cu mutatiile si restructurarile cele mai dinamice, si care pune in evidenta cel mai bine trecerea de la traditional, de la familia traditionala, la modernitate, la familia societatii post-industriale, de la maximizarea functiei sexuale la minimizarea fertilitatii, a obtinerii urmasilor.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2263
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site